2ra-950/21 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-950/2021

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (jud. Iu. Malcoci)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Stănilă, D. Corolevschi)

ÎNCHEIERE

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vitalie

Mîrzac, reprezentat de avocatul Alexandru Levinschi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mîrzac

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Cebacot-Agro”, intervenienți

accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Fruct-Service” și Gheorghe

Ungureanu cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Vitalie Mîrzac, reprezentat de avocatul Alexandru

Levinschi și a fost menținută hotărârea din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul

Sîngerei, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 24 septembrie 2019 Vitalie Mîrzac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Cebacot-Agro”, intervenienți

accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Fruct-Service” și Gheorghe

Ungureanu cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 05 octombrie 2016, în fața notarului

public Oleg Gladîs, între Gheorghe Ungureanu și Vitalie Mîrzac, în calitate de

vînzători și SRL „Cebacot-Agro” în calitate de cumpărător, a fost încheiat

contractul de vînzare-cumpărare a părților sociale, autentificat și înregistrat sub

numărul 21897, potrivit căruia SRL „Cebacot-Agro” a cumpărat părți sociale ce

reprezintă fracțiunea în mărime de 100%, de la Ungureanu Gheorghe-70% și de la

Mîrzac Vitalie 30%, din capitalul social al SRL „Dragoș Preafab”, în baza

certificatelor părții sociale nr.01 și nr.02 emise la 30 septembrie 2016. Ulterior, a

fost schimbată denumirea SRL „Dragoș Preafab” în SRL „Fruct-Service”

modificarea respectivă fiind înregistrată în Registrul de stat al persoanelor juridice.

A explicat că, potrivit pct.3.1. al contractului, contravaloarea părții sociale a

reclamantului constituia 1676786,40 de lei, care însă, în pofida înțelegerii

contractuale, nu a fost achitată reclamantului până la momentul actual, chiar dacă

potrivit contractului menționat cumpărătorul s-a obligat că achite reclamantului

contravaloarea părții sociale la data autentificării contractului, fapt care nu s-a

produs în realitate.

A invocat, Vitalie Mîrzac că cumpărătorul l-a dus în eroare și cu rea-credință

ulterior s-a eschivat de la onorarea obligației de achitare a prețului de vînzare al

părții sociale.

Drept urmare, neachitării plății pentru partea socială vîndută, reclamantul a

expediat către SRL „Cebacot-Agro” somație, prin care a solicitat să-i fie achitată

suma datorată în baza contractului de vînzare-cumpărare a părții sociale, în mărime

de 1 676 786,40 de lei în termen de 7 zile de la data recepționării somației.

A subliniat că, SRL „Cebacot -Agro” nu și-a onorat în mod integral și în

termen obligația contractuală asumată prin contractul de vînzare-cumpărare a părții

sociale și se eschivează în continuare de la plata prețului de vînzare stabilită în

contract. Toate încercările de a soluționa litigiul pe cale extrajudiciară s-au soldat

fără rezultat, SRL „Cebacot-Agro” eschivîndu-se de la executarea obligațiilor

contractuale și legale comportament care atestă faptul că, se eschivează de la

executarea obligațiilor, pe care și le-a asumat semnînd contractul menționat supra.

A solicitat încasarea sumei în mărime de 1676786.40 de lei, care constituie

datoria neachitată pentru contravaloarea vînzării părții sociale în mărime de 30%

din capitalul social al SRL „Fruct-Service”, născută în baza contractului de vînzare-

cumpărare a părții sociale nr. 21897 din 05 octombrie 2016, încasarea sumei în

mărime de 547.711,94 de lei ce constituie dobânda de întârziere pentru perioada 22

iulie 2017 – 20 august 2019 și a cheltuielilor judiciare suportate în cadrul examinării

prezentei cauze.

Prin hotărârea din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, acțiunea

depusă de Vitalie Mîrzac a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 11 august 2020, prin intermediul oficiului poștal, Vitalie Mîrzac,

reprezentat de avocatul Alexandru Levinschi, a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărârii de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de Vitalie Mîrzac, reprezentat de avocatul Alexandru Levinschi și a fost

menținută hotărârea primei instanțe.

În susținerea soluției sale, instanța de apel a aplicat prevederile art. art. 512

alin. (1), 514, 572 alin. (1), art. 753 Cod civil și a stabilit că potrivit pct. 3.1 al

contractului, Gheorghe Ungureanu și Vitalie Mîrzac, au vîndut partea socială pe

care o dețineau în SRL „Dragoș Prefab”, aport în numerar și au declarat că au primit

contravaloarea părții sociale în mărime de 5589288 de lei, respectiv Ungureanu

Gheorghe suma de 3912501,60 de lei și Mîrzac Vitalie suma de 1676786,40 de lei

la data autentificării contractului.

