3ra-715/21 — anularea Hotaririi CEC nr. 4957 din 04 iunie 2021

3ra-715/21 — anularea Hotaririi CEC nr. 4957 din 04 iunie 2021 (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-715/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic „Partidul Acțiunii

Comune Congresul Civic”, prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ,

Alina Palii,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”, prin intermediul

reprezentantului cu drept de vot consultativ, Alina Palii împotriva Comisiei Electorale

Centrale, terț Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor” privind anularea Hotărârii

nr. 4957 din 04 iunie 2021 a Comisiei Electorale Centrale,

împotriva hotărârii din 13 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată,

c o n s t a t ă :

La data de 07 iunie 2021, Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul

Civic”, prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Palii Alina a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic

„Alianța pentru Unirea Românilor” privind anularea Hotărârii nr. 4957 din 04 iunie 2021 a

Comisiei Electorale Centrale.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 04 iunie 2021, Comisia

Electorală Centrală, prin Hotărârea nr. 4957 privind demersul de înregistrare a candidaților

la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic

„Alianța pentru Unirea Românilor”, a simbolului electoral și confirmarea reprezentantului

1

cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de

finanțe (trezorierul), a înregistrat în calitate de concurent electoral Partidul Politic „Alianța

pentru Unirea Romînilor”, pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

Reclamantul a invocat, că prin hotărârea menționată au fost înregistrați 103 candidați

la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Politic „Alianța

pentru Unirea Romînilor”, prin care se regăsesc sub nr. 3 - cet. Valeriu Munteanu și sub

nr.4 - cet. Dorin Chirtoacă.

Reclamantul a relatat că în hotărârea menționată este stipulat, că la data de 24 mai

2021, domnul Valeriu Munteanu a depus o cerere, prin care a solicitat Comisiei Electorale

Centrale, de a lua act de demisia sa din funcția de președinte al Partidului Politic „Uniunea

salvați Basarabia” și în acest sens a fost informată și Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”.

Iar, la data de 28 mai 2021, domnul Dorin Chirtoacă a depus la Comisia Electorală

Centrală o declarație, prin care a declarat pe propria răspundere că și-a suspendat calitatea

de membru al Partidului Liberal și cea de președinte al acestuia.

Reclamantul Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic” a considerat

că actul administrativ și anume, Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 4957 din

04 iunie 2021, cade sub incidența art. 141 alin.(2) Cod administrativ și din aceste

considerente solicită anularea acesteia, deoarece este evident faptul, că prin înaintarea

cererilor și demersurilor suplimentare din partea reprezentanților Partidului Politic „Alianța

pentru Unirea Românilor” și admiterea acestora din partea Comisiei Electorale Centrale,

există camuflarea blocului electoral într-un singur partid politic.

În acest context, reclamantul a relatat că la data de 13 mai 2021, în cadrul conferinței

de presă cu genericul: „Uniunea Salvați Basarabia” s-a anunțat decizia privind forma de

participare la parlamentare, la care a participat și președintele Partidului Politic „Alianța

pentru Unirea Românilor” -Vlad Bilețchi împreună cu Ciprian Ciubuc și Daniel Gheorghe

Rusu, deputați din legislativul din București (Ramânia).

Reclamantul a menționat, că Valeriu Munteanu, președintele Partidului Politic

„Uniunea Salvați Basarabia” a declarat că soluția corectă și cea mai simplă pentru unioniști

este aceia, că trebuie să le ofere o forță puternică, o forță care v-a ajunge în Parlament cu o

fracțiune parlamentară, cu un grup parlamentar. Având în vedere invitația de la Partidului

Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”, au dat curs acestei invitații și au considerat că

trebuie să participe împreună. În aceste alegeri trebuie să conjuge eforturile și trebuie să se

integreze în această mișcare „Alianța pentru Unirea Românilor”, și a făcut apel public către

alte forțe unioniste să vină alături de Partidului Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”.

Reclamantul a comunicat că Vlad Bilețchi la rândul său, a declarat că a fost făcut un

anunț curajos și important, că un partid politic, care are membrii, simpatizanții, ștampilă și

statut propriu, refuză să mai reziste în separare și vine să existe, să acționeze în comun.

