2ra-696/21 — anularea chitantei de percepere a obligatiilor vamale de la persoane fizice, restituirea sumei plătilor de import încasate ilegal si repararea prejudiciului moral

2ra-696/21 — anularea chitantei de percepere a obligatiilor vamale de la persoane fizice, restituirea sumei plătilor de import încasate ilegal si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-696/21

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul central (jud. D. Bosîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă)

ÎNCHEIERE

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Andrei Granici,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei

Granici împotriva Biroului vamal Sud, intervenienți accesorii Alexandra Granici și

Ministerul Finanțelor cu privire la anularea chitanței de percepere a obligațiilor

vamale de la persoane fizice, restituirea sumei plăților de import încasate ilegal și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care a

fost admis apelul declarat de către Biroul vamal Sud, a fost casată integral hotărârea

din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central și a fost emisă o nouă

hotărâre cu privire la respingerea acțiunii,

constată:

La 05 iunie 2017 Andrei Granici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului vamal Cahul cu privire la restituirea sumei plăților de import

încasate ilegal și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 24 mai 2017, aflându-se în

or. Galați, România, împreună cu fiica sa Alexandra Granici, a procurat pentru

necesități personale, de la magazinul „Flanco”, un aragaz de model BECO-FSGT

62110 GWO, la prețul de 1199,98 RON și un telefon mobil de model Samsung

Galaxy J3, la prețul de 779,99 RON și au primit în cadou o lanternă de model Varta

Miniday Led.

A menționat că, revenind în Republica Moldova, la postul vamal Cahul,

colaboratorii vamali au stabilit că, bunurile, ce urmau a fi introduse pe teritoriul

vamal al Republicii Moldova de către el, depășeau suma de 300 de euro, fapt pentru

care au luat decizia de obligare a sa la plata drepturilor de import.

1

A susținut că, prin decizia luată de către colaboratorul vamal din cadrul

Postului vamal Giurgiulești a fost obligat să achite plăți de import în sumă de

1702,56 de lei, plată care a fost efectuată tot atunci.

A afirmat că, toate bunurile au fost procurate în magazinul „Flanco” din

or.Galați, România și importate în Republica Moldova în scop de satisfacere a

necesităților casnice.

Consideră că, acțiunile colaboratorilor Biroului vamal Cahul sunt ilegale și

neîntemeiate, precum și sunt în contradicție cu art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din Legea

nr. 1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a

bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice.

A relevat că, taxele vamale au fost percepute doar de la aragaz și telefonul

mobil, neincluzând în chitanța nr. AC177257 lanterna de model Varta Miniday Led.

A notat că, la perfectarea chitanței enunțate, colaboratorii vamali nu au luat în

considerare nici faptul că, anexa nr. 1 la prezenta Lege permite persoanelor fizice de

a introduce pe teritoriul țării, fără achitarea drepturilor de import, telefoane pentru

rețeaua de telefonie mobilă și pentru alte rețele fără fir – 2 unități.

A declarat că, colaboratorii vamali au ignorat și prevederile art. 11 alin. (1)-

(4) din Legea enunțată.

A invocat că, în urma acțiunilor colaboratorilor vamali a suferit fizic și psihic,

fiind reținut împreună cu fiica sa circa 2 ore în postul vamal Cahul.

A solicitat obligarea Biroului vamal Cahul de a-i restitui suma de 1702,56 de

lei percepută ilegal în scopul achitării obligațiilor vamale conform chitanței

nr.AC177257 din 24 mai 2017 și încasarea din contul pârâtului a sumei de 5000 de

lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru reținerea ilegală a sa și a fiicei sale în postul

vamal Cahul, precum și a cheltuielilor de judecată.

La 29 iunie 2017 Andrei Granici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului vamal Cahul cu privire la restituirea sumei plăților de import

încasate ilegal și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat aceleași motive ca și în cererea de

chemare în judecată din 05 iunie 2017.

Suplimentar a menționat că, la 05 iunie 2017 s-a adresat la Biroul vamal Cahul

cu cerere prealabilă, prin care a solicitat restituirea sumei de 1702,56 de lei percepută

ilegal în scopul achitării obligațiilor vamale conform chitanței nr. AC177257, iar la

19 iunie 2017 a primit refuz, pe care îl consideră neîntemeiat.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, au fost conexate

într-un singur dosar cauza civilă nr. 2-632/2017 la cererea de chemare în judecată

depusă de către Andrei Granici împotriva Biroului vamal Sud cu privire la restituirea

sumei și repararea prejudiciului moral cu cauza civilă nr. 2-731/2017 la cererea de

chemare în judecată depusă de către Andrei Granici împotriva Biroului vamal Sud

cu privire la restituirea sumei și repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, a fost atras în

proces în calitate de intervenient accesoriu Alexandra Granici.

