2ra-954/21 — cu privire la constatarea nulitatii contractelor de vinzare-cumparare, recunoasterea ca fiind cumparator de buna-credinta

2ra-954/21 — cu privire la constatarea nulitatii contractelor de vinzare-cumparare, recunoasterea ca fiind cumparator de buna-credinta (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-954/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Ciocana (jud. I. Dutca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Andrei

Bocan, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin și Vladislav Musteață

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Chitoroagă

împotriva lui Andrei Bocan, Dumitru Ursachi, Alexei Dudnicov și Vladislav

Musteață cu privire la constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare

și la cererea reconvențională a lui Andrei Bocan împotriva lui Iurie

Chitoroagă, Dumitru Ursachi, Vladislav Mustață și Alexei Dudnicov cu privire la

recunoașterea ca fiind cumpărător de bună-credință

împotriva încheierii din 26 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea înaintată de Andrei Bocan cu privire la

dispunerea efectuării expertizei grafoscopice

și împotriva deciziei din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Andrei Bocan și apelul declarat de Vladislav Mustață,

casată parțial hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Ciocana și în această parte emisă o hotărâre nouă

constată:

La 4 iunie 2014, Iurie Chitoroagă, reprezentat de avocatul Isai Chibac a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Bocan, Dumitru Ursachi, Alexei

Dudnicov și Vladislav Musteață cu privire la constatarea nulității contractelor de

vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii a invocat că dânsul, împreună cu părinții Victor

Chitoroagă și Valentina Chitoroagă, și sora sa Stela Chitoroagă au participat la

privatizarea apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, devenind

proprietari a câte 1/4 cotă-parte din imobil.

După decesul tatălui Victor Chitoroagă, la XXXXX, dânsul, Valentina

Chitoroagă și Stela Chitoroagă au moștenit cota acestuia în temeiul certificatului de

moștenitor legal din 11 ianuarie 2007.

1

A comunicat că la XXXXX, Valentina Chitoroagă a fost identificată decedată

cu semne de moarte violentă, iar prin sentința din 5 iulie 2013 a Judecătoriei Ciocana

mun. Chișinău, dânsul a fost recunoscut vinovat și condamnat la 5 ani și 6 luni

închisoare în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, rămasă în vigoare prin decizia

din 7 noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

A relatat că la XXXXX, în apartamentul nr. X din str. XXXXX

mun. XXXXX, a fost găsită decedată și Stela Chitoroagă.

După pronunțarea deciziei din 7 noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, a

aflat de la vecini că persoane necunoscute au evacuat toate bunurile din apartament.

A precizat că la 11 decembrie 2013, avocatul său a obținut copia contractului

de vânzare-cumpărare din 6 octombrie 2010, autentificat cu numărul 128 de către

notarul Natalia Malîșenco, potrivit căruia Valentina Chitoroagă, Stela Chitoroagă și

dânsul au înstrăinat apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX lui Alexei

Dudnicov, contractul fiind intabulat în Registrul bunurilor imobile la 21 noiembrie

2013.

A remarcat reclamantul că nu a semnat un astfel de contract, iar potrivit

ordonanței din 26 decembrie 2013 a fost intentată o cauză penală pe faptul dat,

urmărirea penală fiind în curs de cercetare.

Conform răspunsului nr. 197 din 24 decembrie 2013, oferit de notarul Nelli

Pancova, ce deține arhiva notarială a notarului Natalia Malîșenco, se constată că

ultima nu a autentificat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. X din

str. XXXXX mun. XXXXX nr. 128 din 6 februarie 2010.

La fel, conform raportului de expertiză nr. 2519/2520 din 4 aprilie 2014,

semnătura aplicată din numele său, Iurie Chitoroagă, pe contractul de vânzare-

cumpărare nr. 128 din 6 februarie 2010 nu-i aparține.

Pe contract este aplicată semnătura notarului public Natalia Malîșenco.

În cadrul urmăririi penale a fost stabilit că la 12 decembrie 2013, Alexei

Dudnicov a înstrăinat apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX lui

Dumitru Ursachi, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 5758 din 12 decembrie

2013, autentificat de notarul Adelina Florea.

Ulterior, la 23 decembrie 2013, Dumitru Ursachi a înstrăinat apartamentul

nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX lui Vladislav Musteață, prin contractul de

vânzare-cumpărare nr. 5877 din 23 decembrie 2013, autentificat de notarul Adelina

Florea.

Iar la 13 ianuarie 2014, Vladislav Musteață a înstrăinat apartamentul nr. X din

str. XXXXX mun. XXXXX lui Andrei Bocan, prin contractul de vânzare-cumpărare

nr. 426 din 13 ianuarie 2014, autentificat de notarul Ludmila Beliban-Rațoi.

