2ra-954/21 — cu privire la constatarea nulitatii contractelor de vinzare-cumparare, recunoasterea ca fiind cumparator de buna-credinta
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea nulitatii contractelor de vinzare-cumparare, recunoasterea ca fiind cumparator de buna-credinta
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-954/21 — cu privire la constatarea nulitatii contractelor de vinzare-cumparare, recunoasterea ca fiind cumparator de buna-credinta (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-954/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Ciocana (jud. I. Dutca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 14 iulie 2021 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Andrei Bocan, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin și Vladislav Musteață în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Chitoroagă împotriva lui Andrei Bocan, Dumitru Ursachi, Alexei Dudnicov și Vladislav Musteață cu privire la constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare și la cererea reconvențională a lui Andrei Bocan împotriva lui Iurie Chitoroagă, Dumitru Ursachi, Vladislav Mustață și Alexei Dudnicov cu privire la recunoașterea ca fiind cumpărător de bună-credință împotriva încheierii din 26 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea înaintată de Andrei Bocan cu privire la dispunerea efectuării expertizei grafoscopice și împotriva deciziei din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Andrei Bocan și apelul declarat de Vladislav Mustață, casată parțial hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana și în această parte emisă o hotărâre nouă constată: La 4 iunie 2014, Iurie Chitoroagă,
reprezentat de avocatul Isai Chibac a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Bocan, Dumitru Ursachi, Alexei Dudnicov și Vladislav Musteață cu privire la constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare. În motivarea acțiunii a invocat că dânsul, împreună cu părinții Victor Chitoroagă și Valentina Chitoroagă, și sora sa Stela Chitoroagă au participat la privatizarea apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, devenind proprietari a câte 1/4 cotă-parte din imobil. După decesul tatălui Victor Chitoroagă, la XXXXX, dânsul, Valentina Chitoroagă și Stela Chitoroagă au moștenit cota acestuia în temeiul certificatului de moștenitor legal din 11 ianuarie 2007. 1 A comunicat că la XXXXX, Valentina Chitoroagă a fost identificată decedată cu semne de moarte violentă, iar prin sentința din 5 iulie 2013 a Judecătoriei Ciocana mun.
Chișinău, dânsul a fost recunoscut vinovat și condamnat la 5 ani și 6 luni închisoare în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, rămasă în vigoare prin decizia din 7 noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău. A relatat că la XXXXX, în apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, a fost găsită decedată și Stela Chitoroagă. După pronunțarea deciziei din 7 noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, a aflat de la vecini că persoane necunoscute au evacuat toate bunurile din apartament. A precizat că la 11 decembrie 2013, avocatul său a obținut copia contractului de vânzare-cumpărare din 6 octombrie 2010, autentificat cu numărul 128 de către notarul Natalia Malîșenco, potrivit căruia Valentina Chitoroagă, Stela Chitoroagă și dânsul au înstrăinat apartamentul nr. X din str. XXXXX mun.
XXXXX lui Alexei Dudnicov, contractul fiind intabulat în Registrul bunurilor imobile la 21 noiembrie 2013. A remarcat reclamantul că nu a semnat un astfel de contract, iar potrivit ordonanței din 26 decembrie 2013 a fost intentată o cauză penală pe faptul dat, urmărirea penală fiind în curs de cercetare. Conform răspunsului nr. 197 din 24 decembrie 2013, oferit de notarul Nelli Pancova, ce deține arhiva notarială a notarului Natalia Malîșenco, se constată că ultima nu a autentificat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX nr. 128 din 6 februarie 2010. La fel, conform raportului de expertiză nr. 2519/2520 din 4 aprilie 2014, semnătura aplicată din numele său, Iurie Chitoroagă, pe contractul de vânzare- cumpărare nr. 128 din 6 februarie 2010 nu-i aparține.
Pe contract este aplicată semnătura notarului public Natalia Malîșenco. În cadrul urmăririi penale a fost stabilit că la 12 decembrie 2013, Alexei Dudnicov a înstrăinat apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX lui Dumitru Ursachi, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 5758 din 12 decembrie 2013, autentificat de notarul Adelina Florea. Ulterior, la 23 decembrie 2013, Dumitru Ursachi a înstrăinat apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX lui Vladislav Musteață, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 5877 din 23 decembrie 2013, autentificat de notarul Adelina Florea. Iar la 13 ianuarie 2014, Vladislav Musteață a înstrăinat apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX lui Andrei Bocan, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 426 din 13 ianuarie 2014, autentificat de notarul Ludmila Beliban-Rațoi.