În acest context, instanța de apel a conchis că prima instanță just a stabilit

primirea contravalorii părții sociale procurate prin contractul de vînzare-cumpărare

a părților sociale din 05 octombrie 2016, au fost înscrise în clauzele contractuale și

autentificate de către notarul public Gladîș Oleg.

Totodată, instanța de apel a mai reținut că, partea reclamantă nu a contestat

clauza contractuală cu nr. 3.1, potrivit căreia, reclamantul a declarat primirea sumei

2

contractului, contrasemnând în fața notarului contractul de vînzare-cumpărare nr.

21897 din 05 octombrie 2016.

Or, potrivit pct. 3.2 al contractului, este specificat că SRL „Cebacot-Agro” a

cumpărat de la vînzătorii Ungureanu Gheorghe și Mîrzac Vitalie partea socială în

mărime de 100% din capitalul social al SRL „Dragoș-Preafab” achitînd ultimilor

contravaloarea părții sociale în mărime totală de 5589288 de lei „la data

autentificării contractului”.

Prin urmare, în partea finală a contractului, notarul public Gladîș Oleg, a

declarat că, după ce a fost tradus verbal conținutul contractului din limba de stat în

limba rusă, părțile fiind cunoscute cu conținutul și efectele acestuia, l-au semnat în

prezența sa, confirmînd prin aceasta încheierea prezentului contract.

Mai mult , în susținerea achitării prețului contractului prin aportul în numerar,

vine și declarația părții pîrîte și dispoziția de plată nr. 12 datată cu 05 octombrie

2016, din aceeași dată cu semnarea contractului, potrivit căreia, administratorul

SRL „Cebacot-Agro” a primit din contul întreprinderii care o administrează suma

de 1676786,40 de lei pentru achitarea părții sociale SRL „Dragoș Preafab” lui

Mîrzac Vitalie, care ulterior a avut loc la întocmirea contractului de vînzare-

cumpărare.

În consecință, instanța de apel a conchis că prima instanță just a ajuns la

concluzia privind respingerea pretenției cu privire la încasarea datoriei, or probele

anexate la materialele cauzei, cît și argumentele reprezentantului reclamantului nu

confirmă existența datoriei invocate prin cererea de chemare în judecată prin

neachitarea sumei contractuale, nefiind prezentate probe clare, concrete și pertinente

în susținerea cerințelor, nefiind abordată o poziție fermă nici în cadrul ședinței de

judecată prin expunerea pe marginea probelor concrete, explicând doar declarativ

existența datoriei. Din contra, din materialul probator anexat la materialele cauzei

rezultă cert că suma contractului a fost achitată de către SRL „Cebacot-Agro” lui

Mîrzac Vitalie la data semnării și autentificării contractului de vînzare-cumpărare.

Reieșind din faptul că acțiunea privind încasarea datoriei a fost respinsă, corect

prima instanță a respins și pretenția privind încasarea dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor judiciare.

La 26 aprilie 2021 Vitalie Mîrzac, reprezentat de avocatul Alexandru

Levinschi, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece atât prima instanță cât și instanța de apel nu au constatat toate

circumstanțele concludente și relevante cauzei, subsecvent a ajuns la concluzii

greșite, ceea ce pe cale de consecință a adus la o contradicție a acestora cu

circumstanțele cauzei, toate acestea în concurs cu neaplicarea legii care trebuia

aplicată, aplicarea ei incorectă s-au soldat cu emiterea hotărârilor neîntemeiate.

Instanțele de judecată chemate să judece cauza nu au aplicat actele normative

invocate de către recurent, care urmau a fi aplicate în raport cu modalitatea de

achitare, confirmare a operațiunii economice, înregistrarea ei, având ca părți o

persoană juridică și o persoana fizică.

3

A menționat că obligația de plată a fost stabilită în prezența notarului la

încheierea contractului și urma a fi executată în ziua încheierii lui, fapt care notarul

nu a mai putut confirma, iar intimata ulterior nu a prezentat dovezi în vederea

achitării prețului contractului.

Prin notificarea din 17 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

La 27 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Cebacot-Agro” a

depus referință, prin care a solicitat de a considera recursul declarat de Vitalie

Mîrzac ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie

2021 a fost recepționată de avocatul Alexandru Levinschi la 05 martie 2021 (f.d.

179).

Astfel, recursul declarat la 26 aprilie 2021 de către Vitalie Mîrzac, reprezentat

de avocatul Alexandru Levinschi este în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vitalie Mîrzac, reprezentat de

avocatul Alexandru Levinschi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Vitalie Mîrzac, reprezentat de avocatul Alexandru Levinschi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Vitalie Mîrzac, reprezentat de avocatul Alexandru

Levinschi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5