2ra-1015/21 — cu privire la anularea ordinelor de reducere a cadrelor, modificarea ordinului de reîncadrare în serviciu, ect.

2ra-1015/21 — cu privire la anularea ordinelor de reducere a cadrelor, modificarea ordinului de reîncadrare în serviciu, ect. (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1015/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Țonov)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Cotruță, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Olga

Corețchi, reprezentată de avocatul Lilia Gulca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Corețchi

împotriva Instituției Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului,

intervenient accesoriu IMSP IM și C Clinica ,,Emilian Coțaga” cu privire la anularea

ordinelor de reducere a cadrelor, a statelor de personal și modificarea ordinului de

reîncadrare în serviciu,

împotriva deciziei din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Olga Corețchi, reprezentată de avocatul Lilia Gulca, și

a fost menținută hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 06 februarie 2019, Olga Corețchi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Instituției Medico - Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului,

intervenient accesoriu IMSP IM și C Clinica ,,Emilian Coțaga” cu privire la anularea

ordinelor de reducere a cadrelor, a statelor de personal și modificarea ordinului de

reîncadrare în serviciu.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, în temeiul contractului

individual de muncă nr. XXXX din XX septembrie XXXX ca tânăr specialist a fost

angajată în funcția de medic imagist cu un salariu de funcție întreg, la data de 26

noiembrie 2015 a plecat în concediu de maternitate, copilul fiind născut la data de 02

februarie 2016, urmând concediul de îngrijire a copilului.

A invocat reclamanta că, la 30 octombrie 2018, aflându-se în concediu de

îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani s-a adresat cu o cerere către administrația

IMSP Institutul Mamei și Copilului de a fi reîncadrată în câmpul muncii din data de

05 noiembrie 2018 în funcția deținută anterior concediului de maternitate, de medic

imagist, cu un program redus de muncă și un salariu de funcție de 0,5.

Susține că, la 05 noiembrie 2018 revenind l-a serviciu, reclamantei i-a fost adus

la cunoștință Ordinul nr. 192p din 02 noiembrie 2018, conform căruia se reîncadrează

din concediul de îngrijire a copilului, în funcția deținută, cu un program de muncă

parțial, pe 0,5 salariu pe perioada 05 noiembrie 2018 - 02 februarie 2019.

A menționat reclamanta că, Ordinul nr. 192p din 02 noiembrie 2018, contrar

situației de fapt nu a fost întemeiat pe prevederile art. 97 alin.(2) din Codul Muncii,

potrivit cărora ”... La cererea femeii gravide, a salariatului care are copii în vârstă de

până la 10 ani sau copii cu dezabilități (inclusiv aflați sub tutela sa) ori a salariatului

care îngrijește un membru al familiei bolnav, în conformitate cu certificatul medical,

angajatorul este obligat să le stabilească ziua sau săptămâna de muncă parțială”, dar

pe art. 97 alin.(l) din Codul muncii, care prevede că: ”Angajatorul poate angaja

salariați cu ziua sau săptămâna de muncă parțială (pe fracțiune de normă), durata

concretă a timpului de muncă parțial fiind consemnată în contractul individual de

muncă, în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (1), lit.l) din Codul muncii.

A mai relatat reclamanta că, la 21 noiembrie 2018, i-a fost înmânată scrisoarea

sub nr. 105, prin care a fost informată că, în urma aprobării Regulamentului

Organigramei și statelor de personal al IMSP Institutul Mamei și Copilului prin

ordinul Ministerului Sănătății al RM nr.1077 din 30 decembrie 2016, Ordinul IMSF

IM și C Clinica ,,Emilian Coțaga” nr. 27p din 01 februarie 2017 cu privire la statele

de personal, în temeiul art. 68 din Codul Muncii, începând cu data de 01 februarie

2017 funcția de medic imagist din secția imagistică medicală din cadrul Clinicii

”Emilian Coțaga” a fost redusă cu 0,5 salariu, fiindu-i propus să-și continue

activitatea pe partea rămasă de 0,5 salariu, sau să fie transferată pe 1,0 salariu în

cadrul IMSP IM și C Clinica ,,Emilian Coțaga”. Acordul sau refuzul urmează să fie

exprimat pana în data de 30 noiembrie 2018.

