2r-460/21 — anularea ordinului de demisie, reincadrarea in functie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de demisie, reincadrarea in functie
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
2r-460/21 — anularea ordinului de demisie, reincadrarea in functie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-460/21
Prima instanță: (Judecătoria Hîncești, sediul Central) T. Mereuță.
Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan.
ÎNCHEIERE
07 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de către reprezentantul legal al recurentului
Anatolie Sîli, Sergiu Tabără,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie Sîli
împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata
Națională”, filiala Hâncești cu privire la anularea ordinului de demisie, reîncadrarea
în funcție și încasarea sumelor,
împotriva încheierii din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost restituit apelul declarat de către reprezentantul legal al apelantului Anatolie
Sîli, Ion Istrati, împotriva hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Central,
c o n s t a t ă:
La 18 aprilie 2017, Anatolie Sîli a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata
Națională”, filiala Hâncești cu privire la anularea ordinului de demisie, reîncadrarea
în funcție și încasarea sumelor.
Prin hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, acțiunea
cu privire la anularea ordinului de demisie nr. 21 din 26 decembrie 2016 și
reîncadrare în funcție, a fost respinsă, ca fiind tardivă; acțiunea cu privire la
încasarea salariului de funcție pentru perioada de lipsă forțată de la lucru și repararea
prejudiciului moral, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 31 iulie 2018, reprezentantul
legal al apelantului Anatolie Sîli, Ion Istrati, a depus apel nemotivat, solicitând
1
admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei
Hîncești, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.
Prin încheierea din 15 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs
cererii de apel declarate de reprezentantul legal al apelantului Anatolie Sîli, Ion
Istrati, împotriva hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.
S-a acordat apelantului un termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii,
pentru semnarea corespunzătoare a cererii de apel nemotivate și prezentarea cererii
de apel motivate. S-a explicat că în caz contrar, va avea loc restituirea cererii de apel
în corespundere cu prevederile art. 369 alin. (1) Cod de procedură civilă (f.d. 144-
145).
Prin încheierea din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit
apelul declarat de către reprezentantul legal al apelantului Anatolie Sîli, Ion Istrati,
din motivul neînlăturării în termenul acordat a neajunsurilor indicate în încheierea
instanței de apel din 15 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
La 26 mai 2021, reprezentantul legal al recurentului Anatolie Sîli, Sergiu
Tabără, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 22 octombrie 2019 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate,
repunerea în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii primei instanțe și
acordarea unui termen suplimentar pentru lichidarea neajunsurilor constatate în
încheierea instanței de apel din 15 iulie 2019.
În motivarea cererii de recurs a invocat faptul că, încheierea instanței de apel
urmează a fi casată, dat fiind faptul că a fost adoptată cu încălcări de procedură, or,
la materialele cauzei nu există probe care să confirme recepționarea de către apelant
a încheierii instanței de apel prin care a fost restituit apelul depus, iar de materialele
cauzei a luat cunoștință abia la 11 mai 2021 – dată din care urmează a fi calculat
termenul de atac.
Examinând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, coroborate cu
normele de drept procedural, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție va restitui recursul declarat de către reprezentantul legal
al recurentului Anatolie Sîli, Sergiu Tabără, din următoarele motive.
În conformitate cu prevederile art. 4261 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,
instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea
de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea
în termen sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen.
În conformitate cu art. 4261 alin. (2) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile
prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.
Studiind materialele cauzei, în contradictoriu cu circumstanțele invocate în
cererea de recurs, Colegiul a stabilit următoarea cronologie.
Prin hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,
acțiunea cu privire la anularea ordinului de demisie nr. 21 din 26 decembrie 2016 și
2
reîncadrare în funcție, a fost respinsă, ca fiind tardivă; acțiunea cu privire la
încasarea salariului de funcție pentru perioada de lipsă forțată de la lucru și repararea
prejudiciului moral, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 31 iulie 2018, reprezentantul
legal al apelantului Anatolie Sîli, Ion Istrati, a depus apel nemotivat, solicitând
admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei
Hîncești, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.
Prin încheierea din 15 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs
cererii de apel declarate de reprezentantul legal al apelantului Anatolie Sîli, Ion
Istrati, împotriva hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.
S-a acordat apelantului un termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii,
pentru semnarea corespunzătoare a cererii de apel nemotivate și prezentarea cererii
de apel motivate. S-a explicat că în caz contrar, va avea loc restituirea cererii de apel
în corespundere cu prevederile art. 369 alin. (1) Cod de procedură civilă (f.d. 144-
145).
Respectiv, prin încheierea din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a
fost restituit apelul declarat de către reprezentantul legal al apelantului Anatolie Sîli,
Ion Istrati, din motivul neînlăturării în termenul acordat a neajunsurilor indicate în
încheierea instanței de apel din 15 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În continuare, instanța de recurs menționează că, potrivit art. 110 din Codul de
procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată
(judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte
persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de
procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, arată că, termenul de
procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei
calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii
evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
La caz, instanța de recurs reține că, încheierea din 15 iulie 2019 a Curții de
Apel Chișinău, prin care s-a acordat apelantului un termen de 10 zile din momentul
recepționării încheierii, pentru semnarea corespunzătoare a cererii de apel
nemotivate și prezentarea cererii de apel motivate, a fost expediată participanților la
proces, la 01 octombrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, totodată,
suplimentar, și prin poșta electronică, la adresa reprezentantului apelantului Anatolie
Sîli, Ion Istrati: istrateion1@mail.ru (f.d. 146, 147).
