2ra-596/21 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-596/21 Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul central) jud: N. Costaș Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza ÎNCHEIERE 7 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Primăria municipiului Bălți, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” împotriva lui Iurie Proțap, Tatiana Proțap, Diana Proțap, Violeta Proțap, Primăria municipiului Bălți și Întreprinderea Municipală „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 12 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 31 octombrie 2019, SA „CET-Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Jmerina, Iurie Proțap, Tatiana Proțap, Diana Proțap, Violeta Proțap, Primăria mun.

Bălți, ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” prin care a solicitat: - încasarea de la Maria Jmerina, Primăria mun. Bălți și ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” a datoriei de 9 719 lei; - încasarea de la Iurie Proțap, Tatiana Proțap, Diana Proțap, Violeta Proțap, Primăria mun. Bălți, ÎM ” Gospodăria Locativ Comunală Bălți” în mod solidar, a datoriei de 4 953,56 de lei; - încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 439,90 de lei În motivarea acțiunii s-a indicat că potrivit informației eliberate de IP„ Agenția Servicii Publice” bunul imobil nr. 12 situat în mun.

Bălți str. Colesov, 23, reprezintă o locuință socială și aparține cu drept de proprietate administrației publice locale, iar în calitate de locator din data de 1 decembrie 2005 a fost înregistrată pârâta Maria Jemerina, iar potrivit scrisorii ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” în baza dispoziției primarului nr.109 din 27 mai 2019 a fost atribuit pârâților Iurie Proțap, Tatiana Proțap, Diana Proțap și Violeta Proțap. Potrivit scrisorii nr.12/1383-08 din 20 iunie 2019 expediată de către ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” urmează că Maria Jemerina a fost beneficiarul serviciilor prestate până la 27 mai 2018, iar pârâții Iurie Proțap, Tatiana 1 Proțap, Diana Proțap și Violeta Proțap începând cu 27 mai 2018 sunt la fel beneficiari ai serviciilor prestate de SA „CET-Nord” care au acceptat tacit serviciile acordate.

Potrivit răspunsului nr. 12/1383-08 din 20 iunie 2019, se confirmă faptul că locatarii se folosesc de imobilul nr. 12 din str. Colesov, 23 cu acordul APL și ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”, și prin inacțiunile de plată ale locatarului, întreprinderii SA „CET-Nord” i-a fost cauzat prejudiciu manifestat prin neexecutarea obligației de plată pentru energia termică consumată, iar răspunderea pentru prejudiciul cauzat o poartă inclusiv locatarul/proprietarul. Prin urmare, Primăria mun. Bălți prin intermediul ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” sunt obligate să i-a măsuri împotriva riscului de producere a prejudiciului cauzat reclamantului pentru neexecutarea obligației de plată a energiei termice folosită pentru locuința socială.

Conform informației cu privire la calculul pentru energia termică și achitarea lor, pe perioada 1 octombrie 2016-31 mai 2019, la locul de consum nominalizat s-a format o datorie la energia termică în sumă de 14 633,55 de lei. Reclamantul la 23 mai 2019, 15 iulie 2019 și 22 iulie 2019 întru soluționarea litigiului pe cale amiabilă a înaintat pretenții către pârâți, solicitând achitarea datoriei, însă acestea au fost ignorate. Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central, procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată înaintată de SA „CET-Nord” împotriva Mariei Jmerina cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost încetat în conformitate cu prevederile art. 265 lit. f) din Codul de procedură civilă.

Prin hotărârea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SA „CET-Nord” împotriva lui Iurie Proțap, Tatiana Proțap, Diana Proțap, Violeta Proțap, Primăria mun. Bălți și ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat în mod solidar de la Iurie Proțap, Tatiana Proțap, Diana Proțap și Violeta Proțap în beneficiul SA „CET-Nord” datoria în sumă de 4 943,56 de lei, precum și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat în sumă de 148,30 de lei. S-a încasat în mod solidar de la Primăria mun. Bălți și ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” în beneficiul SA „CET-Nord” datoria în sumă de 9 719,99 de lei, precum și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat în sumă de 291,59 de lei.

La 24 iulie 2020, Primăria mun. Bălți a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând casarea parțială a acesteia, în latura ce ține de încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată în mod solidar de la Primăria mun. Bălți și ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi prin care pretenția dată să fie respinsă. La 24 august 2020, Iurie Proțap a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul, central. Prin încheierea din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a restituit cererea de apel declarată de Iurie Proțap ca fiind înaintată cu omiterea termenului de atac. 2 Prin încheierea din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Primăria mun.