La 15 octombrie 2018 Andrei Granici a depus cerere de completare a acțiunii

și atragere în proces, prin care a solicitat anularea chitanței nr. AC177257 din 24 mai

2017 și atragerea în proces în calitate de partea cointeresată a Ministerului

2

Finanțelor.

Prin încheierea din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central, a

fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor.

Prin hotărârea din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Andrei Granici și au fost încasate de la Biroul

vamal Sud în folosul lui Andrei Granici suma drepturilor de import încasate ilegal

în mărime de 1702,56 de lei, suma de 1000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, taxa

de stat în sumă de 250 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 de

lei.

La 17 februarie 2020 Biroul vamal Sud a declarat apel nemotivat, iar la 22

mai 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

Prin decizia din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

declarat de către Biroul vamal Sud, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și

a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Andrei Granici a fost

respinsă.

La 05 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Andrei Granici a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța

de apel.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată

și ilegală, deoarece nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată și a fost

interpretată eronat legea.

A menționat că, instanța de apel și-a motivat soluția de respingere a acțiunii,

în principal, prin spicuri din lege și, anume, prin aplicarea art. 5 alin. (1) lit. b) din

Legea privind modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii

Moldova de către persoanele fizice, ignorând prevederile alin. (1) lit. a) a aceluiași

articol.

A susținut că, instanța de apel nu a luat în considerare faptul că, anexa nr. 1 la

prezenta lege permite persoanelor fizice de a introduce pe teritoriul țării, fără

achitarea drepturilor de import, telefoane pentru rețeaua de telefonie mobilă și pentru

alte rețele fără fir – 2 unități, iar obiecte de uz personal, conform art. 2 lit. g) din

Legea enunțată, sunt obiecte destinate uzului sau consumului personal, sau

necesităților casnice.

A afirmat că, instanța de apel eronat a constatat că, bunurile enunțate nu pot

fi calificate ca mărfuri de uz personal, deoarece art. 11 alin. (1) și (2) din Legea

enunțată nu prevede și nici nu include calificarea bunurilor personale prin

caracteristicile și dimensiunile lor.

A declarat că, aplicând norma enunțată, instanța de apel a extins norma

juridică dincolo de ipotezele la care se referă și, adoptând o asemenea decizie, a

încălcat regulile de interpretare a legii.

A invocat că, prin decizia contestată i-au fost încălcate drepturile prevăzute la

art. 19 din Codul vamal și art. 16 alin. (2) din Constituția RM.

3

Prin referința depusă la 13 aprilie 2021 Biroul vamal Sud a solicitat

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

Prin referința depusă la 04 mai 2021 Alexandra Granici a solicitat admiterea

recursului declarat de către Andrei Granici, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 02 iunie 2021 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a-și declina

competența de la examinarea recursului și de a remite președintelui interimar

dosarul spre redistribuire aleatorie din următoarele considerente.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 134

din 29 decembrie 2020 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru

anul 2021”, modificată prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de

Justiție nr. 31 din 19 martie 2021, în cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ au fost constituite complete de judecată pentru examinarea

recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra

admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de

apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare și pentru examinarea

recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel, în materie

civilă.

Conform dispoziției nominalizate, a fost format completul de judecată nr. 1,

compus din judecătorii: Svetlana Filincova (președinte), Ala Cobăneanu, Galina

Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic, pentru examinarea recursurilor declarate

împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel, în materie civilă.

Ca rezultat al repartizării aleatorii a dosarelor, cauza nr. 2ra-696/21, la cererea

de chemare în judecată depusă de către Andrei Granici împotriva Biroului vamal

Sud, intervenienți accesorii Alexandra Granici și Ministerul Finanțelor cu privire la

anularea chitanței nr. AC177257 din 24 mai 2017 de percepere a obligațiilor vamale

de la persoane fizice, restituirea sumei plăților de import încasate ilegal și repararea

prejudiciului moral a fost repartizată judecătorului raportor Mariana Pitic.

În conformitate cu art. 199 din Codul administrativ, dacă s-a constatat că

judecătorului sau completului competent pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de competența aceleiași instanțe de

judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, își declină competența

și remite președintelui de instanță dosarul spre redistribuire aleatorie.