A reiterat că, la 03 decembrie 2018 i-a fost adus la cunoștință Ordinul nr. 207p

privind reducerea statelor de personal și preavizarea personalului, care având la bază

aceleași temeiuri de fapt și de drept, invocate anterior prin scrisoarea nr. 105 din 21

noiembrie 2018, a preavizat reclamanta că, începând cu data de 03 decembrie 2018 în

legătură cu reducerea a 0,5 unități de funcție, v-a fi concediată în baza art. 86 alin.(l)

lit. c) din Codul Muncii, fiindu-i propuse câteva locuri vacante de medic imagist.

Nefiind de acord cu ordinul emis, pe data de 13 decembrie 2018 a fost înaintată

pârâtului cerere prealabilă de soluționare pe cale amiabilă a litigiului nr. 023/12, care

a fost recepționată la data de 18 decembrie 2018, iar în data de 29 ianuarie 2019 a

primit răspunsul prin care pârâtul susține că, a respectat legislația în vigoare privind

reducerea numărului sau a statelor de personal.

A considerat reclamanta că, Ordinul nr.192p din 02 noiembrie 2018 și Ordinul

nr.207p din 03 decembrie 2018 au fost emise de pîrît cu încălcarea legislației în

vigoare, în special face referire la prevederile art.86 alin.(2) din Codul Muncii,

potrivit cărora nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu

medical, în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, în concediu de

maternitate, în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3

ani, în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4

ani, în perioada îndeplinirii obligațiilor de stat sau obștești, precum și în perioada

detașării, cu excepția cazurilor de lichidare a unității; art.126 alin. (1) din Codul

muncii, care prevede că, în afară de concediul de maternitate și concediul parțial

plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vârsta de 3 ani, femeii, precum și persoanelor

menționate la art. 124 alin.(4) din Codul muncii, li se acordă, în baza unei cereri

scrise, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la

2

4 ani, cu menținerea locului de muncă (a funcției). În lipsa locului de muncă anterior

(funcției anterioare), persoanelor menționate li se acordă un alt loc de muncă

echivalent (funcție echivalentă); art. 251 din Codul Muncii care prevede interzicerea

concedierii femeilor gravide, a femeilor care au copii în vârstă de până la 4 ani și a

persoanelor care folosesc concediile pentru îngrijirea copilului prevăzute la art. art.

124, 126 și 127, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 86 alin. (1), lit. b), g) - k) din

Cod muncii.

A concluzionat reclamanta că, ținând cont de faptul că, a avut loc suspendarea

contractului individual de muncă în temeiul art. 76 alin. (1), lit. a) din Codul Muncii,

cu menținerea drepturilor prevăzute de art. 75 al aceluiași cod, administrația IMSP

IM și C Clinica ,,Emilian Coțaga” a acționat contrar prevederilor art. 251 din Codul

muncii, observându-se dorința vădită, discriminatorie și abuzivă de a o concedia pe

reclamantă, ce rezultă din toate actele, ordinile și acțiunile ce sunt întreprinse în acest

scop, fără a ține cont de faptul că, este tânără specialistă, că are la întreținere un copil

minor cu vârsta de până la 4 ani, reangajată pe timp de muncă parțial.

A solicitat reclamanta, admiterea acțiunii, modificarea ordinului nr. 192p din 02

noiembrie 2018 prin excluderea art.97 alin.(1) din Codul muncii și pct. 47 din

Regulamentul IM și C Clinica ,,Emilian Coțaga”, aprobat prin ordinul Ministerului

Sănătății nr. 1077 din 30 decembrie 2016 cu indicarea art.97 alin.(2) din Codul

muncii și anularea Ordinului nr. 207p din 03 decembrie 2018 ca fiind emis cu

încălcarea normelor legale în vigoare.

