2ra-1094/21 — cu privire la constatarea faptului juridic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea faptului juridic
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1094/21 — cu privire la constatarea faptului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1094/21
Prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. V. Stratulat)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, D. Dulghieru)
ÎNCHEIERE
14 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tamara
Casian
în cauza civilă la cererea Tamarei Casian, persoana interesată Inspectoratul de
Poliție Ungheni cu privire la constatarea faptului juridic
împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Tamara Casian și menținută hotărârea din
11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, prin care cererea a fost respinsă integral
constată:
La 9 martie 2020, Tamara Casian a depus cerere cu privire la constatarea
faptului juridic, persoana interesată Inspectoratul de Poliție Ungheni.
În motivarea cererii a invocat că tatăl său, Trifon Ghizdar, a fost locuitor al
sat. XXXXX r-nul XXXXX și a deținut legal o armă de vânătoare.
La XXXXX, Trifon Ghizdar a decedat.
A comunicat că după decesul tatălui a găsit o armă în casa părintească, pe care
a predat-o legal organelor competente. Careva acte care ar indica modul de procurare
a armei de către Trifon Ghizdar nu au fost găsite în casă, cu excepția unor acte
indirecte, printre care și biletul de vânător ce confirmă ca tatăl a avut armă de
vânătoare.
La 21 mai 2019, a primit un certificat de calitate de moștenitor al decedatului
și a perfectat actele de moștenire asupra bunurilor din masa succesorală, cu excepția
armei respective.
La 24 ianuarie 2020, a depus o cerere prealabilă către IP Ungheni, prin care a
rugat să fie transmisă arma de vânătoare de model TOZ-63, calibru 12 mm,
nr. T13717 unui armurier licențiat în domeniul reparării armelor, pentru
transformarea ei ireversibilă, pe costul și cheltuielile ei, în una nefuncțională și
ulterior să-i fie restituită pentru a fi utilizată pentru panoplie.
1
La 13 februarie 2020, IP Ungheni i-a comunicat că arma cu țeava lisă de model
TOZ-63, cal. 12 mm, nr. T13717, pe care a predat-o benevol fără careva acte nu
poate fi restituită pentru panoplie pe motiv că arma respectivă nu a fost înregistrată
conform legislației în vigoare.
A evidențiat că Trifon Ghizdar a fost vânător și a deținut legal cu drept de
proprietate o armă de vânătoare, care a fost procurată în timpul când Republica
Moldova făcea parte din componența Uniunii Sovietice și nu cunoaște de ce nu s-au
păstrat acte ce ar dovedi modul de procurare legală a armei și de ce nu a fost
înregistrată în Registrul armelor, bănuind că actele s-au pierdut, dar tatăl nu a știut
că arma trebuie înregistrată.
Și-a întemeiat cererea în baza dispozițiilor art. art. 5, 6, 166, 167, 281-285
CPC.
A solicitat constatarea faptului posesiunii, folosinței și dispoziției armei cu
țeavă lisă de model TOZ-63, cal. 12 mm, nr. T13717 cu drept de proprietate de către
Trifon Ghizdar, născut la XXXXX, decedat la XXXXX.
Prin hotărârea din 11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, a fost respinsă
integral cererea depusă de Tamara Casian.
Prin decizia din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Tamara Casian și menținută hotărârea primei instanțe.
Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare
au ajuns la concluzia de a respinge cererea ca fiind neîntemeiată, or arma de foc cu
țeavă lisă de model TOZ-63, calibru - 12 mm, nr. T13717, nu se află în circuitul
civil, nefiind înregistrată conform legislației în vigoare și nu poate constitui obiect
al căruiva act juridic.
Totodată, prima instanță și instanța de apel au reținut că nu au fost prezentate
probe precum că Trifon Ghizdar a avut un document care confirmă dreptul de
posesiune asupra acestei arme, însă actul este pierdut și restabilirea lui este
imposibilă.
La 11 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Tamara Casian a declarat
recurs împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,
cu admiterea cererii.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,
considerând-o pasibilă de casare, deoarece instanța de apel a aplicat eronat normele
de drept material și procedural.
Instanțele de judecată ierarhic inferioare au dat o apreciere greșită probelor
din dosar care dovedesc cu lux de amănunte că decedatul Trifon Ghizdar, născut la
XXXXX a deținut arma cu țeava lisă de model TOZ-63, cal. 12 mm, nr. T13717, pe
care dânsa personal a predat-o benevol la IP Ungheni.
La fel, nici prima instanță și nici instanța de apel nu au luat în considerație că
dânsa a solicitat constatrea faptului juridic pentru a fi posibilă transmiterea armei
unui armurier licențiat în domeniul reparării armelor, pentru transformarea ei
ireversibilă în una nefuncțională în scop de panoplie și nu pentru a înregistra armă
de vânătoare pe numele său.
2
Mai mult ca atât, reprezentantul persoanei interesate IP Ungheni, Ana Rusu,
în cadrul ședinței de judecată din 3 noiembrie 2020, nu a fost împotriva cererii
petiționarului și a lăsat soluționarea acesteia la discreția instanței de judecată, deci
nu există niciun litigiu precum că arma nu i-a aparținut decedatului Trifon Ghizdar.
La 21 iunie 2021, IP Ungheni a depus referință la recursul declarat de Tamara
Casian, menționând că nu este de acord cu recursul.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la
24 martie 2021 la adresa electronică a recurentei, fapt ce se confirmă prin extrasul
din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 96).
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 11 mai 2021 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de Tamara Casian, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tamara Casian, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
3
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Tamara Casian urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tamara Casian.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
4