Dacă s-a constatat că judecătorului sau completului competent pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de

competența altei instanțe de judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de

recurs, o transmite instanței competente.

4

Prevederile alin. (1) și (2) se aplică corespunzător și în cazul în care

judecătorului sau completului de judecată competent pentru examinarea cauzelor

civile i se repartizează o acțiune de contencios administrativ.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 24 mai 2017 Andrei Granici

s-a prezentat la postul vamal Cahul (PVFI, rutier), intenționând să introducă mărfuri

de uz casnic pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

Tot la 24 mai 2017 de către postul vamal Cahul (PVFI, rutier) a fost emisă

chitanța seria AC nr. 177257 de percepere a obligațiilor vamale de la persoane fizice

pe numele lui Andrei Granici pentru plata obligațiilor vamale la importul

următoarelor bunuri introduse pe teritoriul Republicii Moldova: un aragaz cu cuptor

și un telefon mobil în sumă totală de 7524 de lei (f. d. 6).

Conform ordinului de încasare a numerarului nr. 26095322 din 24 mai 2017,

Andrei Granici a achitat suma de 1702,56 de lei, cu titlu de servicii vamale (f. d. 7).

La 05 iunie 2017 Andrei Granici s-a adresat la Biroul vamal Cahul cu cerere

prealabilă, prin care a solicitat restituirea sumei de 1702,56 de lei percepută ilegal în

scopul achitării obligațiilor vamale conform chitanței nr. AC177257 din 24 mai 2017

și restituirea pagubei morale în sumă de 5000 de lei pentru reținerea ilegală a sa și a

fiicei sale în postul vamal Cahul, iar prin răspunsul din 13 iunie 2017 Biroul vamal

Sud i-a comunicat că, acțiunile Biroului vamal Sud au fost efectuate în conformitate

cu prevederile legale, iar temeiuri de satisfacere a cererii sale nu există.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, care pe parcursul examinării

cauzei a fost completată, Andrei Garnici a solicitat anularea chitanței nr. AC177257

din 24 mai 2017 de percepere a obligațiilor vamale de la persoane fizice, obligarea

Biroului vamal Cahul de a-i restitui suma de 1702,56 de lei percepută ilegal în scopul

achitării obligațiilor vamale conform chitanței nr. AC177257 și încasarea din contul

Biroului vamal Cahul a sumei de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru

reținerea ilegală a sa și a fiicei sale în postul vamal Cahul, precum și a cheltuielilor

de judecată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, notificarea privind achitarea obligației vamale

(chitanța nr. AC 177257) din 24 mai 2017 constituie un act administrativ individual

defavorabil.

Așadar, analizând și calificând obiectul cererii de chemare în judecată și, în

consecință, natura litigiului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de către Andrei Granici împotriva Biroului vamal Sud,

intervenienți accesorii Alexandra Granici și Ministerul Finanțelor cu privire la

anularea chitanței nr. AC177257 din 24 mai 2017 de percepere a obligațiilor vamale

de la persoane fizice, restituirea sumei plăților de import încasate ilegal și repararea

prejudiciului moral urmează a fi examinată în procedura prevăzută de legislația

administrativă, care reglementează raporturile administrative la înfăptuirea

activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia.

Însă, prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție

nr.134 din 29 decembrie 2020 „Cu privire la constituirea completelor de judecată

5

pentru anul 2021”, modificată prin dispoziția Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție nr. 31 din 19 martie 2021, completul de judecată în componența

judecătorilor Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și

Mariana Pitic nu face parte din completele de judecată constituite pentru examinarea

cauzelor de contencios administrativ.

În atare situație se impune necesitatea declinării competenței în favoarea

completului de judecată din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție format pentru examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a-și declina competența și de a remite președintelui interimar dosarul spre

redistribuire aleatorie unui judecător membru al completului de judecată specializat

pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ.

În conformitate cu art. 199 din Codul administrativ și art. 270 CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se declină competența de la examinarea recursului declarat de către Andrei

Granici, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei

Granici împotriva Biroului vamal Sud, intervenienți accesorii Alexandra Granici și

Ministerul Finanțelor cu privire la anularea chitanței de percepere a obligațiilor

vamale de la persoane fizice, restituirea sumei plăților de import încasate ilegal și

repararea prejudiciului moral.

Se remite Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție dosarul spre

redistribuire aleatorie, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a

Dosarelor, unui judecător raportor membru al completului de judecată specializat

pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6