Ulterior, reclamanta și-a modificat cuantumul pretențiilor din acțiune, solicitând

admiterea cererii, modificarea ordinului nr. 192p din 02 noiembrie 2018 prin

excluderea art.97 alin.(1) din Codul muncii și pct. 47 din Regulamentul IM și C

Clinica ,,Emilian Coțaga”, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 1077 din 30

decembrie 2016, cu indicarea art.97 alin.(2) din Codul muncii, anularea Ordinului nr.

207p din 03 decembrie 2018 ca fiind emis cu încălcarea normelor legale în vigoare,

restabilirea în câmpul muncii a Olgăi Corețchi în funcție de medic imagist cu 0,5

salariu în cadrul IMSP IM și C Clinica ,,Emilian Coțaga”, ce urmau să fie reduse,

încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu în legătură cu neîntoarcerea a

0,5 unități de funcție de medic imagist, începînd cu 03 februarie 2019 în mărime de

2300 de lei lunar, a dispune recuperarea din contul pîrîtului a cheltuielilor de judecată

suportate de către reclamantă în mărime totală de 5000,00 de lei, ce reprezintă

cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de Olga Corețchi împotriva Instituției Medico-

Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului, intervenient accesoriu IMSP IM și C

Clinica ,,Emilian Coțaga” cu privire la anularea ordinelor de reducere a cadrelor, a

statelor de personal și modificarea ordinului de reîncadrare în serviciu, încasarea

salariului pentru absența forțată de la serviciu, a cheltuielilor de judecată, a fost

respinsă, ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, Olga Corețchi, reprezentată de

avocatul Lilia Gulca, la 24 noiembrie 2020 a declarat apel împotriva hotărîri din 27

octombrie 2020, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe

cu emiterea unei noi hotărîrii de admitere a acțiunii integral.

3

Prin decizia din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Olga Corețchi, reprezentată de avocatul Lilia Gulca, și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

La adoptarea soluției sale, instanța de apel a relevat că, obiect al prezentei

acțiunii îl constituie modificarea ordinului nr. 192p din 02 noiembrie 2018 prin

excluderea art.97 alin.(1) din Codul muncii și pct. 47 din Regulamentul IMSP IM și

C Clinica ,,Emilian Coțaga”, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 1077 din

30 decembrie 2016 cu indicarea art.97 alin.(2) din Codul muncii, anularea Ordinului

nr. 207p din 03 decembrie 2018 ca fiind emis cu încălcarea normelor legale în

vigoare, restabilirea în câmpul muncii a Olgăi Corețchi în funcție de medic imagist cu

0,5 salariu în cadrul IMSP IM și C Clinica ”Emilian Coțaga”.

În acest sens, instanța de apel analizând prevederile art.97 al.(1) și (2) din Codul

Muncii în colaborare și pct. 47 din Regulamentul IMSP IM și C Clinica ,,Emilian

Coțaga”, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 1077 din 30 decembrie 2016,

a reținut ca întemeiată concluzia primei instanțe, care a conchis că, ambele norme țin

de reglementarea timpului de muncă parțială (munca pe fracțiune de normă),

diferența fiind stabilită doar în procedura și posibilitatea angajatorului în stabilirea

muncii pe fracțiune de normă, parțiale. Astfel alin. (1) a art.97 din Codul muncii

prevede dreptul Angajatorului de a angaja salariați cu ziua sau săptămâna de muncă

parțială (pe fracțiune de normă), pe cînd alin.(2) art.97 din Codul muncii prevede

obligația Angajatorului de a angaja salariați cu ziua sau săptămâna de muncă parțială

(pe fracțiune de normă), în cazurile concrete prevăzute de acest articol.

