2ra-940/21 — cu privire la incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-940/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. V. Schibin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „CET-

Nord” împotriva Ludmilei Tîltu, Vioricăi Mașcov, Viorel Tîltu, Primăriei

municipiului Bălți și Întreprinderii Municipale „Gospodăria Locativ-Comunală

Bălți” cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 4 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” și menținută hotărârea

din 17 august 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, prin care acțiunea a fost

admisă parțial

constată:

La 17 octombrie 2019, SA „CET-Nord” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ludmilei Tîltu, Vioricăi Mașcov, Viorel Tîltu, Primăriei municipiului

Bălți și ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți” cu privire la încasarea datoriei și

a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că potrivit informației IP „Agenția Servicii

Publice”, Departamentul Cadastru, bunul imobil apartamentul nr. X din

mun. XXXXX str. XXXXX reprezintă o locuință socială și aparține cu drept de

proprietate administrației publice locale, iar în calitate de locator este indicată pârâta

Ludmila Tîltu.

Potrivit scrisorii nr. 13/3501-08 din 2 decembrie 2016, emisă de

ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți” și a informației din baza de date Acces

Web, Viorica Mașcov și Viorel Tîltu sunt beneficiari ai serviciilor prestate de

SA „CET-Nord”, având viza de domiciliu înregistrată în locuința dată, astfel

acceptând tacit furnizarea serviciilor.

1

Reieșind din prevederile art. 1259 alin. (1) Cod civil, având în vedere că

locatarii imobilului se folosesc de locuință cu acordul APL și ÎM „Gospodăria

Locativ-Comunală Bălți”, a considerat reclamanta că și Primăria municipiului Bălți

și ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți” poartă responsabilitatea pecuniară

pentru datoriile acumulate față de SA „CET-Nord”.

A precizat că potrivit informației cu privire la calculul pentru energia termică

și achitarea lor, pentru perioada 1 octombrie 2016 - 31 septembrie 2018, la locul de

consum nominalizat, s-a format o datorie la energia termică în mărime de 12 642,17

de lei.

A evidențiat că apartamentul nominalizat, conform actului de cercetare

nr. 5614-1, a fost deconectat integral de la sistema centralizată de energie termică la

data de 18 octombrie 2017, ca urmare, pentru perioada 1 octombrie 2017 - 31 aprilie

2018, costul pierderilor normative de energie termică constituie suma de 1 457,89

de lei, calculul fiind efectuat în mărime de 10 % pentru perioada vizată în

conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002.

Având în vedere că debitorii nu și-au onorat obligațiile pecuniare față de

SA „CET-Nord”, în acest sens formând o datorie în mărime de 1 457,89 de lei pentru

pierderile normative de energie termică și 11 184,28 de lei pentru energia termică,

care în cumul formează suma de 12 642,17 de lei, se observă încălcarea gravă a

prevederilor legislației în vigoare privind executarea obligațiilor.

A relatat despre încercarea de soluționare amiabilă a litigiului, prin expedierea

la 23 mai 2019 și 17 iulie 2019, către pârâți a pretențiilor, cu solicitarea achitării

benevole a datoriei, care au fost lăsate fără răspuns.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 39, 94, 166, 1822, 1825,

238-241, 242, 243, 276 CPC, art. 9, 775, 776, 858, 875 Cod civil, art. 25 din Legea

serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002,

pct. 10, 17, 18 din Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Ludmila Tîltu, Viorica Mașcov,

Viorel Tîltu, Primăria municipiului Bălți și ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală

Bălți”, în mod solidar, în beneficiul SA „CET-Nord” a datoriei în sumă de 12 642,17

de lei și a taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime

de 379,27 de lei.

Prin încheierea din 21 octombrie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, a

fost atras în proces, din oficiu, în calitate de intervenient accesoriu Consiliul

municipal Bălți.

Prin hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

admisă acțiunea parțial.