De asemenea, încheierea din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a
fost expediată participanților la proces, la 01 noiembrie 2019, prin intermediul
oficiului poștal, inclusiv apelantului Anatolie Sîli, la adresa indicată de către acesta
3
la materialele dosarului: r-nul Hîncești, s. Cornești. (f.d. 2, 15, 140, 155, 153, 159).
Astfel, verificând circumstanțele cauzei, raportate la normele de drept citate
supra, Colegiul statuează că, recursul împotriva încheierii din 22 octombrie 2019 a
Curții de Apel Chișinău, depus de către reprezentantul legal al recurentului Anatolie
Sîli, Sergiu Tabără, la data de 26 mai 2021, a fost declarat cu încălcarea vădit
nejustificată a termenului imperativ de 15 zile de la comunicarea încheierii
contestate, prevăzut expres la art. 425 din Codul de procedură civilă.
Or, reieșind din materialele cauzei, Colegiul constată că, reprezentantul legal
al recurentului a depus cererea de recurs abia peste 1 an și 07 luni, din momentul
emiterii de către instanța de apel a încheierii de restituire a apelului.
Astfel, prin prisma prevederilor citate, Colegiul notează că, termenul de
declarare a recursului poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită acest
lucru și prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea de a depune recursul în
termen.
Concomitent, Colegiul menționează că, în conformitate cu art. 116 alin.(1) Cod
de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de
îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
Conform alin. 3 al aceluiași articol, la cererea de repunere în termen se anexează
probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat
actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie
prezentate documentele respective etc.).
La caz, Colegiul constată cu certitudine că, reprezentantul legal al recurentului
Anatolie Sîli, Sergiu Tabără, nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a
recursului, nu a prezentat probe pertinente și nu a făcut dovada circumstanțelor care
l-au împiedicat să depună în termen recursul asupra încheierii instanței de apel din
22 octombrie 2019.
Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limită în vederea
valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a
justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.
Mai mult decât atât, potrivit informației publice a Portalului Național al
Instanțelor de Judecată, încheierea instanței de apel din 22 octombrie 2019, a fost
plasată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău, la 23 octombrie 2019, respectiv,
participanții la proces, reieșind din principiul bunei-credințe, urmau să manifeste
diligența necesară întru exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față
de soarta dosarului vizat.
În acest context, potrivit art. 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă, cererea
de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces
și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,
prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului
executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în
judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a
4
dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act
și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
De asemenea, instanța de recurs specifică că, nu poate fi reținut argumentul
recurentului precum că, acesta a fost în imposibilitate de a lua legătura cu avocatul
său, Ion Istrati, pentru a obține careva informații referitoare la examinarea cauzei
civile, din motiv că ultimul, nu răspunde la telefon.
Or, lipsa de corectitudine dintre avocat și client, este imputabilă clientului,
consecințele negative îi revin tot acestuia.
În acest context, instanța de recurs notează că, în conformitate cu art. 56 alin
(3) din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se
folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste
drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute
de legislația procedurală civilă.
De altfel, instanța de recurs reiterează că, exercitarea unui drept de către
titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu
respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene,
după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă, or,
prevederile art. 15 din Codul de procedură civilă, stipulează expres că, participanții
la proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime
au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia
în condițiile legii.
Față de cele expuse, instanța de recurs consemnează că art. 6 § 1 din Convenția
Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza
o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter
civil. Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o
instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană în mai multe cauze
de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a
justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza
Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg,
Diaz Ochoa contra Spaniei) în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea
internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.
Relevantă în acest sens este și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului
în speța Panomaryov vs Ucraina (hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29
septembrie 2008), în conținutul căreia Curtea a notat că, reînnoirea termenului
pentru introducerea unei căi ordinare de atac din motive neconvingătoare, reprezintă
o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod
similar cu o cale extraordinară de atac.
Astfel, se confirmă că reprezentantul legal al recurentului nu s-a conformat
prevederilor legale la declararea recursului împotriva încheierii din 22 octombrie
2019 a Curții de Apel Chișinău, or, înregistrarea acestuia doar la 26 mai 2021 s-a
realizat peste termenul legal, în condițiile în care legiuitorul a stabilit un termen de
5
15 zile pentru declararea recursului de la comunicarea încheierii. De altfel,
reprezentantul legal al recurentului nici nu a solicitat repunerea în termenul de
declarare a recursului, aspect reliefat anterior.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul
declarat.
În conformitate cu art. 269-270, art. 424, art. 4261 alin. (1) lit. a) și alin. (2)
din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se restituie recursul declarat de către reprezentantul legal al recurentului
Anatolie Sîli, Sergiu Tabără, împotriva încheierii din 22 octombrie 2019 a Curții de
Apel Chișinău, ca fiind depus în afara termenului legal.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței ,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
6