Succesiv, instanța de apel a reținut ca juste și constatările primei instanțe care a

notat că, în caz de o eventuală modificare a articolului din alin.(1) în alin.(2) a art. 97

din Codul muncii, după cum solicită reclamantul, esența și efectele juridice ale

Ordinului contestat (nr.192p din 02 noiembrie 2018 cu privire la reîncadrarea în

funcție a d-nei Corețchi Olga) nu se vor schimba. Acest fapt a fost confirmat în

ședința de judecată și de reprezentantul reclamantului, avocatul Gulca Lilia.

În consecință, din considerentele expuse prima instanță corect a concluzionat că,

urmează a fi respinsă ca neîntemeiată pretenția cu privire la modificarea ordinului nr.

192p din 02 noiembrie 2018 prin excluderea art.97 alin.(1) din Codul muncii și pct.

47 din Regulamentul IMSP IM și C Clinica ,,Emilian Coțaga”, aprobat prin ordinul

Ministerului Sănătății nr. 1077 din 30 decembrie 2016 cu indicarea art.97 alin.(2) din

Codul Muncii.

Referitor la anularea Ordinului nr. 207p din 03 decembrie 2018 ca fiind emis cu

încălcarea normelor legale în vigoare, instanța de apel în conformitate cu prevederile

art. 86 alin. (1) lit. c), art.88 alin.(1) și (2), art.184 alin.(1) din Codul muncii, a

conchis că, desfacerea contractului individual de muncă pe motivul reducerii

numărului sau a statelor de personal din unitate este întemeiată în cazul în care

angajatorul a îndeplinit mai multe condiții, care urmează a fi verificate de către

instanțele de judecată.

În acest context, instanța de apel a reținut că, în speță urmează să stabilească cu

certitudine dacă reducerea numărului sau a statelor de personal a avut loc efectiv.

Acest fapt urmează a fi confirmat prin ordinul cu privire la reducerea numărului de

personal și aprobarea noilor state de personal, care trebuie să fie aprobate pînă la

începerea evenimentelor ce țin de reducerea numărului de personal.

4

În speță, instanța de apel a reținut că, prin Ordinul nr.207p din 03 decembrie

2018 cu privire la reducerea statelor de personal și preavizarea personalului din 03

decembrie 2018 s-a decis în legătură cu reducerea 0,5 unități de funcție de medic

imagist din secția imagistică medicală din cadrul IMSP IM și C Clinica ,,Emilian

Coțaga”, a preaviza începând cu data de 03 decembrie 2018 pe d-na Olga Corețchi,

medic imagist, secția imagistică medicală IMSP IM și C Clinica ,,Emilian Coțaga”

privind concedierea în baza art.86 alin.(1) lit. c) din Codul muncii al RM. În perioada

de preavizare (03 decembrie 2018-03 februarie 2019) a acorda salariatului preavizat o

zi liberă pe săptămână cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de

muncă. La cererea scrisă a salariatului se va determina ziua săptămânii care va fi

liberă; a propune d-nei Olga Corețchi, medic imagist de ocupa funcții vacante: 1) 0, 5

salariu de medic imagist, secția imagistică medicală IMSP IM și C Clinica ,,Emilian

Coțaga”; 2) 1,0 salariu de medic imagist-ecografist în secția ultrasonografie din

cadrul IMSP IM și C (mun. Chișinău, str. Burebista 63); 3) 0,5 salariu de medic

imagist, secția imagistică medicală în IM și C Clinica ,,Emilian Coțaga” și 0,5 salariu

medic imagist - ecografist, secția ultrasonografie IM și C Clinica ”Emilian Coțaga”.

Totodată instanța de apel a constatat că, în cererea de chemare în judecată

reclamanta a invocat că Ordinul nr.207p din 03 decembrie 2018 a fost emis cu

încălcarea legislației în vigoare, și anume a prevederilor art. 86 alin.(2), art. 126

alin.(1), art. 126 alin.(1) și art. 251 din Codul Muncii.