A indicat că actualmente în apartamentul litigios locuiesc găzdașii.

A considerat că acțiunile pârâților privind înstrăinarea apartamentului de patru

ori în decurs de doar 1 lună, denotă rea-credința subiecților acestor contracte.

Astfel, contractul de vânzare-cumpărare nr. 128 din 6 februarie 2010 este

trucat, deoarece dânsul nu și-a exprimat voința și nu a semnat contractul de vânzare-

cumpărare, corespunzător, este lovit de nulitate absolută.

Prin urmare, aceeași soartă o au și contractele ulterioare, care sunt subsecvente

primului act juridic.

2

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 195, 199, 207, 217, 219, 220

Cod civil, art. 5, 7, 8, 39, 90, 94, 166, 174, 175 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea nulă a contractului de vânzare-

cumpărare nr. 128 din 6 februarie 2010, recunoașterea nulă a contractului de

vânzare-cumpărare nr. 5758 din 12 decembrie 2013, recunoașterea nulă a

contractului de vânzare-cumpărare nr. 5876 din 23 decembrie 2013, recunoașterea

nulă a contractului de vânzare-cumpărare nr. 426 din 13 ianuarie 2014 și evacuarea

pârâtului Andrei Bocan din apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX.

Prin hotărârea din 16 februarie 2015 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, a

fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a

apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX încheiat la 6 februarie 2010

între Valentina Chitogoară, Iurie Chitoroagă, Stela Chitoroagă și Alexei Dudnicov,

autentificat la biroul notarului public Natalia Malîșenco, înregistrat cu nr. 128.

A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a

apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX încheiat la 12 decembrie 2013

între Alexei Dudnicov și Dumitru Ursachi, autentificat la biroul notarului public

Adelina Florea, înregistrat cu nr. 5758.

A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a

apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX încheiat la 23 decembrie 2013

între Dumitru Ursachi și Vladislav Musteață, autentificat la biroul notarului public

Adelina Florea, înregistrat cu nr. 5876.

A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a

apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX încheiat la 13 ianuarie 2014

între Vladislav Mustață și Andrei Bocan, autentificat la biroul notarului public

Ludmila Beliban-Rațoi, înregistrat cu nr. 426.

A fost dispusă restituția civilă prin încuviințarea ÎS „Cadastru” să radieze din

Registrul bunurilor imobile înscrierile privind dreptul de proprietate ale lui Andrei

Bocan, Vladislav Mustață, Dumitru Ursachi și Alexei Dudnicov asupra

apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, înregistrat cu nr. cadastral

XXXXX, cu restabilirea drepturilor patrimoniale după Valentina Chitoroagă, Iurie

Chitoroagă și Stela Chitoroagă.

A fost dispusă evacuarea lui Andrei Bocan din apartamentul nr. X din

str. XXXXX mun. XXXXX.

Au fost încasate, în mod solidar, de la Andrei Bocan, Vladislav Mustață,

Dumitru Ursachi și Alexei Dudnicov în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

10 193,19 de lei și cheltuielile judiciare suportate de instanță, legate de citarea

părților, în sumă de 38,35 de lei, iar în total suma de 10 231,54 de lei.

Prin decizia din 14 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Vladislav Mustață și cererea de alăturare la apel depusă de Andrei

Bocan, casată hotărârea din 16 februarie 2015 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău,

cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Andrei Bocan a depus cerere

reconvențională împotriva lui Iurie Chitoroagă, Vladislav Mustață, Dumitru Ursachi

și Alexei Dudnicov, intervenient accesoriu notarul public Ludmila Beliban-Rațoi cu

privire la recunoașterea ca fiind cumpărător de bună-credință.

3

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că la 13 ianuarie 2014, a

procurat de la Vladislav Musteață apartamentul nr. X din str. XXXXX

mun. XXXXX, contractul de vânzare-cumpărare fiind autentificat de notarul public

Ludmila Beliban-Rațoi și înregistrat sub nr. 426.

A menționat că documentele au fost verificate de către notar, careva

interdicții, sechestre pe apartamentul dat nu erau.

Mai mult, contractul dat a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”, organ de stat, care a verificat legalitatea

documentelor și a înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil

nominalizat.

A subliniat că nu a încălcat legislația, a procurat legitim apartamentul în cauză,

prin urmare, este cumpărător de bună-credință.