(sursa:(https://www.facebook.com/watch/live/?v=958784721616456&refwatch permalink).

Reclamantul a comunicat, că la data de 14 mai 2021, Valeriu Munteanu într-o postare

publică a anunțat, că Partidul Politic „Uniunea Salvați Basarabia” este Partidul Politic

„Alianța pentru Unirea Românilor”.

2

De asemenea, reclamantul a notat că, ca urmare a informațiilor apărute în spațiul

public cu privire la viitorul Partidului Politic „Uniunea Salvați Basarabia”, ar dori să

precizeze că Partidul Politic „Uniunea Salvați Basarabia” nu doar participă pe listele

Alianței pentru Unirea Românilor la aceste alegeri parlamentare, dar intra în Partidul Politic

„Alianța pentru Unirea Românilor”.

Reclamantul a specificat, că din punct de vedere statutar și juridic, procedurile vor fi

cele de fuziune, prin absorbție, însă acum nu există timpul necesar unui congres în acest

scop, astfel, etapele inerente procesului vor fi parcurse ulterior alegerilor parlamentare din

acest an. (https://www.fecebook.com/ValeriuMunteanuPage/posts/3944734462246706).

În afară de aceasta, reclamantul a remarcat că la data de 16 mai 2021, Partidul Liberal

în frunte cu Dorin Chirtoacă, prin Declarația Partidului Liberal privind participarea în

alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, a declarat că păstrăndu-și identitatea liberală, ca

parte a familiei politice liberale europene - ALDE, dar mai ales, rămânând pe direcția

proromânească, membrii Partidului Liberal au decis să participe la alegerile din 11 iulie

2021, pe lista Partidului „Alianța pentru Unirea Românilor”, pentru ca împreună să spargă

gheața dezbinării și să clădească Unirea. Partidului Liberal va prezenta candidații săi pentru

listă, vor pune la dispoziția staff-ului comun sediile, unitățile de transport, logistica și

resursele umane, pentru campania electorală"

(https://wwvv.facebook.com/permalink.phpstory

fbid=4320900647943711&id=106244906075994).

Reclamantul a menționat că acest fapt conravine prevederilor art. 41 alin. (4) și (5) al

Constituției Republicii Moldova, care prevede că partidele și alte organizații social-politice,

care prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a

principiilor stalului de drept, a suveranității și independenței, a integrității teritoriale a

Republicii Moldova sunt neconstituționale. Asociațiile secrete sunt interzise.

Totodată, reclamantul a invocat că, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 29 din

09 decembrie 2014, a fost specificat, că includerea pe o singură listă a reprezentanților a

două partide diferite semnifică, în fapt, participarea în comun a acestora la alegeri, ceea ce,

în condițiile prevederilor art. 1 din Codul electoral, este definit, că Codul electoral nu

prevede o altă formulă de participare la alegeri pe liste electorale comune. Mai mult, unirea

celor două partide, în vederea participării în comun la alegeri, rezultă și din mențiunea

expresă a calității candidatului înscris în lista comună - cea de președinte al celui de-al

doilea partid.

Reclamantul a relatat, că Curtea Constituțională a constatat că participarea la alegeri

pe o listă comună a Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova" și a

Partidului Politic „Moldova Unită” reprezintă în fapt un bloc electoral camuflat, prin care s-

a încercat eludarea pragului minim de reprezentare de 9%, stabilit de articolul 86 alin. (2)

lit. b) din Codul electoral și obținerea aplicării pragului de 6%, valabil în cazul partidelor

politice.

În acest context, reclamantul a învederat că având în vedere faptul că Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova a acumulat 20,51%, depășind astfel pragul de 9 la sută

din voturile valabil exprimate, necesar ar fi atins de blocurile electorale, constituite din două

partide, această situație nu are ca efect denaturarea rezultatului final al alegerilor.

3

La fel, reclamantul a relatat că Curtea Constituțională a reținut că, în vederea

asigurării condițiilor echitabile tuturor concurenților electorali în următoarele scrutine, este

necesar ca autoritățile competente în materie electorală, să excludă din start situațiile de

camuflare a blocurilor electorale într-un singur partid politic.

