2ra-511/21 — constatarea faptului acceptării succesiunii

2ra-511/21 — constatarea faptului acceptării succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-511/2021

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediu Sîngerei (jud. M. Scripliuc)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. D. Stănilă, D. Corolevschi, O. Mironov)

DECIZIE

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală

Administrare Fiscală Nord,

în cauza civilă, la cererea depusă de Raisa Ciobanu cu privire la constatarea

faptului acceptării succesiunii,

împotriva deciziei din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală,

Administrare Fiscală Nord și a fost menținută hotărârea din 03 iunie 2020 a

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, prin care cererea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 11 martie 2020 Raisa Ciobanu a depus o cerere cu privire la constatarea

faptului acceptării succesiunii.

În motivarea cererii petiționara a invocat că, mama sa - Iulia Cebanu, decedată

la 26 iulie 2007, prin testamentul nr.610 din 22 martie 1999, i-a testat ei toate

bunurile ce i-au aparținut cu drept de proprietate.

Totodată, a specificat că Anastasia Mazepa decedată la 13 ianuarie 2007, este

sora Iuliei Cebanu, iar petiționara a îngrijit și a suportat cheltuielile legate de

înmormântare în sumă de 7000 de lei, fapt confirmat prin adeverința nr. 57 din 19

ianuarie 2007 eliberată de Primăria comunei Bilicenii Vechi.

A mai indicat petiționara că, prin certificatului eliberat de Primăria comunei

Bilicenii Vechi la 17 februarie 2020, se confirmă faptul că Raisa Ciobanu a acceptat

„de facto” succesiunea prin intrarea în posesie.

După decesul Anastasiei Mazepa a rămas patrimoniul succesoral care se

compune din parcele de teren din extravilanul comunei Bilicenii Vechi cu

nr.cadastrale xxxxxx, de care în decursul acestei perioade s-a folosit petiționara ca

unic moștenitor și a achitat taxele pe impozit. A menționat petiționara că la 24

ianuarie 2020 s-a adresat Biroului notarial ,,Condorachi Olga” cu solicitarea de

eliberare a certificatului de moștenitor la patrimoniul succesoral rămas după decesul

Anastasiei Mazepa, însă notarul i-a recomandat adresarea în instanța de judecată,

pentru constatarea faptului acceptării de către ea a succesiunii după decesul

Anastasiei Mazepa, decedată la 13 ianuarie 2007.

Raisa Ciobanu a indicat că, nu s-a adresat la notar în termenul prevăzut de lege

pe motiv că timp îndelungat s-a aflat peste hotarele țării, unde a lucrat.

De asemenea a menționat că, potrivit informației din Registrul dosarelor

succesorale și a testamentelor, nu se constată a fi înregistrate testamente și nu se

constată a fi deschisă o procedură succesorală după decesul Anastasiei Mazepa.

A solicitat petiționara Raisa Ciobanu, constatarea faptului acceptării

succesiunii rămase după decesul Anastasiei Mazepa născută la 31 iulie 1919 și

decedată la 13 ianuarie 2007, prin intrarea în posesia patrimoniului succesoral.

Prin hotărârea din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, a fost

admisă cererea depusă de Raisa Ciobanu, a fost constatat faptul acceptării de către

Raisa Ciobanu a succesiunii rămase după decesul Anastasiei Mazepa născută la 31

iulie 1919 și decedată la 13 ianuarie 2007, prin intrarea în posesia patrimoniului

succesoral.

Nefiind de acord cu hotărârea din 03 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul

Sîngerei la 29 iunie 2020 prin intermediul oficiului poștal, Serviciul Fiscal de Stat

Direcția Generală, Administrare Fiscală Nord, a declarat apel, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere

a cererii depuse de Raisa Ciobanu.

Prin decizia din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală, Administrare Fiscală Nord și

a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 06 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Serviciul Fiscal de Stat

Direcția Generală, Administrare Fiscală Nord a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

cererii.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel a fost emisă cu

încălcarea normelor de drept material, instanța interpretând în mod eronat legea.