La fel, a evidențiat că din data procurării apartamentului litigios și până în

prezent, dânsul locuiește în acest apartament, a făcut reparație și achită toate

serviciile locativ-comunale.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 307, 310 Cod civil, art. 85,

166, 167, 172 CPC.

A solicitat să fie recunoscut în calitate de cumpărător de bună-credință a

apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX.

Prin încheierea protocolară din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Ciocana, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Emilia Prisacari

și Serviciul Fiscal de Stat.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana,

a fost admisă acțiunea înaintată de Iurie Chitoroagă.

A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare

nr. 128 din 6 februarie 2010 a apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX,

încheiat între Valentina Chitoroagă, Iurie Chitoroagă, Stela Chitoroagă și Alexei

Dudnicov, autentificat la biroul notarului public Natalia Malîșenco.

A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare

nr. 5758 din 12 decembrie 2013 a apartamentului nr. X din str. XXXXX

mun. XXXXX, încheiat între Alexei Dudnicov și Dumitru Ursachi, autentificat la

biroul notarului public Adelina Florea.

A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare

nr. 5876 din 23 decembrie 2013 a apartamentului nr. X din str. XXXXX

mun. XXXXX, încheiat între Dumitru Ursachi și Vladislav Musteață, autentificat la

biroul notarului public Adelina Florea.

A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare

nr. 426 din 13 ianuarie 2014 a apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX,

încheiat între Vladislav Musteață și Andrei Bocan, autentificat la biroul notarului

public Ludmila Beliban-Rățoi.

A fost dispusă restituția civilă prin încuviințarea Agenției Servicii Publice,

ÎS „Cadastru” să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrierile privind dreptul

de proprietate ale lui Andrei Bocan, Vladislav Musteață, Dumitru Ursachi și Alexei

Dudnicov asupra apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, înregistrat

cu nr. cadastral XXXXX, cu restabilirea drepturilor patrimoniale după Valentina

Chitoroagă, Stela Chitoroagă și Iurie Chitoroagă.

4

A fost dispusă dispus evacuarea lui Andrei Bocan, împreună cu membrii

familiei sale, din apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX.

A fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Andrei Bocan, ca fiind

neîntemeiată.

Au fost încasate, în mod solidar, de la Andrei Bocan, Vladislav Mustață și

Dumitru Ursachi în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 10 193,19 de lei și

cheltuielile suportate de instanța de judecată în sumă de 164,25 de lei, iar în total

suma de 10 357,44 de lei.

În susținerea soluției emise, prima instanță a constatat lipsa consimțământului

din partea reclamantului Iurie Chitoroagă, or ultimul nu și-a manifestat

consimțământul la semnarea contractului nr. 128 din 6 februarie 2010, îndreptat spre

înstrăinarea apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, prin urmare, actul

juridic menționat este fals, deoarece cauza contractului este falsă, Iurie Chitoroagă

neacționând în sensul nașterii drepturilor și obligațiilor derivate din tranzacția de

vânzare-cumpărare, iar ca consecință, constatările implică nulitatea absolută a

acestui contract.

Astfel, prima instanță, stabilind nulitatea contractului de vânzare-cumpărare

nr. 128 din 6 octombrie 2010, autentificat de către notarul Natalia Malîșenco, pretins

a fi încheiat între Valentina Chitoroga, Stela Chitoroga, Iurie Chitoroagă și Alexei

Dudnicov, a considerat că urmează a fi desființate și actele juridice subsecvente, prin

declararea nulității lor, or anularea actului juridic inițial atrage în mod indubitabil și

anularea actelor juridice subsecvente, nulitatea în cazul dat având menirea de a

restabili situația juridică a pârților, existentă la momentul încheierii contractului

contestat și operează nu numai pentru viitor ci și pentru trecut, cu efect retroactiv.

Cu referire la netemeinicia acțiunii reconvenționale, prima instanță a stabilit

că Andrei Bocan, intenționând a cumpăra un imobil, avea obligația de a se informa

privitor la acel imobil dacă există cereri, pretenții de restituire, or numai prin

asemenea acțiuni se dovedește comportamentul onest, de bună-credință, urmând a

se preocupa de a dobândi un bun cu privire la care nu există niciun indiciu că ar

putea exista vreun litigiu asupra acestuia.

Aceste acțiuni ar fi un minim de diligențe impuse de buna-credință, pe care și

necesitatea de a asigura moralitatea circuitului civil le impune, or buna-credință nu

poate fi asociată decât unei conduite întru totul oneste, caracterizată de interesul,

aceluia ce intenționează a dobândi un bun, de a afla situația bunului procurat.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Andrei Bocan și Vladislav

Mustață au contestat-o cu apel.

