3r-169/21 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3r-169/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu) D E C I Z I E 7 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ali Chmaissani împotriva Direcției azil și integrare a Biroului Migrație și Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, terț Serviciul de Informații și Securitate cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva încheierii din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot împotriva hotărârii din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, c o n s t a t ă : La 19 iunie 2017, Ali Chmaissani a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Direcției azil și integrare a Biroului Migrație și Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, terț Serviciul de Informații și Securitate cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Ali Chmaissani. La data de 18 noiembrie 2020, Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin încheierea din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de către Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot împotriva hotărârii din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

1 La 12 aprilie 2021, Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot a depus recurs, împotriva încheierii din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii recurate cu restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel. În argumentarea cererii de recurs a invocat că consideră încheierea instanței de apel neîntemeiată, emisă în rezultatul interpretării greșite a circumstanțelor cauzei și a prevederilor legale, fapt ce a dus la încălcarea gravă a art. 6 din Convenția Europeană drepturilor Omului. Reprezentantul recurentului a menționat că la data de 29 decembrie 2020 a recepționat prin scrisoare cu aviz simplu scrisoarea de expediere la care era anexat dispozitivul hotărârii instanței de fond.

A observat că în scrisoarea de expediere era indicată mențiunea „anexă: copia hotărârii motivate”, care de facto nu se afla în plic și nu corespunde conținutului scrisorii, deoarece au fost recepționate doar două pagini. A susținut că la 22 ianuarie 2021 a contactat grefierul judecătorului Grigore Cazacu și i-a comunicat că nu a recepționat hotărârea motivată a instanței de fond, deși în scrisoare era indicat aceasta. Grefierul a explicat că posibil a avut loc o greșeală mecanică, precum și faptul că la acel moment judecătorul Grigore Cazacu se afla în concediu medical, respectiv la revenirea acestuia la serviciu, hotărârea motivată a instanței de fond va fi expediată. A afirmat că până în prezent nu a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, fiind astfel privați de dreptul la un proces echitabil.

A notat că un astfel de caz a identificat în practica judecătorească, unde actul de dispoziție a instanței de apel a fost casat, motivul fiind comunicarea vicioasă a hotărârii motivate a instanței de fond. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 24 februarie 2021, fiind comunicată reprezentantului recurentului – avocatul Veaceslav Ropot la data de 26 martie 2021 (f.d.211, Vol. I). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus de către Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, la 12 aprilie 2021 zi de luni, este în termen. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 2 al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În corespundere cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului. Din conținutul recursului, rezultă că Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, nu este de acord cu încheierea din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul depus de către ultimul, împotriva hotărârii din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarat inadmisibil pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului.

Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). În temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Prin prisma normei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat public la 21 octombrie 2020, iar la 18 noiembrie 2020, Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond (f.d.181, Vol. I). Conform avizului de recepție/livrare anexat la materialele cauzei se denotă cu certitudine că reprezentantul recurentului Ali Chmaissani – avocatul Veaceslav Ropot a recepționat la data 29 decembrie 2020 hotărârea motivată din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fapt contrasemnat de către ultimul (f.d.193, Vol. I). Deci, se reține că, termenul de depunere a apelului motivat a început să curgă de la 30 decembrie 2020 și a expirat la data de 28 ianuarie 2021. Cu toate acestea, Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot nu a înregistrat în termenul prevăzut de lege motivarea apelului în Curtea de Apel Chișinău.

În condițiile create, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de apel de declarare a apelului inadmisibil. Or, este cert că reprezentantul recurentului – avocatul Veaceslav Ropot recepționând la 29 decembrie 2020 hotărârea motivată a instanței de fond nu s-a conformat prevederilor legale și nu a depus apelul motivat în termenul stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ. La capitolul dat, se menționează că în conformitate cu dispozițiile art. 65, propoziția 2 din Codul administrativ, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat. Deci, se reține că reprezentantul recurentului – avocatul Veaceslav Ropot depunând apel nemotivat, și-a rezervat dreptul de a depune motivarea apelului.

3 Cu toate acestea, ultimul nu și-a valorificat dreptul procedural, și nu a depus motivarea apelului în termenul prevăzut de lege. Cât privește alegațiile reprezentantului recurentului invocate în cererea de recurs precum că nu a recepționat hotărârea motivată a instanței de fond, Colegiul judiciar le apreciază critic, deoarece circumstanțele stabilite mai sus denotă contrariul. În continuare, instanța de recurs ține să noteze lui Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot că legiuitorul a instituit termen imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți potrivit unor norme de drept distincte.

Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale. Astfel, importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

În urma celor constatate, Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. În temeiul dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Codul administrativ participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de contestare cu apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, se constată drept temeinică încheierea instanței de apel, deoarece Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt ce a atras consecințele dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Prin urmare, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului motivat Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță.

În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că neprezentând apelul motivat în termenul stabilit de lege, Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale, prin urmare instanța de judecată nu poate accepta o asemenea omisiune, or, aceasta contravine legislației naționale și internaționale. 4 Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de către Ali Chmaissani, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot și se menține încheierea din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 5