2ra-1017/21 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la respectarea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale, obligarea de a cere scuze, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1017/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. L. Bagrin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan) ÎNCHEIERE 7 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev împotriva lui Oleg Abalin cu privire la constatarea încălcării dreptului la respectarea onoarei, demnității și reputației profesionale, obligarea de a cere scuze, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev și menținută hotărârea din 16 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 17 iunie 2019, Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Oleg Abalin cu privire la constatarea încălcării dreptului la respectarea onoarei, demnității și reputației profesionale, obligarea de a cere scuze, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 16 mai 2019, la adresele de e-mail: Dmitrii Bejan bejan64@gmail.com, tir-sotokan@rambler.ru, shito- ryu.md@mail.ru, master_club.karate@mail.ru, Cc: WKF wkf@wkf.net>, <ekf@ekf.com.es, Sergii Levchuk sl@wkf.com.ua, secretariat@frkarate.ro, octavian.amzulescu@yahoo.com, geokarate@mail.ru, turkishkarate@gmail.com, UKR secretariat@wkf.com.ua – din partea Federației Naționale de Karate-Do din Republica Moldova, de la adresa de e-mail mda.wkf@gmail.com a fost expediată următoarea informație în limbile română, rusă și engleză: „în mod specific Președintele clubului dl. Bejan Dmitrii, continuă repetat și conștient să răspândească 1 public, pe rețelele de socializare, informații false, nefondate și calomnioase la adresa Federației Mondiale de Karate (WKF), oficialilor săi și președintelui Antonio Espinos”.

În rezultatul informațiilor defăimătoare răspândite cu intenție directă, la 25 mai 2019, dânsul a fost retras din funcția de președinte WSF - Moldova al Federației Mondiale Shotokan. A considerat că informația respectivă este ofensatoare, încalcă dreptul lui la respectul onoarei, demnității și reputației profesionale, deoarece poartă un caracter declarativ și nefondat, fiind răspândită în mai multe cluburi sportive de peste hotare și unui număr nedeterminat de persoane. A evidențiat că pârâtul urmează să exprime scuze pentru acțiunile săvârșite și să repare prejudiciul moral cauzat, or răspândirea informației ofensatoare în privința lui formează o opinie publică negativă față de dânsul în societate și lezează atât onoarea, cât și reputația profesională, cauzându-i suferințe psihice considerabile.

La 29 mai 2019, a expediat în adresa pârâtului o cerere prealabilă, prin care a solicitat scuze pentru ofensa adusă prin informația din 16 mai 2019 și achitarea cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 50 000 de lei, la care însă nu a primit niciun răspuns, deși cererea prealabilă a fost recepționată de către destinatar. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7, 15, 16 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, art. 83, 87, 94, 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării de către pârâtul Oleg Abalin - Președintele Federației Naținale de Karate-Do din Republica Moldova a dreptului la respectul onoarei, demnității și reputației profesionale prin informația răspândită la adresele de e-mail indicate, obligarea pârâtului să expedieze în adresele menționate în cerere o adresare, prin care să-și exprime scuze pentru ofensa adusă lui prin informația din 16 mai 2019, încasarea de la pârât a sumei de 100 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată.

La 5 februarie 2020, Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev a depus cerere privind concretizarea pretențiilor, solicitând obligarea pârâtului să-și exprime scuze oficiale potrivit următorului text: „Subsemnatul, Președinte al Federației Naționale de Karate-Do din Republica Moldova Oleg Abalin, vin cu dezmințirea informației, care a fost expusă în scrisoarea nr. 19036 din 16 mai 2019, care a fost expediată în adresa WKF, EKF, federațiilor de karate turcești, ucrainene, române și georgiene și personal președinților federațiilor dlor Amzulescu O., Levciuc S. și Basilia C., referitor la faptul că, Bejan Dumitru în public, de nenumărate ori și conștient cu rea-credință, prelungește să răspândească informații false, neîntemeiate și calomnioase la adresa WKF, conducătorilor acesteia și personal în adresa președintelui Antonio Espinosa.