A indicat că actualmente în apartamentul litigios locuiesc găzdașii. A considerat că acțiunile pârâților privind înstrăinarea apartamentului de patru ori în decurs de doar 1 lună, denotă rea-credința subiecților acestor contracte. Astfel, contractul de vânzare-cumpărare nr. 128 din 6 februarie 2010 este trucat, deoarece dânsul nu și-a exprimat voința și nu a semnat contractul de vânzare- cumpărare, corespunzător, este lovit de nulitate absolută. Prin urmare, aceeași soartă o au și contractele ulterioare, care sunt subsecvente primului act juridic. 2 Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 195, 199, 207, 217, 219, 220 Cod civil, art. 5, 7, 8, 39, 90, 94, 166, 174, 175 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea nulă a contractului de vânzare- cumpărare nr. 128 din 6 februarie 2010, recunoașterea nulă a contractului de vânzare-cumpărare nr. 5758 din 12 decembrie 2013, recunoașterea nulă a contractului de vânzare-cumpărare nr. 5876 din 23 decembrie 2013, recunoașterea nulă a contractului de vânzare-cumpărare nr. 426 din 13 ianuarie 2014 și evacuarea pârâtului Andrei Bocan din apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX. Prin hotărârea din 16 februarie 2015 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, a fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX încheiat la 6 februarie 2010 între Valentina Chitogoară, Iurie Chitoroagă, Stela Chitoroagă și Alexei Dudnicov, autentificat la biroul notarului public Natalia Malîșenco, înregistrat cu nr. 128. A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. X din str. XXXXX mun.
XXXXX încheiat la 12 decembrie 2013 între Alexei Dudnicov și Dumitru Ursachi, autentificat la biroul notarului public Adelina Florea, înregistrat cu nr. 5758. A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX încheiat la 23 decembrie 2013 între Dumitru Ursachi și Vladislav Musteață, autentificat la biroul notarului public Adelina Florea, înregistrat cu nr. 5876. A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. X din str. XXXXX mun.
XXXXX încheiat la 13 ianuarie 2014 între Vladislav Mustață și Andrei Bocan, autentificat la biroul notarului public Ludmila Beliban-Rațoi, înregistrat cu nr. 426. A fost dispusă restituția civilă prin încuviințarea ÎS „Cadastru” să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrierile privind dreptul de proprietate ale lui Andrei Bocan, Vladislav Mustață, Dumitru Ursachi și Alexei Dudnicov asupra apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, cu restabilirea drepturilor patrimoniale după Valentina Chitoroagă, Iurie Chitoroagă și Stela Chitoroagă. A fost dispusă evacuarea lui Andrei Bocan din apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX.
Au fost încasate, în mod solidar, de la Andrei Bocan, Vladislav Mustață, Dumitru Ursachi și Alexei Dudnicov în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 10 193,19 de lei și cheltuielile judiciare suportate de instanță, legate de citarea părților, în sumă de 38,35 de lei, iar în total suma de 10 231,54 de lei. Prin decizia din 14 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Vladislav Mustață și cererea de alăturare la apel depusă de Andrei Bocan, casată hotărârea din 16 februarie 2015 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată. Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Andrei Bocan a depus cerere reconvențională împotriva lui Iurie Chitoroagă, Vladislav Mustață, Dumitru Ursachi și Alexei Dudnicov, intervenient accesoriu notarul public Ludmila Beliban-Rațoi cu privire la recunoașterea ca fiind cumpărător de bună-credință.
3 În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că la 13 ianuarie 2014, a procurat de la Vladislav Musteață apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, contractul de vânzare-cumpărare fiind autentificat de notarul public Ludmila Beliban-Rațoi și înregistrat sub nr. 426. A menționat că documentele au fost verificate de către notar, careva interdicții, sechestre pe apartamentul dat nu erau. Mai mult, contractul dat a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”, organ de stat, care a verificat legalitatea documentelor și a înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil nominalizat. A subliniat că nu a încălcat legislația, a procurat legitim apartamentul în cauză, prin urmare, este cumpărător de bună-credință.