A considerat că instanța de apel la examinarea cauzei nu a stabilit pe deplin

circumstanțele cauzei, nu a ținut cont de argumentele invocate de Serviciul Fiscal de

Stat, nu le-a dat o apreciere juridică, prin urmare fiind emisă o decizie neîntemeiată

și ilegală în baza declarațiilor unui martor. Or, intimata în cererea de chemare în

judecată a solicitat constatarea faptului acceptării succesiunii ce constă din bunurile

rămase după decesul Anastasiei Mazepa, fără suport juridic probatoriu suficient,

care ar demonstra intrarea în posesie asupra masei succesorale.

La fel, a menționat că nu s-a ținut cont de faptul că în certificatul eliberat de

Primăria satului Bilicenii Vechi din 17 februarie 2020 nr. 201 lipsește informația

privind moștenitorii de gradul I și gradul II, iar la rubrica persoanelor care au

acceptat moștenire în termen de 6 luni, este indicat Raisa Ciobanu, adică certificatul

este eliberat cu date eronate, care nu corespund realității, și cel puțin nici din

certificatul respectiv nu reiese care sunt relații de rudenie între petiționara și

defuncta Anastasia Mazepa.

Mai mult, martorul Anatol Ciobanu în cadrul ședinței de judecată în instanța de

fond a menționat că intimata Raisa Ciobanu lucrând asistentă socială a avut grijă de

2

Anastasia Mazepa, din ce rezultă că a avut grijă de Anastasia Mazepa în cadrul

muncii sale, pentru ce primea salariu.

Prin notificarea din 25 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatei copia recursului și a

înștiințat-o despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la

data primirii acesteia.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Raisa Ciobanu să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Bălți din 03 decembrie

2020 a fost expediată părților la 22 ianuarie 2021 și a fost recepționată de recurent

la 26 ianuarie 2021 (f.d. 84, 85).

Astfel, recursul declarat la 05 februarie 2021 de către Serviciul Fiscal de Stat

Direcția Generală, Administrare Fiscală Nord este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de

apel o singură dată, dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) al Codului de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

3

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Pe parcursul examinării cauzei s-a stabilit că Raisa Ciobanu a depus cerere cu

privire la constatarea faptului acceptării succesiunii după decesul Anastasiei

Mazepa, decedată la 13 ianuarie 2007.

Prima instanță fiind învestită cu judecarea cauzei în fond a ajuns la concluzia

admiterii cererii depuse de Raisa Ciobanu, fiind constatat faptul acceptării de către

Raisa Ciobanu a succesiunii după decesul Anastasiei Mazepa născută la 31 iulie

1919 și decedată la 13 ianuarie 2007, prin intrarea în posesia patrimoniului

succesoral.

Instanța de apel judecind cauza în ordine de apel a ajuns la concluzia

temeiniciei hotărârii primei instanțe cu menținerea acesteia.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că la 13 ianuarie 2007 a

decedat Mazepa Anastasia născută la 31 iulie 1919 (f.d. 11). După decesul

Anastasiei Mazepa a rămas patrimoniul succesoral constituit din loturi de teren din

extravilanul comunei Bilicenii Vechi cu nr.cadastrale xxxxxx, ceea ce se confirmă

prin titlurile de autentificare a dreptului asupra pământului eliberate de către

Primăria comunei Bilicenii Vechi, proprietarul cărora fiind indicat defuncta

Anastasia Mazepa (f.d.13-16).

Informația deținută în Registrul dosarelor succesorale și a testamentelor

eliberată de Ministerul Justiției RM indică că, după decesul Anastasiei Mazepa nu

au fost înregistrate testamente și nu a fost deschisă procedura succesorală (f.d. 10).

Primarul comunei Bilicenii Vechi, r-nul Sîngerei, prin certificatul nr. 201 din

17 februarie 2020 informează că, după decesul Anastasiei Mazepa, nu există

moștenitori de gr. I și II și nici de gradul I – inapți de muncă, iar persoana care a

acceptat succesiunea după decesul Anastasiei Mazepa, prin intrarea în posesia averii

succesorale (a administrat, asigurat și utilizat masa succesorală, a achitat impozite și

plăți obligatorii, a efectuat reparații, inclusiv a stins datoriile defunctei) este

Ciobanu Raisa (f.d. 8).

