2ra-1089/21 — încasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1089/21 Prima instanță: (Judecătoria Ungheni) V. Stratulat Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruță Î N C H E I E R E 07 iulie 2021 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Russu Vitalie în interesele lui Lungu Ion, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lungu Ion împotriva lui Costru Andrei cu privire la încasarea prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2021, c o n s t a t ă : La 28 noiembrie 2018, Lungu Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Costru Andrei cu privire la încasarea prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Lungu Ion a menționat că la 15 martie 2013, în temeiul contractului individual de muncă, a fost angajat la ÎS ”Calea Ferată din Moldova” în calitate de însoțitor de vagon pasageri, care efectua ruta regulată Chișinău-Iași. La 01 septembrie 2018, efectuând ruta Chișinău-Iași, în timpul verificării locomotivei de către colaboratorii vamali ai României, au fost depistate în ascunzișul unui scaun și ridicate conform procesului-verbal mai multe pachete de țigări, care urmau să ajungă pe teritoriul României. Reclamantul a invocat că, în urma depistării pachetelor de țigări, colaboratorii vamali au ajuns la o bănuială rezonabilă că pachetele respective au fost tăinuite de persoana responsabilă a vagonului, astfel în privința sa a fost întocmit procesul- verbal de sancționare, prin care i-a fost aplicată o amendă în mărime de 5 000 lei românești și interdicția de a intra pe teritoriul României pe o perioadă de 5 ani.

Mai mult ca atât, a fost lipsit de un salariu decent și retrogradat din funcție. În urma vizualizării filmărilor video, de către serviciul de pază al ÎS ”Calea Ferată din Moldova”, s-a constatat de reclamantul nu are nici o tangență cu acțiunile ilegale imputate, fiind stabilit că persoana care deținea biletul nr. 10 1 (pârâtul Costru Andrei), a avut intenția de a trece ilegal frontiera de stat a pachetelor de țigări. Reclamantul Lungu Ion a solicitat încasarea de la Costru Andrei a sumei de 5 000 lei românești, încasarea sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea sumei de 5 800 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și încasarea sumei de 150 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 07 septembrie 2020, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Lungu Ion. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a reținut că, Lungu Ion activează în funcția de însoțitor vagon pasageri a rezervării însoțitorilor de vagon din cadrul Direcției pentru deservirea călătorilor ÎS din ”Calea Ferată din Moldova” din 15 martie 2013. La fel, instanța de fond a stabilit că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.40 din 01 septembrie 2018, întocmit de către Autoritatea Națională a vămilor, Direcția Regională pentru Accize și Operațiunii Vamale Iași, Biroul Vamal de Frontieră Iași, în localitatea Ungheni, Județul Iași, Lungu Ion a fost sancționat în baza art. 653 alin. (2) din Anexa nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 707/2006 cu modificările în vigoare, stabilindu-i o amendă în cuantum de 5 000 lei românești.

Totodată, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a dispus în privința lui Lungu Ion măsura interzicerii intrării pe teritoriul României pentru încălcarea reglementărilor vamale pe o perioadă de 5 ani în intervalul 01 septembrie 2018- 31 august 2023. La 11 septembrie 2018, Lungu Ion a depus plângere pe faptul că la 01 septembrie 2018, Costru Andrei a ascuns în banchetele nr. 11-18 ale vagonului nr. 3 al trenului nr. 821, ruta Chișinău-Iași-Socola, 185 de pachete cu țigări, fapt confirmat în urma analizei înregistrărilor video din interiorul vagonului, din care rezultă că Lungu Ion nu are nici o tangență cu tăinuirea pachetelor de țigări. Astfel, din conținutul secvențelor video s-a constat că, țigările au fost aduse și camuflate în banchetele vagonului de către un pasager, a cărui identitate nu era cunoscută, în acest sens a fost remis un demers Direcției de Poliție mun.