La fel, a evidențiat că din data procurării apartamentului litigios și până în prezent, dânsul locuiește în acest apartament, a făcut reparație și achită toate serviciile locativ-comunale. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 307, 310 Cod civil, art. 85, 166, 167, 172 CPC. A solicitat să fie recunoscut în calitate de cumpărător de bună-credință a apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX. Prin încheierea protocolară din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Emilia Prisacari și Serviciul Fiscal de Stat. Prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, a fost admisă acțiunea înaintată de Iurie Chitoroagă.
A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 128 din 6 februarie 2010 a apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, încheiat între Valentina Chitoroagă, Iurie Chitoroagă, Stela Chitoroagă și Alexei Dudnicov, autentificat la biroul notarului public Natalia Malîșenco. A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 5758 din 12 decembrie 2013 a apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, încheiat între Alexei Dudnicov și Dumitru Ursachi, autentificat la biroul notarului public Adelina Florea. A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 5876 din 23 decembrie 2013 a apartamentului nr. X din str. XXXXX mun.
XXXXX, încheiat între Dumitru Ursachi și Vladislav Musteață, autentificat la biroul notarului public Adelina Florea. A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 426 din 13 ianuarie 2014 a apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, încheiat între Vladislav Musteață și Andrei Bocan, autentificat la biroul notarului public Ludmila Beliban-Rățoi. A fost dispusă restituția civilă prin încuviințarea Agenției Servicii Publice, ÎS „Cadastru” să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrierile privind dreptul de proprietate ale lui Andrei Bocan, Vladislav Musteață, Dumitru Ursachi și Alexei Dudnicov asupra apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, cu restabilirea drepturilor patrimoniale după Valentina Chitoroagă, Stela Chitoroagă și Iurie Chitoroagă.
4 A fost dispusă dispus evacuarea lui Andrei Bocan, împreună cu membrii familiei sale, din apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX. A fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Andrei Bocan, ca fiind neîntemeiată. Au fost încasate, în mod solidar, de la Andrei Bocan, Vladislav Mustață și Dumitru Ursachi în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 10 193,19 de lei și cheltuielile suportate de instanța de judecată în sumă de 164,25 de lei, iar în total suma de 10 357,44 de lei. În susținerea soluției emise, prima instanță a constatat lipsa consimțământului din partea reclamantului Iurie Chitoroagă, or ultimul nu și-a manifestat consimțământul la semnarea contractului nr. 128 din 6 februarie 2010, îndreptat spre înstrăinarea apartamentului nr. X din str. XXXXX mun.
XXXXX, prin urmare, actul juridic menționat este fals, deoarece cauza contractului este falsă, Iurie Chitoroagă neacționând în sensul nașterii drepturilor și obligațiilor derivate din tranzacția de vânzare-cumpărare, iar ca consecință, constatările implică nulitatea absolută a acestui contract. Astfel, prima instanță, stabilind nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 128 din 6 octombrie 2010, autentificat de către notarul Natalia Malîșenco, pretins a fi încheiat între Valentina Chitoroga, Stela Chitoroga, Iurie Chitoroagă și Alexei Dudnicov, a considerat că urmează a fi desființate și actele juridice subsecvente, prin declararea nulității lor, or anularea actului juridic inițial atrage în mod indubitabil și anularea actelor juridice subsecvente, nulitatea în cazul dat având menirea de a restabili situația juridică a pârților, existentă la momentul încheierii contractului contestat și operează nu numai pentru viitor ci și pentru trecut, cu efect retroactiv.
Cu referire la netemeinicia acțiunii reconvenționale, prima instanță a stabilit că Andrei Bocan, intenționând a cumpăra un imobil, avea obligația de a se informa privitor la acel imobil dacă există cereri, pretenții de restituire, or numai prin asemenea acțiuni se dovedește comportamentul onest, de bună-credință, urmând a se preocupa de a dobândi un bun cu privire la care nu există niciun indiciu că ar putea exista vreun litigiu asupra acestuia. Aceste acțiuni ar fi un minim de diligențe impuse de buna-credință, pe care și necesitatea de a asigura moralitatea circuitului civil le impune, or buna-credință nu poate fi asociată decât unei conduite întru totul oneste, caracterizată de interesul, aceluia ce intenționează a dobândi un bun, de a afla situația bunului procurat.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Andrei Bocan și Vladislav Mustață au contestat-o cu apel. Prin încheierea din 26 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea înaintată de Andrei Bocan cu privire la dispunerea efectuării expertizei grafoscopice. Prin decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Andrei Bocan și apelul declarat de Vladislav Mustață, casată parțial hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, în partea încuviințării Agenției Servicii Publice, ÎS „Cadastru” să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrierile privind dreptul de proprietate al lui Andrei Bocan, Vladislav Musteață, Dumitru Ursachi și Alexei Dudnicov asupra apartamentului nr. X din str. XXXXX mun.