Din explicațiile martorului Ciobanu Anatol, audiat în ședința instanței de fond,

rezultă că Mazepa Anastasia este mătușa petiționarei Ciobanu Raisa; or, mama

petiționarei – Cebanu Iulia și defuncta Mazepa Anastasia au fost surori. Totodată, a

mai explicat că Mazepa Anastasia nu a avut copii (f.d. 38).

Instanța de apel, aplicând prevederile art. 1440, 1500 alin. (1), 1516 alin. (3)

din Codul civil, în redacția legii până la 01 martie 2019 și a stabilit că prin intrarea

în posesiune de fapt se înțelege administrarea, asigurarea, exercitarea folosinței

asupra bunurilor succesorale, perceperea chiriei de la locatarii, care locuiesc în casa

succesorală, plata impozitelor și alte acte ce demonstrează intenția moștenitorului de

a accepta moștenirea.

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că Raisa Ciobanu a avut grijă de

Anastasia Mazepa în timpul vieții și a suportat cheltuielile pentru serviciile

funerare, iar după decesul acesteia petiționara s-a folosit de parcelele de teren

situate în extravilanul comunei Bilicenii Vechi, le-a administrat și a achitat

4

impozitele. Mai mult, faptul intrării în posesiune a fost confirmat și prin declarațiile

martorului Anatol Ciobanu, care în ședința instanței de fond a menționat că Ciobanu

Raisa a îngrijit-o de Anastasia Mazepa în timpul vieții ei și tot ea a înmormîntat-o,

suportând cheltuielile de înmormântare.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că, instanța de apel la examinarea cauzei a aplicat eronat

normele de drept material, nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor

administrate la actele pricinii și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în cererea de apel.

În conformitate cu art.279 alin.(1) lit.a) CPC, instanța judecătorească

examinează în procedură specială cauze cu privire la constatarea faptelor care au

valoare juridică. Conform art.281 alin.(2) lit.f) CPC, instanța judecă cauzele în care

i se cere să constate acceptarea unei succesiuni și locului ei de deschidere.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că la data de 13 ianuarie 2007 a

decedat Mazepa Anastasia născută la 31 iulie 1919 (f.d. 11).

După decesul Anastasiei Mazepa a rămas patrimoniul succesoral constituit din

loturi de teren din extravilanul comunei Bilicenii Vechi cu nr.cadastrale xxxxxx,

ceea ce se confirmă prin titlurile de autentificare a dreptului asupra pământului

eliberate de către Primăria comunei Bilicenii Vechi, proprietarul cărora fiind indicat

defuncta Anastasia Mazepa (f.d.13-16).

S-a mai stabilit că, din informația deținută în Registrul dosarelor succesorale și

a testamentelor eliberată de Ministerul Justiției RM, după decesul Anastasiei

Mazepa nu au fost înregistrate testamente și nu a fost deschisă procedura

succesorală (f.d. 10).

Totodată, Primarul comunei Bilicenii Vechi, r-nul Sîngerei, prin certificatul

nr. 201 din 17 februarie 2020 a informat că, după decesul Anastasiei Mazepa, nu

există moștenitori de gr. I și II și nici de gradul I – inapți de muncă, iar persoana

care a acceptat succesiunea după decesul Anastasiei Mazepa, prin intrarea în

posesia averii succesorale (a administrat, asigurat și utilizat masa succesorală, a

achitat impozite și plăți obligatorii, a efectuat reparații, inclusiv a stins datoriile

defunctei) este Ciobanu Raisa (f.d. 8).

În conformitate cu art.1440 din Codul civil (în vigoare până la 01.03.2019),

succesiunea se deschide în urma decesului persoanei fizice.

Conform art.1500 alin.(1) din Codul civil (în vigoare până la 01.03.2019), în

cazul succesiunii legale, moștenitori cu drept de cotă egală sânt:

a) de clasa I – descendenții (fiii și fiicele celui ce a lăsat moștenirea, la fel și

cei născuți vii după decesul lui, precum și cei înfiați), soțul supraviețuitor și

ascendenții privilegiați (părinții, înfietorii) celui ce a lăsat moștenirea;

b) de clasa a II-a – colateralii privilegiați (frații și surorile) și ascendenții

ordinari (bunicii, atât din partea tatălui, cât și din partea mamei) ai celui ce a lăsat

moștenirea;

c) de clasa a III-a – colateralii ordinari (unchii și mătușile) ai celui ce a lăsat

moștenirea.

