2ra-728/21 — Prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

2ra-728/21 — Prelungirea termenului de acceptare a succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-728/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător – A. Roșca

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Bondarciuc Maria, prin

intermediual avocatului Lichii Iana,

în cauza civilă la cererea înaintată de Bondarciuc Olesea în interesele minorilor

XXXXXXXXXX și XXXXXXXXXX, Nicic (Bondarciuc) Natalia și Bondarciuc

Ion către Inspectoratul Fiscal de Stat, persoană interesată Direcția Asistență Socială

și Protecția Familiei Bălți privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

și constatarea faptului acceptării succesiunii,

și cererea înaintată de Bondarciuc Maria către Bondarciuc Olesea, Nicic

(Bondarciuc) Natalia și Bondarciuc Ion privind constatarea faptului acceptării

succesiunii,

împotriva deciziei din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Bondarciuc Maria, prin intermediual avocatului

Lichii Iana, și menținută hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 04 ianuarie 2019, Bondarciuc Olesea, în interesele minorilor

XXXXXXXXXX și XXXXXXXXXX, Nicic (Bondarciuc) Natalia și Bondarciuc

Ion s-au adresat în instanța de judecată către Inspectoratul Fiscal de Stat, persoană

interesată Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți, cu o cerere privind

prelungirea termenului de acceptare a succesiunii și constatarea faptului acceptării

succesiunii.

În motivarea cererii reclamanții au indicat că, Bondarciuc Serghei a decedat la

XXXXXXXXXX în rezultatul unui accident, care a avut loc pe teritoriul regiunii

Cernăuți, Ucraina. După decesul lui a rămas patrimoniul succesoral - 1/4 din

apartamentul 2, situat pe str. XXXXXXXXXX, 19, m. Bălți.

Bondarciuc Olesea a fost în relații de căsătorie cu Bondarciuc Serghei, căsătoria

fiind desfacută la XXXXXXXXXX. Din căsătorie au doi copii minori:

XXXXXXXXXX, a.n. XXXXXXXXXX, și XXXXXXXXXX, a.n.

XXXXXXXXXX. Copiii minori sunt moștenitori după decesul tatălui lor. Copiii

1

sunt la întreținerea reclamantei. Din cauza lipsei locuinței proprii, reclamanta

Bondarciuc Olesea este nevoită să închirieze spațiul locative, iar familia ei are

dificultăți materiale. Despre faptul că soțul ei decedat avea o cotă-parte în

apartamentul nr. 2 din str. XXXXXXXXXX, 19, m. Bălți, ce constituie patrimonial

succesoral, a aflat în luna septembrie 2018. În interesele copiilor minori, întru

evitarea lezării drepturilor lor, s-a adresat cu cerere în instanța de judecată și a

solicitat de a recunoaște motivul omiterii termenului de acceptare a succesiunii

întemeiat și de a prelungi acest termen.

Reclamanta Nicic (Bondarciuc) Natalia a indicat că a încheiat căsătoria cu

Bondarciuc Serghei la XXXXXXXXXX. La XXXXXXXXXX, s-a născut fiica

XXXXXXXXXX, care a decedat împreună cu soțul, în accidentul rutier în anul

în care au decedat soțul și fiica, ea a primit leziuni corporale grave, timp îndelungat

a primit tratament, a suportat câteva intervenții chirurgicale. Până în prezent

primește tratamentul de reabilitare. Din cauza traumei creierului, stării precare de

sănătate, necesității tratamentului și reabilitării, nu a putut să se adreseze la timp

pentru a accepta moștenirea. Mai mult ca atât, despre faptul că soțul decedat are o

cotă-parte în apartamentul nr. 2 din str. XXXXXXXXXX, 19, mun. Bălți, a aflat

doar în septembrie 2018. Consideră că motivul omiterii termenului de acceptare a

succesiunii este întermeiat și solicită să fie prelungit.

