2rac-179/21 — cu privire la incasarea datoriei, a penalitatii si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea datoriei, a penalitatii si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2rac-179/21 — cu privire la incasarea datoriei, a penalitatii si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2rac-179/21
Prima instanță: Judecătoria Orhei sediu Rezina (jud. I. Parii)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai)
ÎNCHEIERE
14 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Cooperativa de Consum din Rezina
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Centrului de Business și
Turism „Cricova Vin” Societate pe Acțiuni împotriva Cooperativei de Consum din
Rezina cu privire la încasarea datoriei, a penalității și a cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de Centrul de Business și Turism „Cricova Vin” Societate
pe Acțiuni, casată hotărârea din 13 august 2020 a Judecătoriei Orhei sediul Rezina
și emisă o nouă hotărâre
constată:
La 24 aprilie 2020, CBT „Cricova Vin” SA a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Cooperativei de Consum din Rezina cu privire la încasarea
datoriei, a penalității și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că la 13 martie 2019 între CBT „Cricova Vin”
SA, în calitate de vânzător și Cooperativa de Consum din Rezina, în calitate de
cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 79/2274, în baza
căruia vânzătorul s-a obligat să vândă, iar cumpărătorul s-a obligat să cumpere pe
bază de comandă marfa în sortimentul, cantitatea, la prețurile și condițiile indicate
în contract.
Potrivit pct. 5.2 din contract, achitarea pentru produsele livrate se va efectua
de către cumpărător în termen de 15 zile calendaristice din data recepționării
produselor de către cumpărător, iar potrivit pct. 5.6, în cazul în care cumpărătorul nu
va achita până la data scadenței suma datorată, acesta va achita vânzătorului o
penalitate în mărime de 0,5 % pentru fiecare zi de întârziere din suma restanței.
A precizat că în cadrul executării contractului, pârâta a acumulat datorii pentru
marfa cumpărată în mărime de 10 587,24 de lei.
1
În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 18 martie 2020,
CBT „Cricova Vin” SA a expediat în adresa pârâtei o somație, prin care a solicitat
achitarea datoriei, comunicând și privind consecințele ce vor surveni în cazul
neonorării obligațiunilor sale, însă, datoria nu a fost achitată până în prezent.
Având în vedere prevederile pct. 5.6 din contract, a menționat că pârâta
urmează să achite o penalitate în mărime de 10 378,43 de lei.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 774, 858, 947, 1082, 1108
Cod civil, art. 166, 167 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Cooperativa de Consum din
Rezina în beneficiul CBT „Cricova Vin” SA a datoriei în mărime de 10 587,24 de
lei, a penalității în mărime de 10 378,43 de lei și a taxei de stat în sumă de 628,97
de lei.
Prin hotărârea din 13 august 2020 a Judecătoriei Orhei sediul Rezina, a fost
respinsă cererea de chemare în judecată depusă de CBT „Cricova Vin” SA împotriva
Cooperativei de Consum din Rezina cu privire la plata penalității contractuale, ca
fiind neîntemeiată.
Prin hotărârea suplimentară din 25 septembrie 2020 a Judecătoriei Orhei
sediul Rezina, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de
CBT „Cricova Vin” SA împotriva Cooperativei de Consum din Rezina cu privire la
încasarea datoriei, ca fiind neîntemeiată.
În susținerea soluției emise, prima instanță a reținut că reclamantul a anexat
întru confirmarea pretenției sale, doar factura din 30 noiembrie 2019, seria AAH
8467101, potrivit căreia a furnizat pârâtei marfă în sumă totală de 21 632 de lei, iar
alte facturi fiscale întru confirmarea datoriei indicate în actul de verificare privind
decontările reciproce, nu au fost prezentate.
Totodată, prima instanță a stabilit că pârâta a prezentat instanței trei ordine de
plată, ce confirmă achitarea reclamantului a sumei totale de 15 000 de lei.
Astfel, reclamantul a probat faptul livrării către pârâtă a mărfii în sumă totală
de 21 632 de lei, iar ultima a probat faptul achitării sumei de 15 000 de lei.
Având în vedere că CBT „Cricova Vin” SA solicită încasarea datoriei de bază
în sumă de 10 587,24 de lei, prima instanță a menționat că, efectuând calculul
matematic, se constată că datoria respectivă nu este confirmată, or 21 632 de lei -
15 000 de lei, egalează cu 6 632 de lei.
Prin decizia din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de CBT „Cricova Vin” SA, casată hotărârea din 13 august 2020 a
Judecătoriei Orhei sediul Rezina și emisă o nouă hotărâre, prin care au fost încasate
din contul Cooperativei de Consum din Rezina în beneficiul CBT „Cricova Vin” SA
suma de 10 378,43 de lei cu titlu de penalitate și cheltuielile de achitarea taxei de
stat proporțional pretențiilor admise în sumă de 628,97 de lei.
Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a stabilit că potrivit
facturii fiscale din 30 noiembrie 2019 seria AAH 8467101, CBT „Cricova Vin” SA
a furnizat Cooperativei de Consum din Rezina marfă în sumă totală de 21 632 de lei,
iar potrivit actului de verificare privind decontările reciproce, se constată faptul că
2
la data de 3 aprilie 2020, datoria Cooperativei de Consum din Rezina constituie suma
de 10 587,24 de lei.