Aliniatul (3) al aceluiași articol prevede că, în cazul moștenirii descendenților

și colateralilor se aplică reprezentarea: a) descendenților – la infinit; b) colateralilor

5

– până la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colaterali privilegiați – nepoți de la

frate și soră, strănepoți de la frate și soră; colaterali ordinari – veri primari).

Totuși, în recursul formulat Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală

Administrare Fiscală Nord a menționat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

motivelor invocate în cererea de apel și anume că în certificatul eliberat de Primăria

satului Bilicenii Vechi din 17 februarie 2020 nr. 201 lipsește informația privind

moștenitorii de gradul I și gradul II, iar la rubrica persoanelor care au acceptat

moștenirea în termen de 6 luni este indicată soț/soția Raisa Ciobanu. Astfel, din

certificatul dat nu rezultă care sunt relațiile de rudenie între petiționară și defuncta

Anastasia Mazepa.

La fel, a menționat că martorul Anatol Ciobanu în cadrul ședinței de judecată,

a menționat că intimata Raisa Ciobanu a lucrat asistent social și a avut grijă de

Anastasia Mazepa. Or, nici declarațiile martorului dat nu rezultă cu certitudine

gradul de rudenie a petiționarei cu defuncta.

Așadar, instanța de recurs pentru a elucida aspectele abordate, va raporta

circumstanțele prezentate la criticile invocate de Serviciul Fiscal de Stat Direcția

Generală Administrare Fiscală Nord și va trebui să se asigure că, în cazul de față

Curtea de Apel Chișinău, a îndeplinit condiția unei examinări efective și a oferit un

răspuns specific și explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului (a se

vedea, în contrast, Lebedinschi vs. Moldova, hotărârea din 16 iunie 2015, § 31, 35 -

36; cauza Nichifor vs. Moldova, hotărârea din 20 septembrie 2016, § 29 - 31).

În conformitate cu art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar

conform prevederilor art. 390 alin. (1) lit. e) și f) al aceleiași legi, decizia instanței

de apel trebuie să conțină: motivele concluziilor instanței de apel și referirea la

legea guvernantă; concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

În cadrul dreptului la un proces echitabil se analizează dreptul oricărei părți în

cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanței observațiile, argumentele și

mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei părți ca aceste observații și

argumente să fie examinate în mod efectiv. Cu privire la aceste aspecte, obligația

instanței de motivare a deciziilor sale este singurul mijloc prin care se poate verifica

respectarea lor.

Conform jurisprudenței CEDO, noțiunea de proces echitabil presupune ca o

instanță internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa să fi examinat totuși în

mod real problemele esențiale care i-au fost supuse, și nu doar să reia pur și simplu

concluziile unei instanțe inferioare (cauza Helle vs Finlanda, hotărârea din 19

decembrie 1997). Deși articolul 6 § 1 din Convenție nu obligă instanțele de judecată

să ofere răspunsuri detaliate la toate argumentele invocate, totuși din hotărâre

trebuie să reiasă clar că elementele esențiale ale cauzei au fost examinate (cauza

Taxquet vs. Belgia [MC], nr. 926/05, § 91, CEDO 2010).

În pofida acestor fapte, instanța de apel la pronunțarea asupra argumentelor din

apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală Administrare Fiscală

Nord, urma în conformitate cu prevederile legii să se dedice unei analize efective a

temeiurilor, argumentelor și propunerilor de probatoriu în raport cu explicațiile

celorlalte părți și probatoriului propus de acele părți, fără a prestabili pertinența

acestora.

6

În cazul de față, instanța de apel a evitat să examineze explicațiile recurentului

referitoare la faptul că în cauză nu au fost stabilite cu certitudine gradul de rudenie a

petiționarei Raisa Ciobanu cu decedata Anatasia Mazepa. Totuși, instanța de apel în

decizia sa a menționat gradul de rudenie prin faptul că mama petiționarei și cu

decedata au fost surori.