Astfel, în opinia reclamantului, înregistrarea de către Comisia Electorală Centrală a

Partidului Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”, în calitate de concurent electoral la

alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, pune la îndoială recunoașterea

rezultatelor alegerilor.

De asemenea, reclamantul a menționat, că ignorarea de către Comisia Electorală

Centrală a unor astfel de momente, la emiterea Hotărârii nr. 4957 din 04 iunie 2021,

contravine bunelor moravuri din partea membrilor Comisiei Electorale Centrale.

Reclamantul a solicitat anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4957 din

04 iunie 2021 privind demersul de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Alianța pentru Unirea

Românilor”, a simbolului electoral și confirmarea reprezentantului cu drept de vot

consultativ în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe

(trezorierul).

Prin hotărârea din 13 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea în contencios

administrativ electoral înaintată de Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul

Civic”, prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Alina Palii împotriva

Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”

privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4957 din 04 iunie 2021, s-a

respins ca fiind neîntemeiată.

În consolidarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a reținut că la data de 28 mai 2021,

domnul Dorin Chirtoacă a depus la Comisia Electorală Centrală o declarație despre

suspendarea din funcția de președinte și de membru al Partitului Liberal, începând cu data

de 24 mai 2021 până la data de 12 iulie 2021, pentru a putea candida la funcția de deputat în

Parlament, din partea Partidului Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”, la alegerile din

11 iulie 2021.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a invocat, că în temeiul procesului-verbal

nr. 4 al ședinței Biroului Politic Național al Alianței pentru Unirea Românilor din 31 mai

2021, s-a decis acceptarea cererii de aderare la Partidul Politic „Alianța pentru Unirea

Românilor” a lui Dorin Chirtoacă.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, la 21 mai 2021, Valeriu Munteanu a

înregistrat la Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cererea, prin care a solicitat să se

ia act de demisia sa din funcția de președinte al Partidului Politic „Uniunea Salvați

Basarabia” din data de 20 ianuarie 2021.

Curtea de Apel Chișinău a concretizat că cerere cu conținut similar, Valeriu Munteanu

a înregistrat și la Comisia Electorală Centrală.

În afară de aceasta, Curtea de Apel Chișinău a notat, că la 29 mai 2021, președintele

Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”, Vlad Bilețchi, a înregistrat la Comisia

Electorală Centrală confirmarea, prin care a confirmat faptul că din data de 22 mai 2021

4

domnul Valeriu Munteanu este membru al Partidului Politic „Alianța pentru Unirea

Românilor”.

Curtea de Apel Chișinău a invocat că și în motivarea Hotărârii Comisiei Electorale

Centrale contestate la caz, s-a indicat că la data de 24 mai 2021, domnul Valeriu Munteanu

a depus o cerere, prin care a solicitat Comisiei Electorale Centrale de a lua act de demisia sa

din funcția de președinte al Partidului Politic „Uniunea Salvați Basarabia”. Totodată, a fost

informată în acest sens și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Curtea de Apel Chișinău a evidențiat că la data de 29 mai 2021, domnul Vlad

Bilețchi, a confirmat faptul că din data de 22 mai 2021, domnul Valeriu Munteanu este

membru al Partidului Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”.

Curtea de Apel Chișinău a relatat că la data de 28 mai 2021, domnul Dorin Chirtoacă

a depus la Comisia Electorală Centrală o declarație, prin care a declarat pe propria

răspundere că și-a suspendat calitatea de membru al Partidului Liberal și cea de președinte

al acestuia. La 31 mai 2021, a fost depus și procesul-verbal nr. 3 al ședinței Biroului Politic

Național al Partidului Politic „Alianța pentru Unirea Românilor” din 30 mai 2021, privind

modificarea listei de candidați.

Curtea de Apel Chișinău a invocat, că la data de 01 iunie 2021, domnul Vlad Bilețchi

a depus și procesul-verbal nr. 4 al ședinței Biroului Politic Național al Partidului Politic

„Alianța pentru Unirea Românilor” din 31 mai 2021, prin care au fost acceptate cererile de

aderare la Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor” a domnului Dorin Chirtoacă

și a altor 25 de persoane, precum și modificarea listei de candidați.