Reclamantul Bondarciuc Ion a invocat că este tatăl defunctului Bondarciuc

Serghei, decedat la XXXXXXXXXX, fiind moștenitor de clasa I, este coproprietarul

apartamentului nr. 2 din str. XXXXXXXXXX, 19, mun. Bălți. Astfel, la privatizarea

acestui apartament au participat: el, fosta soție Bondarciuc Maria, feciorul decedat

Bondarciuc Serghei și fiica Bondarciuc Liudmila. După decesul feciorului de facto

a acceptat moștenirea, se folosește de averea succesorală, achită serviciile comunale,

este înregistrat în apartament, l-a înmormântat pe fecior și a instalat monument pe

mormântul lui.

Reieșind din cele expuse, reclamanții au solicitat să fie recunoscut întemeiat

motivul de omitere a termenului de acceptare a succesiunii de către Bondarciuc

Natalia și de către Bondarciuc Olesea (în interesele copiilor minori), rămase după

decesul lui Bondarciuc Serghei, decedat la XXXXXXXXXX în Dinovțî,

Novoselițki, regiunea Cernăuți, Ucraina, și anume a cotei-părți din apatamentul nr.

2 din str. XXXXXXXXXX, 19, m. Bălti, și să fie prelungit acest termen; să fie

constatat faptul acceptării de către Bondarciuc Ion a averii succesorale, și anume a

cotei-părti din apatamentul nr. 2 din str. XXXXXXXXXX, 19, m. Bălți, rămase după

decesul fiului Bondarciuc Serghei, decedat la XXXXXXXXXX în Dinovțî,

Novoselițki, regiunea Cernăuți, Ucraina.

Ulterior, reprezentantul reclamantului Bondarciuc Ion, avocatul Nadejda

Pîrlițanu, a depus o cerere privind concretizarea cerințelor, prin care a solicitat în

cererea depusă la p.1 a completa cerința după cuvintele “și anume cota-parte în

apartamentul nr. 2 din str. XXXXXXXXXX, 19, mun. Bălți” și cota-parte în lotul

de pământ cu nr.cadastral XXXXXXXXXX, cu suprafața de 0,0902 ha (31%),

amplasat pe str. XXXXXXXXXX, 19, m. Bălți”; la p.2 al cererii a completa după

cuvintele “și anume a cotei părți în apartamentul nr. 2 din str. XXXXXXXXXX, 19,

m. Bălți “și cota-parte în lotul de pământ cu nr.cadastral XXXXXXXXXX, cu

suprafața de 0,0902 (31%), amplasat pe str. XXXXXXXXXX, 19, m. Bălți”.

2

La 16 septembrie 2019, avocatul Lichii Iana, în interesele Mariei Bondarciuc, a

înaintat o cerere de constatare a acceptării moștenirii legale prin intrarea în posesia

patrimoniului succesoral.

În motivarea cererii a invocat că, potrivit Certificatului din 10 aprilie 2019, casa

de locuit din str. XXXXXXXXXX 19, ap. 2 din mun. Bălți este amplasată pe lotul

de pământ cu suprafața de 0,0902 ha.

La 08 aprilie 2014, conform hotărârii Consiliului mun. Bălti nr. 2/28 din 27

martie 2014, a fost eliberat titlu pentru lotul de pământ pe numele lui Bondarciuc

Ion, Bondarciuc Maria, Bondarciuc Ludmila și Bondarciuc Serghei. Astfel,

Bondarciuc Serghei a fost coproprietar nu doar a cotei-părți din apartament, dar și a

lotului de pământ cu numărul cadastral 0300208207.

La XXXXXXXXXX, a decedat fiul Mariei Bondarciuc, Bondarciuc Serghei,

conform certificatului de deces 63-T, eliberat XXXXXXXXXX de către OSC Bălți.

Faptul că, Bondarciuc Serghei, a.n. XXXXXXXXXX, este fiul Mariei

Bondarciuc, se atestă din certificatul de naștere seria IV nr. XXXXXXXXXX,

eliberat la XXXXXXXXXX.

După decesul fiului Bondarciuc Serghei, reclamanta a acceptat moștenirea legală,

adică ¼ cotă-parte din imobilul situat în mun. Bălți, str. XXXXXXXXXX, 19, ap.

2, prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, adică a continuat să

locuiască, să întrețină și să achite serviciile comunale și impozitul pe bunul

imobiliar.