Au fost încasate de la Ludmila Tîltu, Viorica Mașcov și Viorel Tîltu, în mod

solidar, în beneficiul SA „CET-Nord” suma de 12 642,17 de lei cu titlu de energie

termică la energia termică și suma de 379,27 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată

pentru taxa de stat, iar în total suma de 13 021,44 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

2

Prin decizia din 4 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de SA „CET-Nord” și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au constatat că informația cu privire la calculele pentru energia termică și achitarea

lor pentru perioada 1 octombrie 2016 - 30 septembrie 2018, atestă înregistrarea

datoriei la locul de consum din mun. XXXXX str. XXXXX, ap. X, în mărime de

12 642,17 de lei.

Totodată, potrivit calculelor anexate, datoria pentru energie termică, cu

pierderile normative, pentru apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX

pentru perioada 1 octombrie 2016 - 30 aprilie 2018, constituie 1 457,89 de lei.

Prima instanță și instanța de apel au stabilit că Ludmila Tîltu este chiriaș

principal al apartamentului, iar Viorica Mașcov și Viorel Tîltu sunt membri ai

familiei chiriașului, toți trei având domiciliul în locuința dată, fiind beneficiarii

efectivi ai serviciului de alimentare cu energie termică, motiv pentru care poartă

responsabilitatea pecuniară pentru plata datoriei pentru energia termică, obligația lor

fiind solidară.

Cu referire la pretențiile înaintate față de Primăria municipiului Bălți și

ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți”, instanțele de judecată ierarhic inferioare

le-au apreciat ca fiind neîntemeiate, deoarece entitățile în cauză nu sunt beneficiarii

efectivi ai serviciilor de alimentare cu energie termică la locul de consum din

mun. XXXXX str. XXXXX, ap. X, precum este cazul celor trei pârâți - persoane

fizice.

La fel, pârâții Primăria municipiului Bălți și ÎM „Gospodăria Locativ-

Comunală Bălți” nu sunt nici proprietari, nici chiriași, nici locatari ai apartamentului

nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, or potrivit extrasului din Registrul bunurilor

imobile, dreptul de proprietate asupra apartamentului nu este înregistrat.

La 10 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, SA „CET-Nord” a

declarat recurs împotriva deciziei din 4 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată, deoarece instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea.

A evidențiat că la materialele cauzei a fost anexată decizia Consiliului

municipal Bălți nr. 6/33 din 5 mai 2011, care stabilește, conform pct. 5 că, Consiliul

municipal transmite întreprinderii municipale cu drept de gestiune economică,

proprietatea municipală care nu se include în capitalul statutar (...) inclusiv fondul

locativ.

Astfel, decizia Consiliului municipal Bălți stabilește expres calitatea de

proprietar al administrației publice locale asupra imobilului nominalizat, or doar

proprietarul, conform art. 500 alin. (1) Cod civil, are drept de posesiune, de folosință

și de dispoziție asupra bunului.

3

Reieșind din prevederile art. 4 alin. (3) din Legea privind delimitarea

proprietății publice nr. 29 din 5 aprilie 2018 și art. 5 alin. (5) din Legea cu privire la

locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, a menționat că concluziile instanței de apel în

privința Primăriei municipiului Bălți și ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți”

sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, deoarece au fost aplicate eronat

normele de drept procedural.

Așadar, în hotărârea contestată nu au fost stabilite cu certitudine

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, nefiind luate în

considerație probele prezentate, totodată fiind ignorate normele de drept material și

aspectele specificate de SA „CET-Nord”, acestea nu se regăsesc în aprecierile

instanței.

Cu referire la prevederile art. 25 alin. (1) și (5) din Legea serviciilor publice

de gospodărie comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, a menționat că în caz

de prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală, indiferent de faptul a fost

sau nu încheiat contract în acest sens, consumatorii urmează să achite serviciile

prestate, Or, lipsa unui contract scris nu scutește consumatorul de obligația de a

achita serviciul prestat.

La 12 mai 2021, în adresa Ludmilei Tîltu, Vioricăi Mașcov, Viorel Tîltu,

Primăriei municipiului Bălți și ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți” a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de SA „CET-Nord”, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 162), fiind recepționată de către destinatari la

19 mai 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei

(f. d. 163-165).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 10 aprilie 2021 împotriva deciziei din 4 martie 2021 a Curții de Apel

Bălți în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de SA „CET-Nord”, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

4

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „CET-Nord”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

5

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de SA „CET-Nord” urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „CET-

Nord”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6