Curtea de Apel Chișinău a menționat, că la examinarea documentelor prezentate,

Comisia Electorală Centrală a constatat că acestea corespund prevederilor Codului electoral

și ale Regulamentului privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la

funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 4827 din 7 mai 2021, iar lista de candidați a fost întocmită cu

respectarea cotei minime de reprezentare de 40 la sută, pentru ambele sexe.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind absolut neîntemeiat argumentul

reclamantului precum că actul administrativ și anume, Hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 4957 din 04 iunie 2021, cade sub incidența art. 141 alin.(2) Cod administrativ,

deoarece este evident faptul că prin înaintarea cererilor și demersurilor adăugător din partea

reprezentanților Partidului Politic „Alianța pentru Unirea Romînilor” și admitetea acestora

din partea Comisiei Electorale Centrale, există camuflarea blocului electoral într-un singur

partid politic. Or, din analiza materialelor cauzei elucidate anterior, nu și-au găstit

confirmare argumentele reclamantului.

Cu referire la argumentele reprezentantului reclamantului, că până în prezent în Lista

partidelor politice din Republica Moldova, în calitate de președintele al Partidului Politic

„Uniunea Salvați Basarabia” figurează Valeriu Munteanu, iar în calitate de președinte al

Partidului Liberal figurează Dorin Chirtoacă, Curtea de Apel Chișinău a reținut, că la

materialele cauzei se regăsesc cererile depuse de Dorin Chirtoacă și Valeriu Munteanu,

adresate Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, înregistrate la data de 21 mai 2021

și respectiv la data de 31 mai 2021, prin care s-a adus la cunoștință suspendarea din funcție

a președintelui Partidului Liberal Dorin Chirtoacă și despre demisia lui Valeriu Munteanu

5

din funcția de președinte al Partidului Politic „Uniunea Salvați Basarabia” din data de

20 ianuarie 2021.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a menționat că nu poate fi imputat ultimilor

faptul, că Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” până la moment, nu a operat

modificări în Lista partidelor politice din Republica Moldova.

În această ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău a conchis, că cererea

reclamantului ce ține de pretinsul viciu de ilegalitate, care ar urma fi pus la baza anulării

Hotărârei Comisiei Electorale Centrale nr. 4957 din 04 iunie 2021, prin care s-au înregistrat

103 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului

Politic „Alianța pentru Unirea Romînilor”, pentru alegerile parlamentare anticipate din

11 iulie 2021, este vădit disproporțională ca măsură administrativă de sancționare prin

nulitate, în coraport cu argumentele invocate și care la caz, nu le sunt imputabile

concurenților electorali, candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova pe lista Partidului Politic „Alianța pentru Unirea Romînilor”.

La data de 14 iunie 2021, Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul

Civic”, prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Alina Palii a depus

recurs împotriva hotărârii din 13 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie anulat actul

administrativ - Hotărârea nr. 4957 din 04 iunie 2021, emisă de Comisia Electorală Centrală,

prin care Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor” a fost înregistrat în campania

electorală, pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 (f.d.142-149).

În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

S-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererea de chemare în judecată și

apel.

Suplimentar, Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic” a menționat

că Curtea de Apel Chișinău incorect a interpretat prevederile Codului administrativ,

deoarece recurentul a indicat direct, că înregistrând în acest mod în calitate de concurent

electoral Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”, Comisia Electorală Centrală a

acordat condiții mai favorabile acestui concurent electoral, decât cele prevăzute de lege,

adică a fost acordat un regim mai simplu pentru trecerea pragului electoral în rezultatul

alegerilor Parlamentare anticipate, deoarece pentru partidul politic este prevăzut un procent

mult mai mic decât pentru un bloc electoral. Adică, conform art.94 alin.(2) Cod electoral,

pragul minim de reprezentare pentru un partid este de 5%, iar, pentru un bloc electoral este

de 7%. Mai mult, acest fapt este dovedit prin declarațiile anterioare a reprezentanților

persoanei terțe descrise mai sus, dar și prin declarațiile în cadrul ședinței la Curtea de Apel

Chișinău, fapt ce se dovedește prin înregistrarea audio a ședinței din 13 iunie 2021.

