3ra-562/21 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-562/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Jud: A. Bostan, G.Dașchevici, V.Negru) Î N C H E I E R E 7 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Ion Negură și Nadejda Negură, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Negură și Nadejda Negură împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terți Zinaida Aramă, Sofia Aramă și Ion Volcovschi cu privire la anularea actului administrativ, împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 25 februarie 2021, Ion Negură și Nadejda Negură a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terți Zinaida Aramă, Sofia Aramă și Ion Volcovschi cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii au indicat că, judecătorii Aramă Zinaida, Aramă Sofia și Volcovschi Ion de la Judecătoria Cimișlia (sediul Central), au dat dovadă de un comportament incorect, brutal și neobiectiv față de ei în cadrul examinării cauzelor contravenționale cu participarea lor. Plenul Colegiului disciplinar, cât și Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu au pătruns în esența plângerilor înaintate de Negură Nadejda și Negură Ion, inclusiv a circumstanțelor care au avut loc în realitate, nedorind să examineze plângerile într-o manieră corectă, veridică, independentă, imparțială și obiectivă, dând dovadă de părtinitate și neobiectivitate, iar descrierea circumstanțelor, menționate în Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, nu corespund înregistrării ședinței care a avut loc în cadrul Plenului Colegiului disciplinar.

Au menționat că, atât Plenul Colegiului disciplinar, cât și Plenul CSM nu au asigurat prezența judecătorilor în cadrul ședințelor și astfel, Negură Ion și Negură Nadejda au fost lipsiți de dreptul de a pune întrebări oponenților, iar procesul nu a avut un caracter contradictoriu. Dimpotrivă, din start, pârâtul a luat poziția judecătorilor, într-un mod evident și cu nimic nu au contribuit la acumularea probelor. Familia Negură este supusă unui permanent stres din partea polițistului, judecătorilor, iar acest fapt se demonstrează prin probele prezentate. 1 Au relevat că, atât Plenul Colegiului disciplinar, cât și Plenul CSM nu au examinat plângerile înaintate de Negură Ion și Negură Nadejda prin prisma încălcării art.15 din Legea cu privire la statutul judecătorului, cât și prevederilor Codului de etică a judecătorului, și nici nu s-au expus asupra acestei chestiuni, ceea ce constituie o încălcare a art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Au solicitat Ion Negură și Nadejda Negură anularea hotărârii nr. 553/25 din 27 noiembrie 2018, prin care a fost respinsă contestația înaintată împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 19/6 din 22 iunie 2018, emisă în privința judecătorilor Zinaida Aramă, Sofia Aramă și Ion Volcovschi de la Judecătoria Cimișlia, sediul Central. Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

În favoarea acestei concluzii instanța de fond a concluzionat că, la adoptarea hotărârii Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nr.553/25 din 27 noiembrie 2018 „Cu privire la contestarea Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar №. 19/6 din 22 iunie 2018, emise în privința judecătorilor Aramă Zinaida, Aramă Sofia și Volcovschi Ion de la Judecătoria Cimișlia (sediul Central)”, autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar de vot, reieșind din circumstanțele de fapt constatate și cu prevederile normative care se circumscriu procedurii disciplinare în privința judecătorilor privind examinarea contestațiilor împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar.

Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acționat în limitele împuternicirilor acordate de lege, cu respectarea procedurii prevăzute în acest sens, hotărârea adoptată fiind luată de un organ colegial, ca urmare a analizei faptelor relevante pentru luarea deciziei enunțate, precum și a realizării procedurii de vot. La data de 16 martie 2021, Ion Negură și Nadejda Negură au depus cerere de recurs, iar la data de 4 mai 2021 motivarea recursului împotriva hotărârii din 25 februarie 2021. În motivarea cererii de recurs au indicat că, instanța de judecată nu a constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței de judecată sunt în contradicție cu materialele cauzei.

Au relatat că, a fost interpretată eronat legea fiind încălcate prevederile Constituției și cele din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Au solicitat Ion Negură și Nadejda Negură admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie anulată hotărârea nr. 553/25 din 27 noiembrie 2018 a Consiliului Superior al Magistraturii, constatarea încălcării art. 15 din Legea cu privire la statutul judecătorului și a art. 4 alin. (1) lit. a), c) și p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și stabilirea încălcării dreptului la apărare. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. 2 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că atât recursul nemotivat depus la data de 16 martie 2021, cât și motivarea acestuia depusă la data de 4 mai 2021, sunt în termen, or, hotărârea instanței de fond a fost adoptată la 25 februarie 2021 și recepționată de către recurenți la data de 7 aprilie 2021 (f.d.94).

la materialele cauzei lipsesc date privind expedierea dispozitivului hotărârii din 25 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 14 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia cererii de recurs, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință asupra recursului declarat. La 6 iulie 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 3 De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ion Negură și Nadejda Negură.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Ion Negură și Nadejda Negură, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 4