2ra-1094/21 — cu privire la constatarea faptului juridic

Dosarul nr. 2ra-1094/21 Prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. V. Stratulat) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, D. Dulghieru) ÎNCHEIERE 14 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tamara Casian în cauza civilă la cererea Tamarei Casian, persoana interesată Inspectoratul de Poliție Ungheni cu privire la constatarea faptului juridic împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Tamara Casian și menținută hotărârea din 11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, prin care cererea a fost respinsă integral constată: La 9 martie 2020, Tamara Casian a depus cerere cu privire la constatarea faptului juridic, persoana interesată Inspectoratul de Poliție Ungheni.

În motivarea cererii a invocat că tatăl său, Trifon Ghizdar, a fost locuitor al sat. XXXXX r-nul XXXXX și a deținut legal o armă de vânătoare. La XXXXX, Trifon Ghizdar a decedat. A comunicat că după decesul tatălui a găsit o armă în casa părintească, pe care a predat-o legal organelor competente. Careva acte care ar indica modul de procurare a armei de către Trifon Ghizdar nu au fost găsite în casă, cu excepția unor acte indirecte, printre care și biletul de vânător ce confirmă ca tatăl a avut armă de vânătoare. La 21 mai 2019, a primit un certificat de calitate de moștenitor al decedatului și a perfectat actele de moștenire asupra bunurilor din masa succesorală, cu excepția armei respective.

La 24 ianuarie 2020, a depus o cerere prealabilă către IP Ungheni, prin care a rugat să fie transmisă arma de vânătoare de model TOZ-63, calibru 12 mm, nr. T13717 unui armurier licențiat în domeniul reparării armelor, pentru transformarea ei ireversibilă, pe costul și cheltuielile ei, în una nefuncțională și ulterior să-i fie restituită pentru a fi utilizată pentru panoplie. 1 La 13 februarie 2020, IP Ungheni i-a comunicat că arma cu țeava lisă de model TOZ-63, cal. 12 mm, nr. T13717, pe care a predat-o benevol fără careva acte nu poate fi restituită pentru panoplie pe motiv că arma respectivă nu a fost înregistrată conform legislației în vigoare.

A evidențiat că Trifon Ghizdar a fost vânător și a deținut legal cu drept de proprietate o armă de vânătoare, care a fost procurată în timpul când Republica Moldova făcea parte din componența Uniunii Sovietice și nu cunoaște de ce nu s-au păstrat acte ce ar dovedi modul de procurare legală a armei și de ce nu a fost înregistrată în Registrul armelor, bănuind că actele s-au pierdut, dar tatăl nu a știut că arma trebuie înregistrată. Și-a întemeiat cererea în baza dispozițiilor art. art. 5, 6, 166, 167, 281-285 CPC. A solicitat constatarea faptului posesiunii, folosinței și dispoziției armei cu țeavă lisă de model TOZ-63, cal. 12 mm, nr. T13717 cu drept de proprietate de către Trifon Ghizdar, născut la XXXXX, decedat la XXXXX.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, a fost respinsă integral cererea depusă de Tamara Casian. Prin decizia din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Tamara Casian și menținută hotărârea primei instanțe. Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns la concluzia de a respinge cererea ca fiind neîntemeiată, or arma de foc cu țeavă lisă de model TOZ-63, calibru - 12 mm, nr. T13717, nu se află în circuitul civil, nefiind înregistrată conform legislației în vigoare și nu poate constitui obiect al căruiva act juridic. Totodată, prima instanță și instanța de apel au reținut că nu au fost prezentate probe precum că Trifon Ghizdar a avut un document care confirmă dreptul de posesiune asupra acestei arme, însă actul este pierdut și restabilirea lui este imposibilă.

La 11 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Tamara Casian a declarat recurs împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu admiterea cererii. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o pasibilă de casare, deoarece instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și procedural. Instanțele de judecată ierarhic inferioare au dat o apreciere greșită probelor din dosar care dovedesc cu lux de amănunte că decedatul Trifon Ghizdar, născut la XXXXX a deținut arma cu țeava lisă de model TOZ-63, cal. 12 mm, nr. T13717, pe care dânsa personal a predat-o benevol la IP Ungheni.

La fel, nici prima instanță și nici instanța de apel nu au luat în considerație că dânsa a solicitat constatrea faptului juridic pentru a fi posibilă transmiterea armei unui armurier licențiat în domeniul reparării armelor, pentru transformarea ei ireversibilă în una nefuncțională în scop de panoplie și nu pentru a înregistra armă de vânătoare pe numele său. 2 Mai mult ca atât, reprezentantul persoanei interesate IP Ungheni, Ana Rusu, în cadrul ședinței de judecată din 3 noiembrie 2020, nu a fost împotriva cererii petiționarului și a lăsat soluționarea acesteia la discreția instanței de judecată, deci nu există niciun litigiu precum că arma nu i-a aparținut decedatului Trifon Ghizdar. La 21 iunie 2021, IP Ungheni a depus referință la recursul declarat de Tamara Casian, menționând că nu este de acord cu recursul.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la 24 martie 2021 la adresa electronică a recurentei, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 96). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 11 mai 2021 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Tamara Casian, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tamara Casian, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura 3 admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Tamara Casian urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tamara Casian. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4