2r-325/21 — Încasarea platilor salariale

Dosarul nr. 2r-325/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central, judecător – V. Craveț

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Vrînceanu Anatolie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vrînceanu Anatolie

către Președintele Judecătoriei Bălți, sediul Central și Judecătoria Bălți, sediul

Central, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire

la încasarea sumelor salariale neachitate,

împotriva încheierii din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

restituit apelul declarat de Vrînceanu Anatolie în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din

Codul de procedură civilă,

c o n s t a t ă :

La 30 septembrie 2019, reclamantul Vrînceanu Anatolie a depus cerere de

chemare în judecată către președintele Judecătoriei Bălți, sediul Central și

Judecătoria Bălți, sediul Central, solicitând obligarea președintelui Judecătoriei Bălți

să-i achite suma de 3 211,55 lei conform fișei de achitare pentru luna decembrie

2016, Judecătoria Bălți, secția 900, judecători cod nr.74, Vrînceanu Anatolie,

calculat premiul de o dată 4 376 lei, soldul 3 211,55 lei; încasarea din contul

pârâtului în beneficiul reclamantului suplimentar pentru fiecare zi de întârziere 0,1%

din suma neplătită în termen; încasarea din contul pârâtului în beneficiul

reclamantului a prejudiciului moral în mărime de 3 211,55 lei, care va constitui o

satisfacere echitabilă pentru suferințele psihice suportate de reclamant în legătură cu

reținerea ilegală a plății de 3 211,55 lei și umilința la care l-a pus administrația

Judecătoriei Bălți, impunându-l să umble prin instanțe în vizorul foștilor colegi și

justițiabili.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 10 februarie 2021 (potrivit plicului

poștal), Vrînceanu Anatolie a declarat apel asupra hotărârii din 21 decembrie 2020

a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea

integrală a hotărârii menționate și emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de

chemare în judecată să fie admisă integral.

1

Prin încheierea din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit apelul

declarat de Vrînceanu Anatolie în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de

procedură civilă.

La 20 aprilie 2021, Vrînceanu Anatolie a contestat cu recurs încheierea din 13

aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți.

La 17 mai 2021, Judecătoria Bălți, sediul Central a depus referință la cererea de

recurs, solicitând respingerea acesteia.

Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Vrînceanu Anatolie urmează a fi restituit din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea

de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

În conformitate cu art. 4261 alin. (2) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile

prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.

În conformitate cu art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă:

a) denumirea instanței la care se depune recursul;

b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei ale

cărei interese le reprezintă, adresa lor;

c) numele sau denumirea, adresa intimatului;

e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și

dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului;

f) esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate,

solicitările recurentului, propunerile respective;

g) data declarării recursului și semnătura recurentului.

Studiind materialele cauzei, în contradictoriu cu circumstanțele invocate în

cererea de recurs, Colegiul a stabilit că cererea de recurs depusă de Vrînceanu

Anatolie asupra încheierii din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, nu este

dactilografiată, iar în lipsa acestui element obligatoriu, instanța de recurs este în

imposibilitate de a verifica legalitatea încheierii contestate.

În circumstanțele date, cererea de recurs depusă de Vrînceanu Anatolie

contravine în mod vădit prevederilor art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul subliniază că Vrînceanu Anatolie, înaintând recursul la 20

aprilie 2021, a avut suficient timp pentru a remedia deficiențele acestuia, or, recursul

a fost numit spre examinare pentru 16 iunie 2021, informația despre data examinării

recursului fiind plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Prin urmare, recurentul era obligat să depună cererea de recurs cu respectarea

exigențelor stabilite pentru aceasta, în termen, însă nu și-a exercitat dreptul

procedural. Or, recurentul, fiind conștient că a depus cererea de recurs

nedactilografiată, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum

sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11

septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini

cerințele legale, fapt, însă, ignorat de acesta.

Totodată în cauza Weissman și alții versus România (nr. 63945/00 din 24 mai

2006), Curtea a indicat că statele urmează să respecte un just echilibru între interesul

2

de a promova o bună administrare a justiției și pe de altă parte interesul reclamanților

de a prezenta argumentele lor în fața tribunalelor naționale.

Astfel, instanța de recurs remarcă ca fiind indubitabilă obligația recurentului de

a întocmi cererea de recurs în conformitate cu cerințele Legii, aceasta este necesară

într-o societate democratică și urmărește scopul unei bune administrări a justiției în

stat, iar restituirea recursului nefiind disproporționată în raport cu acest scop.

În acest context, instanța de recurs notează că în conformitate cu art. 56 alin (3)

din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească

cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi

sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de

legislația procedurală civilă.

De altfel, instanța de recurs reiterează că exercitarea unui drept de către titularul

său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu

respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă, or,

prevederile art. 15 din Codul de procedură civilă, stipulează expres că participanții

la proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime

au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia

în condițiile legii.

Față de cele expuse, instanța de recurs consemnează că art. 6 § 1 din Convenția

Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza

o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter

civil. Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o

instanță” nu este absolut.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul a fost depus

cu încălcarea prevederilor art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a restitui recursul declarat de Vrînceanu Anatolie împotriva încheierii

din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. b1), 4261 alin. (2) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se restituie recursul declarat de Vrînceanu Anatolie împotriva încheierii din 13

aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

cu valoare redusă înaintată de Vrînceanu Anatolie către Președintele Judecătoriei

Bălți, sediul Central și Judecătoria Bălți, sediul Central, intervenient accesoriu

Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la încasarea sumelor salariale

neachitate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul

Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

3