2r-325/21 — Încasarea platilor salariale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea platilor salariale
- Temei legal
- Forma si continutul cererii de recurs, cerere de recurs ne-dactilografiată
2r-325/21 — Încasarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-325/21
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central, judecător – V. Craveț
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu
Î N C H E I E R E
16 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de Vrînceanu Anatolie,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vrînceanu Anatolie
către Președintele Judecătoriei Bălți, sediul Central și Judecătoria Bălți, sediul
Central, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire
la încasarea sumelor salariale neachitate,
împotriva încheierii din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
restituit apelul declarat de Vrînceanu Anatolie în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din
Codul de procedură civilă,
c o n s t a t ă :
La 30 septembrie 2019, reclamantul Vrînceanu Anatolie a depus cerere de
chemare în judecată către președintele Judecătoriei Bălți, sediul Central și
Judecătoria Bălți, sediul Central, solicitând obligarea președintelui Judecătoriei Bălți
să-i achite suma de 3 211,55 lei conform fișei de achitare pentru luna decembrie
2016, Judecătoria Bălți, secția 900, judecători cod nr.74, Vrînceanu Anatolie,
calculat premiul de o dată 4 376 lei, soldul 3 211,55 lei; încasarea din contul
pârâtului în beneficiul reclamantului suplimentar pentru fiecare zi de întârziere 0,1%
din suma neplătită în termen; încasarea din contul pârâtului în beneficiul
reclamantului a prejudiciului moral în mărime de 3 211,55 lei, care va constitui o
satisfacere echitabilă pentru suferințele psihice suportate de reclamant în legătură cu
reținerea ilegală a plății de 3 211,55 lei și umilința la care l-a pus administrația
Judecătoriei Bălți, impunându-l să umble prin instanțe în vizorul foștilor colegi și
justițiabili.
Prin hotărârea din 21 decembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central
acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 10 februarie 2021 (potrivit plicului
poștal), Vrînceanu Anatolie a declarat apel asupra hotărârii din 21 decembrie 2020
a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea
integrală a hotărârii menționate și emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de
chemare în judecată să fie admisă integral.
1
Prin încheierea din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit apelul
declarat de Vrînceanu Anatolie în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de
procedură civilă.
La 20 aprilie 2021, Vrînceanu Anatolie a contestat cu recurs încheierea din 13
aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți.
La 17 mai 2021, Judecătoria Bălți, sediul Central a depus referință la cererea de
recurs, solicitând respingerea acesteia.
Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
Vrînceanu Anatolie urmează a fi restituit din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea
de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).
În conformitate cu art. 4261 alin. (2) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile
prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.
În conformitate cu art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă:
a) denumirea instanței la care se depune recursul;
b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei ale
cărei interese le reprezintă, adresa lor;
c) numele sau denumirea, adresa intimatului;
e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și
dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului;
f) esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate,
solicitările recurentului, propunerile respective;
g) data declarării recursului și semnătura recurentului.
Studiind materialele cauzei, în contradictoriu cu circumstanțele invocate în
cererea de recurs, Colegiul a stabilit că cererea de recurs depusă de Vrînceanu
Anatolie asupra încheierii din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, nu este
dactilografiată, iar în lipsa acestui element obligatoriu, instanța de recurs este în
imposibilitate de a verifica legalitatea încheierii contestate.
În circumstanțele date, cererea de recurs depusă de Vrînceanu Anatolie
contravine în mod vădit prevederilor art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul subliniază că Vrînceanu Anatolie, înaintând recursul la 20
aprilie 2021, a avut suficient timp pentru a remedia deficiențele acestuia, or, recursul
a fost numit spre examinare pentru 16 iunie 2021, informația despre data examinării
recursului fiind plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.
Prin urmare, recurentul era obligat să depună cererea de recurs cu respectarea
exigențelor stabilite pentru aceasta, în termen, însă nu și-a exercitat dreptul
procedural. Or, recurentul, fiind conștient că a depus cererea de recurs
nedactilografiată, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum
sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11
septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini
cerințele legale, fapt, însă, ignorat de acesta.
Totodată în cauza Weissman și alții versus România (nr. 63945/00 din 24 mai
2006), Curtea a indicat că statele urmează să respecte un just echilibru între interesul
2
de a promova o bună administrare a justiției și pe de altă parte interesul reclamanților
de a prezenta argumentele lor în fața tribunalelor naționale.
Astfel, instanța de recurs remarcă ca fiind indubitabilă obligația recurentului de
a întocmi cererea de recurs în conformitate cu cerințele Legii, aceasta este necesară
într-o societate democratică și urmărește scopul unei bune administrări a justiției în
stat, iar restituirea recursului nefiind disproporționată în raport cu acest scop.
În acest context, instanța de recurs notează că în conformitate cu art. 56 alin (3)
din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească
cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi
sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de
legislația procedurală civilă.
De altfel, instanța de recurs reiterează că exercitarea unui drept de către titularul
său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu
respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene,
după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă, or,
prevederile art. 15 din Codul de procedură civilă, stipulează expres că participanții
la proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime
au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia
în condițiile legii.
Față de cele expuse, instanța de recurs consemnează că art. 6 § 1 din Convenția
Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza
o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter
civil. Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o
instanță” nu este absolut.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul a fost depus
cu încălcarea prevederilor art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a restitui recursul declarat de Vrînceanu Anatolie împotriva încheierii
din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți.
În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. b1), 4261 alin. (2) din Codul
de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se restituie recursul declarat de Vrînceanu Anatolie împotriva încheierii din 13
aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată
cu valoare redusă înaintată de Vrînceanu Anatolie către Președintele Judecătoriei
Bălți, sediul Central și Judecătoria Bălți, sediul Central, intervenient accesoriu
Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la încasarea sumelor salariale
neachitate.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
Judecătorul
Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
3