Chișinău. La 18 iunie 2019 în privința lui Costru Andrei a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție și emisă decizia nr. 2384 din aceiași zi, prin care a fost sancționat conform prevederilor art. 287 alin. (10) Cod contravențional și a fost aplicată amendă în mărime de 90 de unități convenționale cu confiscarea în folosul statului a echivalentului valorii a 185 de pachete de țigări de marca ”Ashima” fără timbru de acciz, în sumă de 3 885 de lei. Deci, instanța de judecată a reținut că suma solicitată de reclamant în mărime de 5 000 lei românești, nu constituie un prejudiciu cauzat de către pârâtul Costru Andrei reclamantului Lungu Ion, dar constituie amenda stabilită reclamantului pe cauza contravențională intentată de statul român, unde Lungu Ion a avut calitatea de contravenient și nu a avut nici o obiecție la întocmirea procesului-verbal și la stabilirea amenzii.

Totodată, reclamantul nu a contestat procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare emise de Biroul Vamal de Frontieră Iași. 2 Mai mult ca atât, nu a fost probat faptul achitării de către Lungu Ion a amenzii stabilită de autoritățile române. Cu privire la argumentul reclamantului precum că Costru Andrei a fost sancționat contravențional de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova pentru fapta imputată reclamantului în statul român, instanța l-a apreciat ca fiind neîntemeiat, din motiv că prin decizia asupra cazului de contravenție vamală din 18 iunie 2019, Costru Andrei a fost sancționat contravențional, iar partea prejudiciată în acel proces a fost Statul, dar nu reclamantul Lungu Ion, deci faptele contravenționale ale lui Costru Andrei nu sunt în legătură cauzală cu amenda achitată de către Lungu Ion în cauza contravențională intentată în statul român, unde ultimul nu a avut obiecții și nici nu a contestat amenda stabilită.

Prin urmare, prima instanță a constatat lipsa unei legături de cauzalitate între fapta săvârșită de Costru Andrei și amenda contravențională stabilită reclamantului în baza unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în vigoare, care nu a fost contestat. Mai mult ca atât, instanța de fond a concluzionat că, în cauza contravențională din Republica Moldova, unde pârâtul a fost contravenient, Lungu Ion nu a fost recunoscut ca victimă sau ca parte vătămată, deci comiterea de către pârât a unei fapte ilicite în raport cu reclamantul, nu a avut loc. În consecință, instanța a specificat că, suma de 5 000 lei românești stabilită cu titlu de amendă reclamantului Lungu Ion nu poate fi încasată din contul lui Costru Andrei, deoarece în speță nu se întrunesc elementele constitutive ale răspunderii delictuale, iar probe întru susținerea poziției reclamantului că ar fi suportat real un prejudiciu material cauzat de Costru Andrei, nu au fost prezentate.

În concluzie, instanța a reținut că drept temei pentru plata despăgubirilor materiale constituie comiterea faptei delictuale, vinovăția persoanei răspunzătoare de cauzarea prejudiciului, legătura cauzală între faptă și prejudiciu, însă aceste elemente în speță nu au fost constatate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2021, s-a respins apelul depus de avocatul Russu Vitalie în interesele lui Lungu Ion și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ungheni din 07 septembrie 2020. La 12 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Russu Vitalie a declarat în interesele lui Lungu Ion recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitata admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Recurentul Lungu Ion, în motivarea recursului a invocat că la examinarea cauzei, nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei în fond, precum și faptul că au fost aplicate eronat normele de drept material. La 09 iunie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimatului copia recursului, însă plicul expediat în adresa lui Costru Andrei a fost restituit cu mențiunea ”nereclamat” (f.d. 178-179). Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 3 18 februarie 2021, iar la 25 martie 2021, decizia motivată a fost expediată în adresa avocatului Russu Vitalie, prin intermediul poștei electronice (f.d.

166). În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Recursul a fost declarat la 12 mai 2021, respectiv se consideră depus în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. 4 Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul Russu Vitalie în interesele lui Lungu Ion, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Russu Vitalie în interesele lui Lungu Ion.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari 5