Această declarație a mea nu corespundea adevărului și a fost făcută fără a avea suport factologic. Declar, că conștient și cu rea-credință am răspândit informația falsă, contribuind în așa mod la distorsiunea imaginii dlui Bejan Dumitru în fața organizațiilor numite și conducătorilor federației de karate”. 2 Prin hotărârea din 16 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost respinsă acțiunea ca fiind nefondată. Prin decizia din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns la concluzia de a respinge cerința de constatare a încălcării de către Oleg Abalin – Președintele Federației Naținale de Karate-Do din Republica Moldova a dreptului la respectul onoarei, demnității și reputației profesionale prin informația răspândită la adresele de e-mail indicate, în condițiile în care la caz nu a fost făcută dovada răspândirii unei informații false, or potrivit procesului-verbal al ședinței Biroului Federal al FNK RM WKF din 16 mai 2019, ora 10:00, rezultă cu certitudine că respectiva decizie de răspândire a acestei informații a fost luată în unanimitate de Biroul Federal al Federației Naționale de Karate-Do din Republica Moldova.

Mai mult, informația respectivă a fost răspândită de către Oleg Abalin în calitate de Președinte al Federației Naționale de Karate-Do din Republica Moldova, din numele Federației Naționale de Karate-Do din Republica Moldova. Totodată, prima instanță și instanța de apel au reținut că Dumitru Bejan a eșuat să demonstreze caracterul defăimător, falsitatea informațiilor răspândite de către pârâtul/intimat. Mai mult, actele cauzei denotă lipsa substratului factologic suficient al acestor informații, or Dumitru Bejan invocând că informația este falsă și defăimătoare, îi lezează onoarea, demnitatea și reputația, contrar prevederilor legale, nu a demonstrat prin probe admisibile și pertinente că informația respectivă este falsă și îi cauzează prejudiciu de imagine.

Drept urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat necesar de a respinge și pretențiile subsecvente de încasare a prejudiciului moral, or dreptul la compensarea prejudiciului moral este stabilit în raport cu persoana lezată prin răspândirea unor relatări cu privire la fapte, dacă informația este falsă, este defăimătoare și permite identificarea persoanei vizate de informație, la caz, niciuna din ipotezele care ar determina apariția dreptului lui Dumitru Bejan la compensarea prejudiciului moral nu este întrunită. Subsecvent, în lipsa dreptului încălcat, prima instanță și instanța de apel au apreciat ca fiind nejustificată și cerința de obligare a pârâtului să expedieze în adresele menționate în cerere o adresare, prin care să-și exprime scuze pentru ofensa adusă lui Dumitru Bejan prin informația din 16 mai 2019, or cerințele auxiliare poartă soarta cerinței principale.

La 11 mai 2021, Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev a declarat recurs împotriva deciziei din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate, considerându-le ilegale și neîntemeiate, pasibile de a fi casate, deoarece a fost dată o apreciere superficială, unilaterală și subiectivă circumstanțelor cauzei, ceea ce a 3 dus la nerespectarea întru totul a dreptului lui la un proces echitabil. Prima instanță nu s-a expus asupra tuturor motivelor și probelor prezentate de dânsul în susținerea poziției sale, iar alte probe au fost apreciate greșit, respectiv, toate acestea au dus la nerezolvarea fondului cauzei și la nerespectarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.

Instanța de apel, contrar prevederile art. 373 CPC, nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel. Dovedit este faptul și a rămas fără o apreciare din partea instanței de judecată că în urma răspândirii informației menționate, dânsul a pierdut calitatea de președinte al CS „BARS”, fapt confirmat de mesajul expediat la 20 mai 2019, la adresa lui de e-mail de către vice președintele Federației Mondiale de Șitokan (WSF), informație care a și determinat oficialii Federației Mondiale de Șitokan (WSF) să adopte o astfel de decizie. Astfel, se constată o cauzare a prejudiciului moral în urma răspândirii informației false și defăimătoare și nu în ultimul rând și ca urmare a pierderii funcției sale de președinte al CS „BARS”.

La 17 august 2020, în adresa lui Oleg Abalin, Președintele Federației Naționale de Karate-Do din Republica Moldova a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Dumitru Bejan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 162). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la 11 martie 2021 la adresa electronică a recurentului și a reprezentantului recurentului, avocatului Valeri Astafiev, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 148). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 11 mai 2021 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în 4 care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). 5 În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dumitru Bejan, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Iurie Bejenaru 6