În afară de aceasta, recurentul a relatat că în cadrul ședinței din 13 iunie 2021

reprezentantul Partidului Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”, Dorin Chirtoacă a

prezentat copia cererii înaintate în adresa Agenției Servicii Publice, care ulterior Curtea de

Apel Chișinău le-a pus la baza hotărârii emise, desi aceasta nu a fost autentificată în modul

6

corespunzător și nu poate fi calificată ca o probă veridică. Mai mult, reprezentantul

recurentului a prezentat instanței informația despre faptul, că până în prezent Dorin

Chirtoacă figurează în baza de date a Agenției Servicii Publice, ca președintele Partidului

Liberal.

Recurentul a menționat că Partidului Politic ’„Alianța pentru Unirea Românilor”

absorbind în sine două partide politice, „Partidul Liberal” și Partidul „Uniunea Salvați

Basarabia”, prin crearea condițiilor favorabile și facilitarea din partea Comisiei Electorale

Centrale, se formează toate premisele necesare pentru recunoașterea pe viitor, în caz de

necesitate, rezultatele alegerilor Parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, ca ilegale.

Totodată, recurentul a menționat că Codul electoral oferă posibilitate concurentului

electoral de a contesta acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale,

precum și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Iar, eventuala hotărâre emisă de

Comisia Electorală Centrală, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind

procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în

perioada electorală, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353 din

20 iulie 2010 și a Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale,

aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 137 din 14 februarie 2006,

reprezintă în sine un interes în ceea ce privește asigurarea unor reguli de joc clare și

previzibile și a unui exercițiu electoral corect.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 68 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărârii instanței de

judecată poate fi depus un recurs în termen de 3 zile de la pronunțare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la data de 13 iunie 2021,

fiind notificată recurentului Partidului Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”,

prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Alina Palii, la data de 13 iunie

2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei

(f.d.141).

Astfel, recursul depus de Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul

Civic”, prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Alina Palii, la data de

14 iunie 2021, este în termen.

La data de 14 iunie 2021, în adresa Comisiei Electorale Centrale și a Partidului Politic

„Alianța pentru Unirea Românilor”, a fost expediată copia recursului depus de Partidul

Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.167-170)).

Prin referința depusă la data de 15 iunie 2021, Comisia Electorală Centrală a solicitat

respingerea recursului Partidului Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”.

Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor” nu și-a valorificat drepturile sale

procedurale și nu a depus referință la recursul depus de Partidul Politic „Partidul Acțiunii

Comune Congresul Civic”.

Examinând recursul depus de Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul

Civic”, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

7

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

La data de 07 iunie 2021, Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul

Civic”, prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Palii Alina a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic

„Alianța pentru Unirea Românilor” privind anularea Hotărârii nr. 4957 din 04 iunie 2021 a

Comisiei Electorale Centrale.

Prin hotărârea din 13 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea în contencios

administrativ electoral înaintată de Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul

Civic”, prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Alina Palii împotriva

Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”

privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4957 din 04 iunie 2021, s-a

respins ca fiind neîntemeiată.

La data de 14 iunie 2021, Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul

Civic”, prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Alina Palii a depus

recurs împotriva hotărârii din 13 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie anulat actul

administrativ - Hotărârea nr. 4957 din 04 iunie 2021, emisă de Comisia Electorală Centrală,

prin care Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor” a fost înregistrat în campania

electorală, pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 (f.d.142-149).

În conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. c) Cod administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special cînd: recursul este depus de o persoană neîmputernicită.

Totodată, conform art. 45 alin. (4) Cod administrativ, autoritățile publice acționează

prin intermediul conducătorilor sau al reprezentanților.

Iar, art. 46 alin. (1) din același Cod prevede, că în procedura administrativă

participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile reprezentantului

se consemnează în procură. În măsura în care din conținutul procurii nu rezultă altceva,

aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de procedura

administrativă.

La rândul său, în temeiul art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În același context, art. 75 alin. (2) Cod de procedură civilă stabilește că, procesele

persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare,

care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau

prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei

juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

Cu titlu principal, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Legea precitată, actele

procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru

persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa

reprezentantului este echivalentă culpei părții. Ansamblul acestor norme de drept urmăresc

scopul legitim de bună – administrare a justiției și al protecției intereselor legale ale

persoanei reprezentate.

