2ra-1094/21 — cu privire la constatarea faptului juridic

Dosarul nr. 2ra-1094/21

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. V. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, D. Dulghieru)

ÎNCHEIERE

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tamara

Casian

în cauza civilă la cererea Tamarei Casian, persoana interesată Inspectoratul de

Poliție Ungheni cu privire la constatarea faptului juridic

împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Tamara Casian și menținută hotărârea din

11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, prin care cererea a fost respinsă integral

constată:

La 9 martie 2020, Tamara Casian a depus cerere cu privire la constatarea

faptului juridic, persoana interesată Inspectoratul de Poliție Ungheni.

În motivarea cererii a invocat că tatăl său, Trifon Ghizdar, a fost locuitor al

sat. XXXXX r-nul XXXXX și a deținut legal o armă de vânătoare.

La XXXXX, Trifon Ghizdar a decedat.

A comunicat că după decesul tatălui a găsit o armă în casa părintească, pe care

a predat-o legal organelor competente. Careva acte care ar indica modul de procurare

a armei de către Trifon Ghizdar nu au fost găsite în casă, cu excepția unor acte

indirecte, printre care și biletul de vânător ce confirmă ca tatăl a avut armă de

vânătoare.

La 21 mai 2019, a primit un certificat de calitate de moștenitor al decedatului

și a perfectat actele de moștenire asupra bunurilor din masa succesorală, cu excepția

armei respective.

La 24 ianuarie 2020, a depus o cerere prealabilă către IP Ungheni, prin care a

rugat să fie transmisă arma de vânătoare de model TOZ-63, calibru 12 mm,

nr. T13717 unui armurier licențiat în domeniul reparării armelor, pentru

transformarea ei ireversibilă, pe costul și cheltuielile ei, în una nefuncțională și

ulterior să-i fie restituită pentru a fi utilizată pentru panoplie.

1

La 13 februarie 2020, IP Ungheni i-a comunicat că arma cu țeava lisă de model

TOZ-63, cal. 12 mm, nr. T13717, pe care a predat-o benevol fără careva acte nu

poate fi restituită pentru panoplie pe motiv că arma respectivă nu a fost înregistrată

conform legislației în vigoare.

A evidențiat că Trifon Ghizdar a fost vânător și a deținut legal cu drept de

proprietate o armă de vânătoare, care a fost procurată în timpul când Republica

Moldova făcea parte din componența Uniunii Sovietice și nu cunoaște de ce nu s-au

păstrat acte ce ar dovedi modul de procurare legală a armei și de ce nu a fost

înregistrată în Registrul armelor, bănuind că actele s-au pierdut, dar tatăl nu a știut

că arma trebuie înregistrată.

Și-a întemeiat cererea în baza dispozițiilor art. art. 5, 6, 166, 167, 281-285

CPC.

A solicitat constatarea faptului posesiunii, folosinței și dispoziției armei cu

țeavă lisă de model TOZ-63, cal. 12 mm, nr. T13717 cu drept de proprietate de către

Trifon Ghizdar, născut la XXXXX, decedat la XXXXX.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, a fost respinsă

integral cererea depusă de Tamara Casian.

Prin decizia din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Tamara Casian și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au ajuns la concluzia de a respinge cererea ca fiind neîntemeiată, or arma de foc cu

țeavă lisă de model TOZ-63, calibru - 12 mm, nr. T13717, nu se află în circuitul

civil, nefiind înregistrată conform legislației în vigoare și nu poate constitui obiect

al căruiva act juridic.

Totodată, prima instanță și instanța de apel au reținut că nu au fost prezentate

probe precum că Trifon Ghizdar a avut un document care confirmă dreptul de

posesiune asupra acestei arme, însă actul este pierdut și restabilirea lui este

imposibilă.

La 11 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Tamara Casian a declarat

recurs împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu admiterea cererii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o pasibilă de casare, deoarece instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material și procedural.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au dat o apreciere greșită probelor

din dosar care dovedesc cu lux de amănunte că decedatul Trifon Ghizdar, născut la

XXXXX a deținut arma cu țeava lisă de model TOZ-63, cal. 12 mm, nr. T13717, pe

care dânsa personal a predat-o benevol la IP Ungheni.

La fel, nici prima instanță și nici instanța de apel nu au luat în considerație că

dânsa a solicitat constatrea faptului juridic pentru a fi posibilă transmiterea armei

unui armurier licențiat în domeniul reparării armelor, pentru transformarea ei

ireversibilă în una nefuncțională în scop de panoplie și nu pentru a înregistra armă

de vânătoare pe numele său.

2

Mai mult ca atât, reprezentantul persoanei interesate IP Ungheni, Ana Rusu,

în cadrul ședinței de judecată din 3 noiembrie 2020, nu a fost împotriva cererii

petiționarului și a lăsat soluționarea acesteia la discreția instanței de judecată, deci

nu există niciun litigiu precum că arma nu i-a aparținut decedatului Trifon Ghizdar.

La 21 iunie 2021, IP Ungheni a depus referință la recursul declarat de Tamara

Casian, menționând că nu este de acord cu recursul.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

24 martie 2021 la adresa electronică a recurentei, fapt ce se confirmă prin extrasul

din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 96).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 11 mai 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Tamara Casian, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tamara Casian, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

3

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Tamara Casian urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tamara Casian.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4