Astfel, conform prevederilor art. 1516 alin. (3) din Codul civil, Bondarciuc Maria

a acceptat moștenirea după decesul fiului său, Bondarciuc Serghei, prin intrarea în

posesiunea a ¼ cotă-parte a patrimoniului succesoral ce îi aparținea acestuia.

Acceptarea de către Bondarciuc Maria a moștenirii prin intrarea în posesiunea

patrimoniului succesoral, se demonstrează și prin faptul că ultima are viză de

domiciliu în bunul imobil care face parte din averea sa succesorală, fapt demonstrat

atât prin Certificatul eliberat de Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”

Serviciul cadastral teritorial ,,Bălți” la 17 ianuarie 2019, cât și prin înscrisul din

buletinul de identitate și prin faptul că Bondarciuc Maria este coproprietara acestui

bun imobil.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

admis parțial acțiunea. S-a prelungit lui Nicic (Bondarciuc) Natalia termenul de

acceptare a succesiunii după decesul lui Bondarciuc Serghei, decedat la

XXXXXXXXXX, cu 6 (șese) luni. S-a constatat faptul că Bondarciuc Ion a acceptat

moștenirea prin intrarea în posesiune a patrimoniului succesoral după decesul fiului

său, Bondarciuc Serghei, decedat la XXXXXXXXXX, situat în mun. Bălți, str.

XXXXXXXXXX, 19, ap. 2. În rest, cererea înaintată de Bondarciuc Olesea, în

interesele minorilor XXXXXXXXXX și XXXXXXXXXX, s-a respins ca

neîntemeiată. S-a admis cererea înaintată de Bondarciuc Maria către Bondarciuc

Olesea, Nicic (Bondarciuc) Natalia și Bondarciuc Ion privind constatarea faptului

acceptării succesiunii. S-a constatat faptul că Bondarciuc Maria a acceptat

moștenirea prin intrarea în posesiune a patrimoniului succesoral după decesul fiului

său, Bondarciuc Serghei, decedat la XXXXXXXXXX, situat în mun. Bălți, str.

XXXXXXXXXX, 19, ap. 2.

Prin decizia din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Bondarciuc Maria, prin intermediual avocatului Lichii Iana, și

menținută hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

3

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că constatările primei instanțe

sunt corecte, iar concluziile expuse în hotărâre sunt întemeiate. Astfel, instanța de

apel a confirmat că a fost dovedită accepatrea succesiunii de către părinții

defunctului Bondarciuc Serghei, prin intrarea în posesiunea patrimoniului

succesoral, precum și temeinicia omiterii termenului de acceptare a succesiunii de

către Nicic (Bondarciuc) Natalia, din cauza stării de sănătate.

La 19 martie 2021, Bondarciuc Maria, prin intermediual avocatului Lichii Iana,

a contestat cu recurs decizia din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar, s-a invocat că Bondarciuc Ion de fapt nu locuiește în imobilul

ce constituie masa succesorală și, în cosecință, nu a acceptat succesiunea prin

intrarea în posesiune a acestuia. Cu referire la pretențiile înaintate de Nicic

(Bondarciuc) Natalia, s-a indicat că starea sa de sănătate nu a fost probată

corespunzător, precum și imposibilitatea de a se adresa notarului cu o cerere de

acceptare a succesiunii, în situația în care ultima, în perioada de după decesul soțului

său, s-a adresat cu cererei altor instituții de stat.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 12

noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și casarea parțială a hotărârii din 13 decembrie

2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în partea admiterii pretențiilor lui

Bondarciuc Ion și Nicic (Bondarciuc) Natalia, cu pronunțarea în această parte a unei

noi hotărâri de respingere a acestor cerințe.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Bondarciuc Maria, prin intermediual avocatului Lichii Iana este neîntemeiat și

urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 12

noiembrie 2020 și expediată participanților la proces la 15 ianuarie 2021 (f.d. 245,

vol. I), fiind recepționată de către avocatul recurentei la 19 ianuarie 2021 (f.d. 248,

vol. I). Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 12

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 19 martie 2021, fiind

expediat prin poștă la 17 martie 2021 (f.d. 16, vol. II), în conformitate cu art. 434

din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Bondarciuc Maria, prin intermediual avocatului

Lichii Iana.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Bondarciuc Maria, prin

intermediual avocatului Lichii Iana.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

5

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

6