XXXXX, înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, cu 5 restabilirea drepturilor patrimoniale după Valentina Chitoroagă, Stela Chitoroagă și Iurie Chitoroagă, și în această parte emisă o hotărâre nouă, prin care a fost dispusă restituția civilă prin repunerea părților la poziția inițială. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe. Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că un efect al nulității actului juridic este restituția bilaterală (acțiunea de repunere a părților în situația inițială), astfel încât fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului juridic nul. Așadar, nulitatea actelor impune restituția civilă, ce urmează a fi efectuată prin repunerea părților în situația inițială.
În speță, însă, prima instanță a dispus restituția civilă prin încuviințarea ÎS „Cadastru” să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrierile privind dreptul de proprietate al lui Andrei Bocan, Vladislav Musteață, Dumitru Ursachi și Alexei Dudnicov asupra apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, cu restabilirea drepturilor patrimoniale după Valentina Chitoroagă, Iurie Chitoroagă și Stela Chitoroagă. Prin urmare, a considerat instanța de apel că se impune casarea hotărârii în partea respectivă și emiterea unei hotărâri noi în această parte, prin care să se dispună restituția civilă prin repunerea părților în poziția inițială, cu obligarea IP „Agenția Servicii Publice” să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrierile efectuate în temeiul contractelor de vânzare-cumpărare nule și să restabilească înscrierile anterioare.
La 27 aprilie 2021, Andrei Bocan, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin a declarat recurs împotriva deciziei din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a decizia instanței de apel, casarea încheierii instanței de apel de refuz în numirea expertizei grafologice, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii inițiale înaintată de Iurie Chitoroagă și de admitere a acțiunii reconvenționale înaintată de el. În susținerea recursului a invocat că instanța de apel s-a expus în mod superficial asupra argumentelor și criticelor invocate în cererea apel, deoarece nu a dat apreciere argumentelor prezentate, expunându-și motivarea deciziei printr-o concluzie generalizată.
Hotărârile contestate nu satisfac criteriile legalității și temeiniciei unui act judecătoresc, deoarece nu corespund prevederilor art. 239 și 241 CPC. La baza hotărârii adoptate, prima instanță a pus raportul de expertiză nr. 2519/2510 din 4 aprilie 2014, prin care a fost stabilit că semnătura lui Iurie Chitoroagă din contractul de vânzare-cumpărare nr. 128 din 6 februarie 2020, care a fost efectuat neprofesional, ca probă este nul și efectuat contrar legii, or nu sunt indicate în baza căror metodologii științifice, a căror acte normative și alte cerințe prevăzute de Legea cu privire la expertiza judiciară, a fost efectuată expertiza menționată.
A remarcat că în prezenta cauză civilă nu a fost efectuată nicio expertiză, iar expertiza nr. 2519/2510 din 4 aprilie 2014 a fost numită pe o altă cauză, unde dânsul nu a participat, nu a avut posibilitate de a da întrebări expertului, de a participa la efectuarea expertizei și de a realiza și alte drepturi prevăzute de lege, prin ce i-a fost încălcat dreptul lui la expertiză. 6 Totodată, a specificat că dosarul dat a fost clasat, deci și documentele din dosar au devenit nule (ca clasate). Așa categorii de dosare (privind anularea contractelor cu semnături false) pot fi examinate numai în baza expertizelor efectuate legitim. De aici reiese, că pe cauza dată, în mod obligatoriu, este necesar să fie numită o expertiză grafologică, expertiza dată poate fi numită la orice etapă a examinării cauzei.