Așadar, prin lipsa examinării temeiniciei argumentelor invocate mai sus, în

raport cu circumstanțele expuse în cererea de chemare în judecată și în cadrul

examinării cauzei, se constată că instanța de apel a dat dovadă de un formalism

excesiv în această parte. Or, prin prisma principiului contradictorialității și egalității

în arme, instanța de apel era obligată să asigure un echilibru just a intereselor

ambelor părți implicate în proces. În esență, motivarea Curții de Apel Bălți a pus-o

într-o situație de dezavantaj pe Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală

Administrare Fiscală Nord față de adversarul său (a se vedea cauza Donadze vs.

Georgia, hotărârea din 7 martie 2006, § 35 -36).

Constatând toate cele relatate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, conturează o opinie tendențioasă a

instanței de apel de reținere și însușire a motivării cererii de chemare în judecată,

fără a da o apreciere tuturor probelor în ansamblu, fără a răspunde la toate

temeiurile invocate de părți, ignorând nemotivat unele afirmații și situații certe sau

cel puțin nemotivând prevalarea unor circumstanțe, pe care s-a bazat soluția emisă,

asupra celorlalte probe existente la dosar.

În atare situație, instanța de recurs apreciază că recurentului nu i-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs

efectiv. De fapt, în cazul când există suspiciuni privind încălcarea echității

procedurii din perspectiva art. 6 § 1 din CEDO, rezultă că recurentul nu a reușit să

pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le

considera necesare în vederea apărării punctului ei de vedere (cauza Bliicher vs.

Republica Cehă, hotărârea din 11 ianuarie 2005, cauza Cârmei Saliba vs. Malta,

hotărârea din 29 noiembrie 2016, § 65).

În acest sens, Colegiul lărgit reamintește că în jurisprudența sa, Curtea

Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs

efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în

principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei

cereri de acest tip (cauza Doorson vs. Olanda, hotărârea din 26 martie 1996).

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a stabili că erorile judiciare

analizate în speță sunt esențiale și nu pot fi corectate în această fază. Or judecarea

recursului, exercitat conform rigorilor impuse de art. 432 alin. (1) al Codului de

procedură civilă, are caracter devolutiv numai pentru problemele de drept material

și procedural.

În acest caz, art. 442 al Codului de procedură civilă prevede că în ordine de

recurs nu pot fi administrate probe noi, ceea ce consolidează poziția sus-menționată.

Așadar, omisiunea instanței de apel de a aprecia toate probele în ansamblu, precum

și de a constata relevanța argumentelor recurentului Serviciul Fiscal de Stat Direcția

Generală Administrare Fiscală Nord, conduce inevitabil la încălcarea garanțiilor

unui proces echitabil, din moment ce argumentele acestuia, într-un mod efectiv, nu

au fost analizate.

7

Prin urmare, ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de

constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că, la caz, pertinența lor va

putea fi supusă unei aprecieri juridice la o nouă rejudecare a cauzei (a se vedea,

printre alte autorități, cauzele Kamil Uzun vs. Turcia, hotărâre din 10 mai 2007, §

64; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs. România

(Marea Cameră), din 17 iulie 2014, § 156).

Din considerentele menționate, și având în vedere faptul că instanța de apel a

emis o decizie neîntemeiată, incompatibilă cu standardele legalității și temeiniciei

unui act judecătoresc, omisiuni care nu pot fi corectate de către instanța de recurs la

examinarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală Administrare Fiscală

Nord, a casa integral decizia instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța urmează să examineze speța în întregime în

cadrul unor proceduri noi, în vederea respectării dreptului părților la un proces

echitabil, în special, în partea aprecierii juridice a observațiilor lăsate fără răspuns (a

se vedea, spre exemplu impactul considerentelor instanței de recurs la o nouă

reexaminare, cauzele Victor Harovschi vs. Moldova, hotărâre din 18 noiembrie

2008; Dimitar Yordanov vs. Bulgaria, hotărâre din 6 septembrie 2018, § 52 - 53).

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală

Administrare Fiscală Nord.

Se casează integral decizia din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în

cauza civilă, la cererea depusă de Raisa Ciobanu cu privire la constatarea faptului

acceptării succesiunii, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

8