Prin încheierea din 26 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca neîntemeiată cererea înaintată de Andrei Bocan cu privire la dispunerea efectuării

expertizei grafoscopice.

Prin decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Andrei Bocan și apelul declarat de Vladislav Mustață, casată parțial

hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, în partea

încuviințării Agenției Servicii Publice, ÎS „Cadastru” să radieze din Registrul

bunurilor imobile înscrierile privind dreptul de proprietate al lui Andrei Bocan,

Vladislav Musteață, Dumitru Ursachi și Alexei Dudnicov asupra apartamentului

nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, cu

5

restabilirea drepturilor patrimoniale după Valentina Chitoroagă, Stela Chitoroagă și

Iurie Chitoroagă, și în această parte emisă o hotărâre nouă, prin care a fost dispusă

restituția civilă prin repunerea părților la poziția inițială.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că un efect al

nulității actului juridic este restituția bilaterală (acțiunea de repunere a părților în

situația inițială), astfel încât fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în

baza actului juridic nul.

Așadar, nulitatea actelor impune restituția civilă, ce urmează a fi efectuată prin

repunerea părților în situația inițială.

În speță, însă, prima instanță a dispus restituția civilă prin încuviințarea

ÎS „Cadastru” să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrierile privind dreptul

de proprietate al lui Andrei Bocan, Vladislav Musteață, Dumitru Ursachi și Alexei

Dudnicov asupra apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, cu

restabilirea drepturilor patrimoniale după Valentina Chitoroagă, Iurie Chitoroagă și

Stela Chitoroagă.

Prin urmare, a considerat instanța de apel că se impune casarea hotărârii în

partea respectivă și emiterea unei hotărâri noi în această parte, prin care să se dispună

restituția civilă prin repunerea părților în poziția inițială, cu obligarea IP „Agenția

Servicii Publice” să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrierile efectuate în

temeiul contractelor de vânzare-cumpărare nule și să restabilească înscrierile

anterioare.

La 27 aprilie 2021, Andrei Bocan, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin a

declarat recurs împotriva deciziei din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a decizia instanței

de apel, casarea încheierii instanței de apel de refuz în numirea expertizei

grafologice, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii inițiale înaintată de

Iurie Chitoroagă și de admitere a acțiunii reconvenționale înaintată de el.

În susținerea recursului a invocat că instanța de apel s-a expus în mod

superficial asupra argumentelor și criticelor invocate în cererea apel, deoarece nu a

dat apreciere argumentelor prezentate, expunându-și motivarea deciziei printr-o

concluzie generalizată.

Hotărârile contestate nu satisfac criteriile legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, deoarece nu corespund prevederilor art. 239 și 241 CPC.

La baza hotărârii adoptate, prima instanță a pus raportul de expertiză

nr. 2519/2510 din 4 aprilie 2014, prin care a fost stabilit că semnătura lui Iurie

Chitoroagă din contractul de vânzare-cumpărare nr. 128 din 6 februarie 2020, care a

fost efectuat neprofesional, ca probă este nul și efectuat contrar legii, or nu sunt

indicate în baza căror metodologii științifice, a căror acte normative și alte cerințe

prevăzute de Legea cu privire la expertiza judiciară, a fost efectuată expertiza

menționată.

A remarcat că în prezenta cauză civilă nu a fost efectuată nicio expertiză, iar

expertiza nr. 2519/2510 din 4 aprilie 2014 a fost numită pe o altă cauză, unde dânsul

nu a participat, nu a avut posibilitate de a da întrebări expertului, de a participa la

efectuarea expertizei și de a realiza și alte drepturi prevăzute de lege, prin ce i-a fost

încălcat dreptul lui la expertiză.

6

Totodată, a specificat că dosarul dat a fost clasat, deci și documentele din

dosar au devenit nule (ca clasate).

Așa categorii de dosare (privind anularea contractelor cu semnături false) pot

fi examinate numai în baza expertizelor efectuate legitim.

De aici reiese, că pe cauza dată, în mod obligatoriu, este necesar să fie numită

o expertiză grafologică, expertiza dată poate fi numită la orice etapă a examinării

cauzei.

A mai notat că asupra anumitor persoane, părți ale contractelor de vânzare-

cumpărare a bunului imobil litigios nu au fost intentate careva dosare penale, în

special în privința lui.

Mai mult, Iurie Chitoroagă nu poate fi moștenitor asupra averii mamei sale,

Valentina Chitoroagă, deoarece el a omorât-o, în legătură cu ce a fost condamnat cu

închisoare și a ispășit pedeapsa, astfel, este moștenitor nedemn.

