2ra-732/21 — demolarea construcției, obligarea reconstruirii imobilului, interzicerea recepției finale a construcției, repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-732/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, O. Cojocaru, I. Dutca) ÎNCHEIERE 17 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Mîțu Victoria, reprezentată de avocatul Cujbă Veaceslav și Catîlov Serghei, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mîțu Victoria împotriva lui Catîlov Serghei și Andronic Eugen, intervenienți accesorii Primăria mun.

Chișinău și Agenția Pentru Supraveghere Tehnică cu privire la demolarea construcției, obligarea reconstruirii imobilului, interzicerea recepției finale a construcției, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 01 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Catîlov Serghei și a fost admis apelul declarat de Mîțu Victoria, cu casarea parțială a hotărârii din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 19 mai 2017, Mîțu Victoria a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva lui Catîlov Serghei și Andronic Eugen, intervenienți accesorii Primăria mun.

Chișinău și Agenția Pentru Supraveghere Tehnică cu privire la demolarea construcției, obligarea reconstruirii imobilului, interzicerea recepției finale a construcției, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la data de 10 septembrie 1994, a primit cu titlu de donație de la Taradas Anna 1/5 cotă-parte proprietate imobiliară, ce se află în XXXXX, ce constă din casa de locuit lit. A, dintr-o construcție de nuiele tencuită cu suprafața totală de 43,6 m2, inclusiv cea de locuit de 25,9 m2, casa de locuit lit. B dintr-o construcție de nuiele tencuită cu suprafața totală de 51,5 m2, inclusiv cea de locuit de 34,8 m2 cu dependențe: trei șure, șopron, două beciuri, două toalete, poartă, ce se află pe un lot de pământ de 416 m2.

1 A menționat că după primirea donației, a efectuat lucrări de reparație în imobilul respectiv și deoarece condițiile de trai erau totuși proaste, a trecut înapoi cu traiul la părinți, având ca scop de a repara capital imobilul și a trece definitiv cu traiul în el, însă, din lipsa mijloacelor bănești, acest fapt s-a tărăgănat. Reclamanta a susținut că, deoarece nu locuia în imobilul nominalizat, unul din coproprietari și anume Catîlov Serghei, care de asemenea, este proprietar a 1/5 cotă- parte din bunurile imobile, a demolat neautorizat bunul imobil cu lit. B, identificat cu numărul cadastral XXXXX, în care se afla și apartamentul nr. XXXXX, unde locuia ultimul și apartamentul nr. XXXXX, în care locuia inclusiv ea.

A precizat că, după demolarea construcției, Catîlov Serghei a construit neautorizat o construcție cu două nivele și cu suprapunere asupra apartamentului său. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 087 din 28 februarie 2017, conform planului amplasării construcțiilor pe suprafața terenului înregistrat cu numărul cadastral XXXXX, s-a stabilit că imobilul litera ”C” (casă de locuit) este reconstruit, renovat în construcție cu 2 nivele în mod neautorizat și contrar legislației, fiind exploatată în lipsa recepționării și înregistrării la organul cadastral. Mîțu Victoria a indicat că, potrivit datelor din planul general al construcțiilor din 09 octombrie 1992, anexa lit. ”B”, cu dimensiunile în plan de 6,20 m x 4,65 m, compusă din 2 încăperi, a fost demolată.

Construcția nouă edificată este suprapusă cu 2,2 m pe construcția demolată ce îi aparține în baza contractului de donație nr. 4-6596 din 10 septembrie 1994, iar, prejudiciul cauzat în urma demolării construcției cu lit. ”B” constituie suma în mărime de 82 084 de lei. A solicitat obligarea lui Catîlov Serghei de a demola construcția în două nivele, situată în curtea de pe XXXXX, construită ilegal de către pârât în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de construire, obligarea lui Catîlov Serghei de a reconstrui apartamentul nr. XXXXX, ce îi aparține cu drept de proprietate, repararea prejudiciului material în sumă de 82 084 lei, a prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei, interzicerea recepției finale a construcției edificate de către pârât și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Mîțu Victoria și a fost dispusă demolarea construcției în două nivele, construită de Catîlov Serghei, neînregistrată în Registrul bunurilor imobile, amplasată pe terenul identificat în baza numărului cadastral XXXXX, situat în XXXXX. S-a încasat din contul lui Catîlov Serghei în beneficiul Victoriei Mîțu suma de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat, suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, 3 000 de lei pentru efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică și suma de 400 de lei - cheltuieli de înștiințare a pârâtului, precum și de expediere a somației.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La data de 26 martie 2020 Catîlov Serghei a declarat apel împotriva hotărârii din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. La data de 27 martie 2020 și Mîțu Victoria, reprezentată de avocatul Cujbă Veaceslav, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea 2 apelului, casarea parțială a hotărârii din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri în partea pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 01 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Catîlov Serghei și a fost admis apelul declarat de Mîțu Victoria, fiind casată hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată și pronunțată în această parte o nouă hotărîre. S-a încasat de la Catîlov Serghei în beneficiul Victoriei Mîțu suma de 82 084 de lei cu titlu de prejudiciu material, cheltuielile de plată a taxei de stat în sumă de 2 462, 52 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1000 de lei. În rest, hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost menținută.

Totodată, s-a încetat procesul în cauza civilă la acțiunea depusă de Mîțu Victoria împotriva lui Catîlov Serghei și Andronic Eugen, intervenienți accesorii Primăria mun.Chișinău și Agenția Pentru Supraveghere Tehnică pe capetele de cerere cu privire la obligarea reconstruirii imobilului și interzicerea recepției finale asupra construcției, în legătură cu renunțul, în această parte de la acțiune. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că atât Mîțu Victoria, cât și Catîlov Serghei, dețin cu drept de proprietate câte 1/5 cotă-parte, iar Andronic Eugen - 3/5 cote-părți din bunurile imobile cu numerele cadastrale XXXXX, situate în XXXXX.