Potrivit actului respectiv, Cooperativa de Consum din Rezina a acumulat două
datorii scadente în mărime de 3 955,24 de și 21 632 de lei, fiind transferat pe cont
suma de 15 000 de lei.
Prin urmare, suma datoriei de bază a intimatei, potrivit apelantului, constituie
suma de 10 587,24 de lei.
Instanța de apel a constatat că în ședința de judecată în prima instanță,
reprezentantul Cooperativei de Consum din Rezina a prezentat instanței un act de
verificare privind decontările reciproce, potrivit căruia a fost transferată suma de
25 587 de lei, anexând și trei ordine de plată din 15 ianuarie 2020, 18 februarie 2020
și 24 februarie 2020, ce confirmă transferarea sumei totale de 15 000 de lei.
Totodată, instanța de apel a menționat că potrivit contractului de vânzare-
cumpărare din 13 martie 2019, Cooperativa de Consum din Rezina trebuia să achite
prețul mărfii cumpărate în termen de 15 zile din data recepționării produselor
cumpărate, indicată în factura fiscală, adică, factura din 30 noiembrie 2019 urma a
fi achitată până la data de 15 decembrie 2019, însă, conform actului de verificare a
decontărilor reciproce și a ordinelor de plată prezentate de către pârâtă în instanța de
fond, se demonstrează că aceasta a achitat suma datorată cu întârziere, la 15 ianuarie
2020, 18 februarie 2020, 24 februarie 2020, 15 aprilie 2020 și 3 iunie 2020, fapt
pentru care, conform pct. 5.6. din contract și art. 947 alin. (1) Codul civil, a fost
calculată și înaintată penalitatea contractuală în mărime de 10 378,43 de lei, pentru
întreaga perioadă de întârziere.
Astfel, dat fiind că intimata nu și-a executat obligația de restituire a datoriei
în termenul indicat în pretenție (somație) apelanta este îndreptățită legal să pretindă
și o penalitate de întârziere pentru toată perioada de întârziere în sumă de 10 378,43
de lei.
La 18 mai 2021, Cooperativa de Consum din Rezina a declarat recurs
împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanțe de apel și emiterea unei noi
decizii.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată.
A precizat că despre faptul că hotărârea primei instanțe a fost atacată cu apel
de către CBT „Cricova Vin” SA, Cooperativa de Consum din Rezina nu a fost citată
legal.
În adresa Cooperativei de Consum din Rezina nu a fost expediată copia
decizia instanței de apel, nicio citație despre data, ora ședinței de judecată la Curtea
de Apel.
A menționat că reprezentantul Cooperativei de Consum din Rezina a făcut
cunoștință decizia contestată la 29 aprilie 2021, în baza cererii depusă la Judecătoria
Orhei sediul Rezina.
Totodată, a evidențiat că în această perioadă dificilă pentru toți, generate de
pandemia COVID-19, activitatea unităților de alimentație publică din cadrul
3
Cooperativei de Consum din Rezina a fost suspendată în baza Hotărârii Comisiei
Naționale Extraordinare de sănătate Publică de la 15 martie 2020 până la 15 iulie
2020.
Cu atât mai mult, Cooperativa înregistrează datorii la achitarea impozitelor
față de buget în sumă totală de peste 223,5 mii lei, iar penalitățile calculate de
CBT „Cricova Vin” SA pentru perioada de pandemie nu sunt reale.
La 7 iunie 2021, în adresa CBT „Cricova Vin” SA a fost expediată copia
cererii de recurs depusă de Cooperativa de Consum din Rezina, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
anexată la materialele dosarului (f. d. 97).
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care
intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 22 martie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 85), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă
la materialele dosarului lipsesc.
Tot actele cauzei atestă că copia deciziei recurate a fost expediată la 24 martie
2021 și la adresa electronică a reprezentantului recurentei, administratorului
Margareta Ursu, ceea ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele dosarului (f. d. 86).
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 18 mai 2021 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de Cooperativa de Consum din
Rezina, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
4
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cooperativa de Consum din
Rezina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC,
deoarece nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Pe de altă parte, nu constituie temei de a declara admisibil recursul
Cooperativei de Consum din Rezina nici argumentul precum că Cooperativa de
Consum din Rezina nu a fost citată legal despre examinarea cauzei în instanța de
apel.
Și asta deoarece, materialele dosarului atestă indubitabil că citațiile pentru
ședințele de judecată în instanța de apel pentru data de 26 noiembrie 2020 ora 11:00
și 21 ianuarie 2021 ora 11:00 au fost expediate la adresa electronică a
reprezentantului Cooperativei de Consum din Rezina, administratorului Margareta
Ursu – coprezina@mail.ru, ceea ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
(f. d. 71, 73), fapt ce nu a fost contestat de către recurentă.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
5
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Cooperativa de Consum din Rezina urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cooperativa de Consum din
Rezina.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
6