2ra-1017/21 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la respectarea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale, obligarea de a cere scuze, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-1017/21 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la respectarea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale, obligarea de a cere scuze, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1017/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

7 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Dumitru

Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Bejan,

reprezentat de avocatul Valeri Astafiev împotriva lui Oleg Abalin cu privire la

constatarea încălcării dreptului la respectarea onoarei, demnității și reputației

profesionale, obligarea de a cere scuze, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri

Astafiev și menținută hotărârea din 16 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 17 iunie 2019, Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Oleg Abalin cu privire la

constatarea încălcării dreptului la respectarea onoarei, demnității și reputației

profesionale, obligarea de a cere scuze, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 16 mai 2019, la adresele de e-mail:

Dmitrii Bejan bejan64@gmail.com, tir-sotokan@rambler.ru, shito-

ryu.md@mail.ru, master_club.karate@mail.ru, Cc: WKF wkf@wkf.net>,

<ekf@ekf.com.es, Sergii Levchuk sl@wkf.com.ua, secretariat@frkarate.ro,

octavian.amzulescu@yahoo.com, geokarate@mail.ru, turkishkarate@gmail.com,

UKR secretariat@wkf.com.ua – din partea Federației Naționale de Karate-Do din

Republica Moldova, de la adresa de e-mail mda.wkf@gmail.com a fost expediată

următoarea informație în limbile română, rusă și engleză: „în mod specific

Președintele clubului dl. Bejan Dmitrii, continuă repetat și conștient să răspândească

1

public, pe rețelele de socializare, informații false, nefondate și calomnioase la adresa

Federației Mondiale de Karate (WKF), oficialilor săi și președintelui Antonio

Espinos”.

În rezultatul informațiilor defăimătoare răspândite cu intenție directă, la

25 mai 2019, dânsul a fost retras din funcția de președinte WSF - Moldova al

Federației Mondiale Shotokan.

A considerat că informația respectivă este ofensatoare, încalcă dreptul lui la

respectul onoarei, demnității și reputației profesionale, deoarece poartă un caracter

declarativ și nefondat, fiind răspândită în mai multe cluburi sportive de peste hotare

și unui număr nedeterminat de persoane.

A evidențiat că pârâtul urmează să exprime scuze pentru acțiunile săvârșite și

să repare prejudiciul moral cauzat, or răspândirea informației ofensatoare în privința

lui formează o opinie publică negativă față de dânsul în societate și lezează atât

onoarea, cât și reputația profesională, cauzându-i suferințe psihice considerabile.

La 29 mai 2019, a expediat în adresa pârâtului o cerere prealabilă, prin care a

solicitat scuze pentru ofensa adusă prin informația din 16 mai 2019 și achitarea cu

titlu de prejudiciu moral a sumei de 50 000 de lei, la care însă nu a primit niciun

răspuns, deși cererea prealabilă a fost recepționată de către destinatar.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7, 15, 16 din Legea nr. 64

din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, art. 83, 87, 94, 166-167

CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării de către pârâtul Oleg

Abalin - Președintele Federației Naținale de Karate-Do din Republica Moldova a

dreptului la respectul onoarei, demnității și reputației profesionale prin informația

răspândită la adresele de e-mail indicate, obligarea pârâtului să expedieze în adresele

menționate în cerere o adresare, prin care să-și exprime scuze pentru ofensa adusă

lui prin informația din 16 mai 2019, încasarea de la pârât a sumei de 100 000 de lei

cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată.

La 5 februarie 2020, Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev

a depus cerere privind concretizarea pretențiilor, solicitând obligarea pârâtului să-și

exprime scuze oficiale potrivit următorului text: „Subsemnatul, Președinte al

Federației Naționale de Karate-Do din Republica Moldova Oleg Abalin, vin cu

dezmințirea informației, care a fost expusă în scrisoarea nr. 19036 din 16 mai 2019,

care a fost expediată în adresa WKF, EKF, federațiilor de karate turcești, ucrainene,

române și georgiene și personal președinților federațiilor dlor Amzulescu O.,

Levciuc S. și Basilia C., referitor la faptul că, Bejan Dumitru în public, de

nenumărate ori și conștient cu rea-credință, prelungește să răspândească informații

false, neîntemeiate și calomnioase la adresa WKF, conducătorilor acesteia și

personal în adresa președintelui Antonio Espinosa. Această declarație a mea nu

corespundea adevărului și a fost făcută fără a avea suport factologic. Declar, că

conștient și cu rea-credință am răspândit informația falsă, contribuind în așa mod la

distorsiunea imaginii dlui Bejan Dumitru în fața organizațiilor numite și

conducătorilor federației de karate”.