8

În temeiul art. 80 alin. (1) Codul de procedură civilă, împuternicirile reprezentantului

persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și legalizată în modul

stabilit de lege.

Regula generală în materia reprezentării este prevăzută la art. 75 alin. (1)-(11) Cod de

procedură civilă, care stipulează că persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin

avocat sau avocat stagiar sau pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție,

părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt

împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.

Totodată, art. 15 alin. (1) din Codul electoral prevede, că concurenții electorali pot

desemna, pentru perioada campaniei electorale, în organele electorale care i-au înregistrat,

precum și în organele electorale ierarhic inferioare, câte un reprezentant cu drept de vot

consultativ. Partidele, alte organizații social-politice și blocurile electorale, care i-au parte la

scrutin, pot desemna, pentru perioada campaniei electorale, câte un reprezentant cu drept de

vot consultativ și în Comisia Electorală Centrală.

Conform art. 15 alin. (2) Cod electoral, reprezentantul desemnat, în conformitate cu

prevederile prezentului alineat, persoane care au dreptul de a alege și de a fi aleși, poate

apăra interesele concurentului electoral în litigiile cu caracter electoral și în instanța de

judecată.

La fel, în conformitate cu art. 73 alin. (6) din Codul electoral, concurenții electorali își

pot apăra interesele în instanța de judecată la examinarea contestațiilor ce vizează

acțiunile/inacțiunile și hotărârile organelor electorale, și acțiunile/inacțiunile concurenților

electorali, prin reprezentantul său desemnat, în conformitate cu art.15 alin.(1).

În conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din

22 decembrie 2017, normele juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor

categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o

normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se

aplică norma specială.

Având în vedere că atât Codul de procedură civilă, cât și Codul electoral conțin

prevederi procedurale (cu privire la reprezentarea în instanța de judecată), urmează a fi

aplicate normele speciale.

Astfel, în materia litigiilor electorale urmează a fi aplicate prevederile art. 15 alin. (1)

din Codul electoral.

Conform art. 15 alin. (3) din Codul electoral, drepturile și obligațiile generale ale

reprezentanților concurenților electorali sunt stabilite prin hotărâre a Comisiei Electorale

Centrale, precum și de către concurenții electorali care îi desemnează.

Astfel, calitatea de reprezentant al concurentului electoral în instanța judecătorească se

atestă prin hotărârea organului electoral de confirmare în această calitate, prin care se

stabilesc drepturile și obligațiile generale.

Totodată, referitor la procedeul de confirmare a împuternicirilor speciale de

reprezentare în instanța de judecată, enumerate la art. 81 alin. (1) Cod de procedură civilă,

se menționează că acestea urmează a fi prevăzute expres, sub sancțiunea nulității, în procura

autentificată notarial, eliberată reprezentantului concurentului electoral.

9

Totodată, existența unui reprezentant desemnat, prin prisma art. 15 din Codul electoral,

nu împiedică desemnarea de către concurentul electoral a unui reprezentant, în sensul art. 75

alin. (1) - (11 ) Cod de procedură civilă, în vederea reprezentării intereselor acestuia în

procesele judiciare.

Conform art. 73 alin. (7) Cod electoral, contestațiile depuse la instanțele de judecată se

examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Codului

administrativ.

Iar, conform art. 74 alin. (1) din același cod, instanța de judecată adoptă și pronunță

hotărârea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Codului

administrativ.

În conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. c) Cod administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special cînd: recursul este depus de o persoană neîmputernicită.

Totodată, conform art. 45 alin. (4) Cod administrativ, autoritățile publice acționează

prin intermediul conducătorilor sau al reprezentanților.

Iar, art. 46 alin. (1) din același Cod prevede, că în procedura administrativă

participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile reprezentantului

se consemnează în procură. În măsura în care din conținutul procurii nu rezultă altceva,

aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de procedura

administrativă.