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut ca întemeiate concluziile primei

instanțe, care a conchis că circumstanțele de fapt ale cauzei nu se încadrează în

situațiile de fapt prevăzute de normele legale enunțate.

Astfel, instanța de apel a reținut că, materialele cauzei denotă faptul că, potrivit

înscrierii din carnetul de muncă, salariatul Olga Corețchi activează în Instituția

Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului până în prezent (f.d.86).

Suplimentar, după expirarea termenului de preavizare, indicat în Ordinul nr.207p din

03 decembrie 2018 contestat, Contractul individual de muncă a fost prelungit, fiind

încheiat în acest sens un Acord suplimentar, înregistrat sub nr.3 și care este parte

integrantă a contractului individual de muncă nr. 53/2014 din 23 septembrie 2014

(f.d. 29, 84).

Mai mult, instanța de apel a reținut că, Ordinul nr.27p din 30 ianuarie 2019

(f.d.30) cu privire la modificarea contractului individual de muncă, prin care

reclamanta a acceptat prelungirea contractului ca medic imagist pe 0,5 salariu în

secția imagistică din IMSP Institutul Mamei și Copilului în baza ordinului enunțat, la

moment este în vigoare și nu au fost prezentate careva probe că a fost contestat.

Totodată instanța de apel a reținut ca întemeiată și constatarea primei instanțe,

care a reținut că instanța de judecată nu întocmește și nu modifică statele de personal,

aceasta fiind prerogativa exclusivă a angajatorului, iar reîncadrarea în funcția care a

fost redusă a devenit irealizabilă. Cu atît mai mult că reclamantei s-au propus mai

multe posibilități de a activa în continuare în funcția de medic în aceeași instituție.

În consecință, instanța de apel a considerat că, în speță nu se atestă careva

temeiuri de recunoaștere a ilegalității Ordinului nr.207p din 03 decembrie 2018 cu

privire la reducerea statelor de personal și preavizarea personalului din 03 decembrie

2018, acesta fiind emis conform procedurii prevăzute de normele de drept enunțate.

Astfel, având în vedere că nu s-a constatat încălcarea procedurii stabilite de lege

la emiterea ordinului de concediere, instanța de apel a considerat că, prima instanță

5

just a considerat drept neîntemeiată și pretenția cu privire la repunerea

reclamantei/apelantei Olga Corețchi în funcția deținută și pretențiile subsecvente cu

privire la încasarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă,

or în speță ordinele enunțate sunt motivate din punct de vedere juridic.

La 17 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Olga Corețchi, reprezentată de

avocatul Lilia Gulca, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au dat o

apreciere arbitrară probelor administrate și au aplicat în mod eronat normele Codului

Muncii specifice speței. Respectiv, nu au fost elucidate corect și în corespundere cu

probatoriul circumstanțele pricinii, fapt ce a condus la emiterea hotărârii ilegale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

18 februarie 2021 și expediată participanților la proces la 18 martie 2021 (f.d. 212-

Vol.I), însă la materialele cauzei lipsesc înscrisuri care să probeze momentul

recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

înregistrat la 18 mai 2021, fiind expediat prin poștă la 17 mai 2021 (f.d.7-Vol.II), în

conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în

termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin notificarea din 26 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu

art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat intimaților copia recursului

și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de

la data primirii acesteia.

La 03 iunie 2021, Instituția Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și

Copilului a depus referință la recursul declarat de Olga Corețchi, prin care a solicitat

să fie respins ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Olga Corețchi, reprezentată de

avocatul Lilia Gulca, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

6

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 din

Codul de procedură civilă. și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olga Corețchi, reprezentată de

avocatul Lilia Gulca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

7

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocate în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Olga Corețchi, reprezentată de avocatul Lilia Gulca, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.270, art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Olga Corețchi, reprezentată de avocatul Lilia Gulca, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

8