În decizia recurată instanța de apel era obligată să examineze toate motivele

apelului și să se expună asupra lor, ceea ce nu s-a făcut.

La 7 mai 2021, Vladislav Musteață a declarat recurs împotriva deciziei din

27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale înaintată de Iurie Chitoroagă și de

admitere a acțiunii reconvenționale înaintată de Andrei Bocan.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a casat parțial hotărârea

primei instanțe, depășind vădit limitele apelurilor declarate de dânsul și de Andrei

Bocan.

Instanța de apel a confirmat în totalitate poziția primei instanței și a conchis

că potrivit art. 220 alin. (1) Cod civil (până la 1 martie 2019), actul juridic sau clauza

care contravin normelor imperative sunt nule dacă legea nu prevede altfel, însă, în

hotărârea contestată nu se regăsește nicio trimitere la careva normă imperativă care

ar fi fost încălcată în prezenta speță.

La baza declarării nulității contractului de bază, instanța de apel a invocat

câteva prevederi legale privitoare la consimțământul persoanei la încheierea unui act

juridic.

A considerat că o astfel de poziție este contrară legii, deoarece

consimțământul este reglementat în capitolul „condiții de valabilitate a actului

juridic” și nu la capitolul „nulitatea actului juridic”, respectiv, punerea acestor

reglementări la baza declarării nulității este lipsită de suport juridic.

A evidențiat că în legislația unor state, lipsa consimțământului este temei de

nulitate absolută, dar în Codul civil (redacția anului 2002) asemenea prevedere

lipsește cu desăvârșire.

Capitolul II Cod civil „condiții de valabilitate ale actului juridic”

reglementează despre nulitatea actului juridic, dar numai în contextul nerespectării

formei scrise a actului juridic (art. 211 alin. (2) și 213 alin. (1)).

Astfel, lipsa consimțământului, din punct de vedere legal, nu este temei de

nulitate, iar normele legale cu privire a consimțământ din Cod civil nu au un caracter

imperativ.

Prin urmare, atribuirea nerespectării condițiilor de valabilitate la norme

imperative, la fel, nu are suport juridic.

7

Cu toate acestea, instanța de apel, susținând poziția primei instanțe și-a

întemeiat hotărârea de a declara nule contractele din speță anume pe încălcarea

normelor imperative.

Având la baza prevederile art. 216 alin. (1) Cod civil - actul juridic este nul în

temeiurile prevăzute de prezentul cod, lipsa consimțământului nu este prevăzută ca

temei de nulitate.

Pentru recunoașterea nulității contractului inițial de vânzare-cumpărare sau a

celor ulterioare, instanța de judecată urma să indice care temei concret prevăzut de

Cod civil este aplicabil, dar această condiție imperativă nu a fost îndeplinită de

instanțele de judecată ierarhic inferioare.

A considerat recurentul că prin hotărârea primei instanțe și decizia instanței

de apel i-a fost încălcat dreptul la proprietate, care a fost dobândit asupra bunului

imobil în condițiile legii.

Atât prima instanță, cât și cea de apel nu au identificat niciun motiv întemeiat

care ar fi afectat valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 128 din

6 februarie 2010 și, respectiv, a putut determinat nulitatea acestui act.

La 14 mai 2021, în adresa lui Iurie Chitoroagă, Andrei Bocan, Dumitru

Ursachi, Alexei Dudnicov, Vladislav Mustață, Emiliei Prisacari, notarului public

Ludmila Beliban-Rățoi și Serviciului Fiscal de Stat a fost expediată copia cererilor

de recurs depuse de Andrei Bocan și Vladislav Musteață, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisorile de însoțire anexate

la materialele dosarului (f. d. 53, 55, 58).

La 4 iunie 2021, Andrei Bocan, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin a depus

referință la recursul declarat de Vladislav Mustață, solicitând admiterea recursului.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursurilor, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 10 martie 2021 la adresa electronică a reprezentantului recurentului

Andrei Bocan, avocatului Valeriu Pelin și la adresa electronică a reprezentantului

recurentului Vladislav Musteață, avocatului Teodor Bordei, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 21 vol. III).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursuri la 27 aprilie 2021 și respectiv, la 7 mai 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Andrei Bocan, reprezentat de

avocatul Valeriu Pelin și Vladislav Musteață, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

drept inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

8

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Andrei Bocan, reprezentat

de avocatul Valeriu Pelin și Vladislav Musteață, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursurile declarate nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile

9

declarate de Andrei Bocan, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin și Vladislav

Musteață urmează a fi considerate ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Andrei Bocan, reprezentat

de avocatul Valeriu Pelin și Vladislav Mustață.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

10