Mîțu Victoria a obținut dreptul de proprietate asupra cotei-părți de 1/5 asupra bunurilor imobile indicate în temeiul contractului de donație nr. 4-6596 din 10 septembrie 1994, încheiat între reclamantă și Taradaș Anna, ce constă din casa de locuit lit. A, casa de locuit lit. B, cu dependențe: trei șure, șopron, două beciuri, două tualete, poartă, ce se află pe un lot cu suprafața de 416 m.p. Potrivit contractului de donație, în proprietatea Victoriei Mîțu a trecut lit. B (bucătăra nr. 1, suprafața de 4,2 m.p. și odaia nr. 2, cu suprafața de 9,2 m.p.). Instanța de apel a mai reținut că din actele cauzei se atestă că, Catîlov Serghei, fără acordul Victoriei Mîțu, a demolat o parte din imobil, edificând o construcție neautorizată, cu ocuparea a 11 m.p.

din cota sa parte, prin actul de constatare întocmit de Agenția pentru Supraveghere Tehnică fiind stabilit că, construcția cu lit. ”C” (casa de locuit individuală) este edificată neautorizat și la momentul actual nu este recepționată și înregistratră în Registrul bunurilor imobile. De asemenea, potrivit extrasului din planul construcțiilor din 09 octombrie 1992, se reține că, anexa cu lit. B, compusă din 2 încăperi, ce aparține cu drept de proprietate apelantei Mîțu Victoria, a fost demolată în perioada neidentificată, din motive necunoscute și de persoane neidentificate. Curtea de Apel Chișinău a menționat că, potrivit raportului de constatare tehnico- științific nr. 087 din 28 februarie 2017, construcția lit. ”C” a fost reconstruită sau replanificată în spațiile construcției lit. ”B” cu suprapunerea de 2,20 m, fiindu-i astfel cauzat Victoriei Mîțu un prejudiciu în sumă de 82 084 lei, ce urmează a fi reparat de către Catîlov Serghei.

Instanța de apel nu a reținut argumentele pârâtului Catîlov Seghei precum că, nu dînsul a construit această construcție, or, construcția menționată este construită în locul imobilului care i-a aparținut acestuia, care a fost demolat și reconstuit, cu suprapunere 3 pe spațiile construcției ce îi aparține Victoriei Mîțu. Mai mult ca atât, probe care ar confirma că Serghei Catîlov nu ar fi avut cunoștință despre construcția menționată, construită inclusiv pe spațiile ce îi aparțin reclamantei, că aceasta ar fi fost construită pe terenul său fără acordul acestuia, nici în instanța de fond și nici în instanța de apel nu au fost prezentate.

La data de 18 februarie 2021 Mîțu Victoria, reprezentată de avocatul Cujbă Veaceslav, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi. În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat nu a încasat cheltuielile de asistență juridică în mărimea totală solicitată de 5000 de lei, deoarece aceste cheltuieli sunt reale, necesare și rezonabile, avocatul participând la numirea și efectuarea expertizei, la examinarea cauzei în instanța de fond și instanța de apel și anume, la 21 de ședințe de judecată.

De asemenea, consideră că neîntemeiat nu au fost încasate din contul intimatului taxa de stat în mărime de 400 de lei și suma de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. La data de 23 martie 2021 Catîlov Serghei a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. În susținerea recursului s-a indicat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și a apreciat în mod arbitrar probele anexate la dosar. A afirmat că, deși Mîțu Victoria susține că anume dânsul se face vinovat de demolarea cotei-părți a sa din bunul imobil, totuși, la materialele cauzei nu se atestă înscrisuri confirmative în acest sens, care ar demonstra faptul efectuării acțiunilor de demolare a părții din imobil anume de către dânsul.

Or, fiecare afirmație și pretenție înaintată instanței de judecată urmează a fi însoțită de un suport probatoriu în acest sens. Recurentul consideră că instanța de apel neîntemeiat a încasat din contul său suma de 82 084 de lei cu titlu de prejudiciu material, deoarece în raportul de constatare tehnico-științific nr. 087 din 28 februarie 2017 doar se reflectă suma prejudiciului, însă, nu este clar cum s-a ajuns la această sumă, nefiind indicat un calcul detaliat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 01 decembrie 2020. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la data de 29 ianuarie 2021 (f.d.

207), lipsind date cu privire la recepționarea acesteia. În cererile de recurs, Mîțu Victoria a indicat că a primit decizia la 09 februarie 2021, iar, Catîlov Serghei – la 15 februarie 2021. Astfel, recursurile declarate la data de 18 februarie 2021 și 23 martie 2021, sunt în termen. 4 La 08 aprilie 2021, copia recursurilor a fost expediată în adresa Victoriei Mîțu, Catîlov Serghei, Andronic Eugen, Primăriei mun. Chișinău și Agenției Pentru Supraveghere Tehnică, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 227-233). Prin referința depusă la 21 aprilie 2021, Mîțu Victoria, reprezentată de avocatul Cujbă Veaceslav, a solicitat respingerea recursului declarat de Catîlov Serghei ca fiind neîntemeiat.

Alte referințe nu au fost depuse. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Mîțu Victoria, reprezentată de 5 avocatul Cujbă Veaceslav și Catîlov Serghei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursurile declarate de Mîțu Victoria, reprezentată de avocatul Cujbă Veaceslav și Catîlov Serghei, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Mîțu Victoria, reprezentată de avocatul Cujbă Veaceslav și Catîlov Serghei, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile declarate de Mîțu Victoria, reprezentată de avocatul Cujbă Veaceslav și Catîlov Serghei, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6