2

Prin hotărârea din 16 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea ca fiind nefondată.

Prin decizia din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev și

menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au ajuns la concluzia de a respinge cerința de constatare a încălcării de către Oleg

Abalin – Președintele Federației Naținale de Karate-Do din Republica Moldova a

dreptului la respectul onoarei, demnității și reputației profesionale prin informația

răspândită la adresele de e-mail indicate, în condițiile în care la caz nu a fost făcută

dovada răspândirii unei informații false, or potrivit procesului-verbal al ședinței

Biroului Federal al FNK RM WKF din 16 mai 2019, ora 10:00, rezultă cu certitudine

că respectiva decizie de răspândire a acestei informații a fost luată în unanimitate de

Biroul Federal al Federației Naționale de Karate-Do din Republica Moldova.

Mai mult, informația respectivă a fost răspândită de către Oleg Abalin în

calitate de Președinte al Federației Naționale de Karate-Do din Republica Moldova,

din numele Federației Naționale de Karate-Do din Republica Moldova.

Totodată, prima instanță și instanța de apel au reținut că Dumitru Bejan a eșuat

să demonstreze caracterul defăimător, falsitatea informațiilor răspândite de către

pârâtul/intimat.

Mai mult, actele cauzei denotă lipsa substratului factologic suficient al acestor

informații, or Dumitru Bejan invocând că informația este falsă și defăimătoare, îi

lezează onoarea, demnitatea și reputația, contrar prevederilor legale, nu a demonstrat

prin probe admisibile și pertinente că informația respectivă este falsă și îi cauzează

prejudiciu de imagine.

Drept urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat necesar

de a respinge și pretențiile subsecvente de încasare a prejudiciului moral, or dreptul

la compensarea prejudiciului moral este stabilit în raport cu persoana lezată prin

răspândirea unor relatări cu privire la fapte, dacă informația este falsă, este

defăimătoare și permite identificarea persoanei vizate de informație, la caz, niciuna

din ipotezele care ar determina apariția dreptului lui Dumitru Bejan la compensarea

prejudiciului moral nu este întrunită.

Subsecvent, în lipsa dreptului încălcat, prima instanță și instanța de apel au

apreciat ca fiind nejustificată și cerința de obligare a pârâtului să expedieze în

adresele menționate în cerere o adresare, prin care să-și exprime scuze pentru ofensa

adusă lui Dumitru Bejan prin informația din 16 mai 2019, or cerințele auxiliare

poartă soarta cerinței principale.

La 11 mai 2021, Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev a

declarat recurs împotriva deciziei din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le ilegale și neîntemeiate, pasibile de a fi casate, deoarece a fost dată

o apreciere superficială, unilaterală și subiectivă circumstanțelor cauzei, ceea ce a

3

dus la nerespectarea întru totul a dreptului lui la un proces echitabil.

Prima instanță nu s-a expus asupra tuturor motivelor și probelor prezentate

de dânsul în susținerea poziției sale, iar alte probe au fost apreciate greșit, respectiv,

toate acestea au dus la nerezolvarea fondului cauzei și la nerespectarea dreptului la

un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.

Instanța de apel, contrar prevederile art. 373 CPC, nu s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate în cererea de apel.

Dovedit este faptul și a rămas fără o apreciare din partea instanței de judecată

că în urma răspândirii informației menționate, dânsul a pierdut calitatea de

președinte al CS „BARS”, fapt confirmat de mesajul expediat la 20 mai 2019, la

adresa lui de e-mail de către vice președintele Federației Mondiale de Șitokan

(WSF), informație care a și determinat oficialii Federației Mondiale de Șitokan

(WSF) să adopte o astfel de decizie.

Astfel, se constată o cauzare a prejudiciului moral în urma răspândirii

informației false și defăimătoare și nu în ultimul rând și ca urmare a pierderii funcției

sale de președinte al CS „BARS”.

La 17 august 2020, în adresa lui Oleg Abalin, Președintele Federației

Naționale de Karate-Do din Republica Moldova a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de Dumitru Bejan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 162).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

11 martie 2021 la adresa electronică a recurentului și a reprezentantului recurentului,

avocatului Valeri Astafiev, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică

anexat la actele cauzei (f. d. 148).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 11 mai 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Dumitru Bejan, reprezentat de

avocatul Valeri Astafiev, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

4

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dumitru Bejan, reprezentat de

avocatul Valeri Astafiev, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

5

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev urmează a fi considerat

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dumitru Bejan, reprezentat de

avocatul Valeri Astafiev.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

6