Bălți și s-a acordat termen apelantului pentru prezentarea cererii de apel motivate. La 5 octombrie 2020, Primăria mun. Bălți a prezentat cererea de apel motivată. Prin decizia din 12 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de Primăria mun. Bălți și s-a menținut hotărârea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că chiriașul principal al apartamentului în litigiu care a dispus de dreptul de folosință a bunului imobil în litigiu în baza Consiliului mun. Bălți nr. 9/10 din 29 noiembrie 2005, Maria Jmerina a decedat, iar contractul de locațiune nr.3 pe numele lui Iurie Proțap a fost încheiat la 31 mai 2018. Prin urmare, în perioada iunie 2016 - mai 2018, apartamentul nr.12 amplasat în mun.

Bălți, str. Colesov, 23, nu a fost repartizat unui alt chiriaș după decesul Mariei Jmerina, prin urmare atât Primăria mun. Bălți cât și ÎM „ Gospodăria Locativ Comunală Bălți” care este gestionarul fondului locativ, pentru perioada după decesul fostului chiriaș Maria Jmerina, are obligațiunea de a achita prețul pentru serviciile prestate. Primăria mun. Bălți gestionând bunul amplasat în mun. Bălți, str. Colesov, 23, ap.12 și având venituri de pe acesta, urma să se comporte cu diligență și bună- credință, și să execute obligația de plată a energiei termice folosită pentru locuința socială, or, la caz apelantul și-a asumat și se folosește de drepturile de proprietar, stabilind relații contractuale de locațiune și primind plata pentru chirie, însă totodată nu își asumă obligațiunile unui proprietar (ignorând înregistrarea dreptului de proprietate a încăperilor/locuințelor separate).

La 18 februarie 2021, prin intermediul poștei, Primăria mun. Bălți a declarat recurs împotriva deciziei din 12 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei și hotărârii, în partea ce se referă la încasarea în mod solidar de la Primăria mun. Bălți și ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” în beneficiul SA „CET-Nord” a datoriei în suma de 9 719,99 de lei și cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat în suma de 291,59 de lei și emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii în partea ce se referă la încasarea în mod solidar a datoriei și a cheltuielilor de judecată de la Primăria mun. Bălți și ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”.

În motivarea recursului, s-a invocat că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe au fost emise în rezultatul aprecierii arbitrare a probelor, interpretării eronate a legii și a neaplicării unei legi care trebuia să fie aplicată. La concret, a susținut că atât instanța de apel cât și prima instanță au atribuit în mod eronat Primăriei mun. Bălți statutul de consumator al energiei termice livrate de către SA „CET-Nord” la locul de consum de pe adresa mun. Bălți, str. Colesov, 23 ap. 12 în perioada septembrie 2016 - mai 2018, în care apartamentul a rămas nerepartizat și care este cuprinsă între 3 septembrie 2016 - data decesului ultimului chiriaș Maria Jmerina și data încheierii contractului de locațiune nr. 03 din 31 mai 2018 între ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”, în calitate de gestionar al fondului de locuințe, și noul chiriaș Iurie Proțap.

3 Totodată, consider că instanțele ierarhic inferioare în mod eronat au atribuit Primăriei mun. Bălți rolul de entitate de obligația cărei ține deservirea intereselor operatorilor de servicii publice de gospodărie comunală în fondul public (municipal) de locuințe. Astfel, neluarea la timp a măsurilor corespunzătoare prevăzute la art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, potrivit căruia operatorul (SA „CET-Nord”), în caz de neachitare a sumelor datorate, poate suspenda executarea contractului și debranșa consumatorul, duce la apariția nejustificată a datoriilor acumulate timp de ani de zile. Datoriile acumulate ca urmare a ignorării de către SA „CET-Nord” a acestor proceduri urmează a fi calificate ca pierderi ale operatorului serviciului de livrare a energiei termice și nu ca datorii ale Primăriei mun.

Bălți așa cum consideră instanțele judecătorești. Este inadmisibil ca datoriile pentru energia termică livrată acumulate în rezultatul unui management defectuos al SA „CET-Nord” să fie compensate din contul autorităților administrației publice locale. La fel, a invocate că instanțele au omis să aplice la caz prevederile art. 17 alin. (4), 51 alin. (1), (2), (5) și (8) din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2018, art. 4 și 5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998 și art. 465 alin. (1) din Codul civil. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Colegiul reține că decizia integrală a instanței de apel a fost expediată recurentului, prin intermediul poștei electronice, la 16 februarie 2021, iar recursul a fost depus la 18 februarie 2021, în termen. În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin referința din 1 aprilie 2021, SA„CET-Nord” a solicitat respingerea recursului declarat ți menținerea deciziei contestate.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). 4 Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. 5 Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de Primăria mun. Bălți nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de Primăria municipiului Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Dumitru Mardari 6