A mai notat că asupra anumitor persoane, părți ale contractelor de vânzare- cumpărare a bunului imobil litigios nu au fost intentate careva dosare penale, în special în privința lui. Mai mult, Iurie Chitoroagă nu poate fi moștenitor asupra averii mamei sale, Valentina Chitoroagă, deoarece el a omorât-o, în legătură cu ce a fost condamnat cu închisoare și a ispășit pedeapsa, astfel, este moștenitor nedemn. În decizia recurată instanța de apel era obligată să examineze toate motivele apelului și să se expună asupra lor, ceea ce nu s-a făcut. La 7 mai 2021, Vladislav Musteață a declarat recurs împotriva deciziei din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale înaintată de Iurie Chitoroagă și de admitere a acțiunii reconvenționale înaintată de Andrei Bocan.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a casat parțial hotărârea primei instanțe, depășind vădit limitele apelurilor declarate de dânsul și de Andrei Bocan. Instanța de apel a confirmat în totalitate poziția primei instanței și a conchis că potrivit art. 220 alin. (1) Cod civil (până la 1 martie 2019), actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sunt nule dacă legea nu prevede altfel, însă, în hotărârea contestată nu se regăsește nicio trimitere la careva normă imperativă care ar fi fost încălcată în prezenta speță. La baza declarării nulității contractului de bază, instanța de apel a invocat câteva prevederi legale privitoare la consimțământul persoanei la încheierea unui act juridic.
A considerat că o astfel de poziție este contrară legii, deoarece consimțământul este reglementat în capitolul „condiții de valabilitate a actului juridic” și nu la capitolul „nulitatea actului juridic”, respectiv, punerea acestor reglementări la baza declarării nulității este lipsită de suport juridic. A evidențiat că în legislația unor state, lipsa consimțământului este temei de nulitate absolută, dar în Codul civil (redacția anului 2002) asemenea prevedere lipsește cu desăvârșire. Capitolul II Cod civil „condiții de valabilitate ale actului juridic” reglementează despre nulitatea actului juridic, dar numai în contextul nerespectării formei scrise a actului juridic (art. 211 alin. (2) și 213 alin. (1)). Astfel, lipsa consimțământului, din punct de vedere legal, nu este temei de nulitate, iar normele legale cu privire a consimțământ din Cod civil nu au un caracter imperativ.
Prin urmare, atribuirea nerespectării condițiilor de valabilitate la norme imperative, la fel, nu are suport juridic. 7 Cu toate acestea, instanța de apel, susținând poziția primei instanțe și-a întemeiat hotărârea de a declara nule contractele din speță anume pe încălcarea normelor imperative. Având la baza prevederile art. 216 alin. (1) Cod civil - actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod, lipsa consimțământului nu este prevăzută ca temei de nulitate. Pentru recunoașterea nulității contractului inițial de vânzare-cumpărare sau a celor ulterioare, instanța de judecată urma să indice care temei concret prevăzut de Cod civil este aplicabil, dar această condiție imperativă nu a fost îndeplinită de instanțele de judecată ierarhic inferioare.
A considerat recurentul că prin hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel i-a fost încălcat dreptul la proprietate, care a fost dobândit asupra bunului imobil în condițiile legii. Atât prima instanță, cât și cea de apel nu au identificat niciun motiv întemeiat care ar fi afectat valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 128 din 6 februarie 2010 și, respectiv, a putut determinat nulitatea acestui act.
La 14 mai 2021, în adresa lui Iurie Chitoroagă, Andrei Bocan, Dumitru Ursachi, Alexei Dudnicov, Vladislav Mustață, Emiliei Prisacari, notarului public Ludmila Beliban-Rățoi și Serviciului Fiscal de Stat a fost expediată copia cererilor de recurs depuse de Andrei Bocan și Vladislav Musteață, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisorile de însoțire anexate la materialele dosarului (f. d. 53, 55, 58). La 4 iunie 2021, Andrei Bocan, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin a depus referință la recursul declarat de Vladislav Mustață, solicitând admiterea recursului. Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursurilor, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 10 martie 2021 la adresa electronică a reprezentantului recurentului Andrei Bocan, avocatului Valeriu Pelin și la adresa electronică a reprezentantului recurentului Vladislav Musteață, avocatului Teodor Bordei, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 21 vol. III). Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursuri la 27 aprilie 2021 și respectiv, la 7 mai 2021 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursurilor declarate de Andrei Bocan, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin și Vladislav Musteață, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate 8 la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Andrei Bocan, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin și Vladislav Musteață, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile 9 declarate de Andrei Bocan, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin și Vladislav Musteață urmează a fi considerate ca inadmisibile.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Andrei Bocan, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin și Vladislav Mustață. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.