La rândul său, în temeiul art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În același context, art. 75 alin. (2) Cod de procedură civilă stabilește că, procesele

persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare,

care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau

prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei

juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

Cu titlu principal, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Legea precitată, actele

procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru

persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa

reprezentantului este echivalentă culpei părții. Ansamblul acestor norme de drept urmăresc

scopul legitim de bună – administrare a justiției și al protecției intereselor legale ale

persoanei reprezentate.

În temeiul art. 80 alin. (1) Codul de procedură civilă, împuternicirile reprezentantului

persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și legalizată în modul

stabilit de lege.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, cererea de recurs din 14 iunie 2021 a

fost semnată și depusă în interesele Partidului Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul

Civic”, de către Alina Palii, aceasta acționând în calitate de reprezentant cu drept de vot

consultativ (f.d.142-149).

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție reține prevederile art. 81 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform căruia

10

împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în

numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și

de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța

total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor

pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la

mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite

împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul

de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre

urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie

menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei

juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Așadar, din sensul normelor precitate rezultă că dreptul de a semna cererea de recurs și

de a o depune în instanță, precum și dreptul de a ataca hotărârea judecătorească urmează a fi

prevăzute expres în procura reprezentantului persoanei juridice, condiție însă ce nu se atestă

în prezenta speță.

În asemenea circumstanțe, Alina Palii nu a fost împuternicită în modul prevăzut de

lege de a semna și depune cererea de recurs în interesele recurentului Partidului Politic

„Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”, motiv ce impune Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ să ajungă la concluzia de a

conchide că recursul este depus de către o persoană neîmputernicită și urmează a fi declarat

inadmisibil.

Or, după cum s-a menționat supra, conform art. 246 alin. (2) lit. c) Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special cînd: recursul este depus de o persoană

neîmputernicită.

Aici, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

subliniază că reprezentantul Partidului Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”,

Alina Palii a ignorat obligația de a furniza documentul, legalizat în modul stabilit, care

atestă împuternicirile acesteia de a semna cererea de recurs și de a o depune în instanță,

precum și dreptul de a ataca cu recurs hotărârea din 13 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

În esență, drepturile procedurale sunt însoțite, de obicei, de obligații procedurale (a se

vedea Zubac, ibidem, parag. 93).

Astfel, reprezentantul recurentului trebuia să dea dovadă de vigilență la pregătirea

dosarului pentru instanța de recurs și să se aștepte că aceste exigențe procedurale să fie

aplicate întocmai cu scopul acestora. Or, în caz contrar, flexibilitatea excesivă manifestată

de instanțele de judecată față de limitările analizate ar conduce la eliminarea cerințelor

procedurale stabilite prin lege (a se vedea Nicolae Popa vs România, 9 decembrie 2014,

parag. 17, Tence vs Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31, Parol vs Polonia, 11 octombrie 2018,

parag. 38).

Mai mult, prin notificarea din 15 iunie 2021, expediată prin intermediul poștei

electronice, la adresa de e-mail a reprezentantul Partidului Politic „Partidul Acțiunii

Comune Congresul Civic”, Alina Palii: alina lex@mail.ru, în conformitate cu art. 75

alineatele (1)-(11), art. 81 alin.(1) Cod de procedură civilă, Opiniei consultative a Curții

11

Supreme de Justiție nr.103 cu privire la unele chestiuni ce țin de aplicarea legislației

electorale din 18 ianuarie 2019 și art. 46 Cod administrativ, reprezentantului Partidului

Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic” Alinei Palii, i s-a acordat termen până

la data de 16 iunie 2021, ora 8:45, pentru prezentarea împuternicirilor.

Adresa respectivă a fost indicată de reprezentantul Partidului Politic „Partidul Acțiunii

Comune Congresul Civic” Alina Palii, în cererea de chemare în judecată și în cererea de

recurs (f.d.3;142).

Astfel, până la ședința de judecată stabilită pentru data de 16 iunie 2021, ora 9:00,

reprezentantul Partidului Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic” Alina Palii,

nu a prezentat împuternicirile acordate.

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”, prin intermediul

reprezentantului cu drept de vot consultativ, Palii Alina.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 246 alin. (1) și (2) lit. c) și e) Cod administrativ

și art. 75, 81 Cod de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”, prin

intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Palii Alina, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii

Victor Burduh

Nina Vascan

12