3ra-388/21 — anularea actelor de contruire a obiectivului comercial, demolarea constructiilor edificate, repararea prejudiciului moral

3ra-388/21 — anularea actelor de contruire a obiectivului comercial, demolarea constructiilor edificate, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-388/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, Gr. Dașchevici, M. Guzun)

D E C I Z I E

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Paiu Varvara, Paiu Nicolae și Paiu Vasile,

reprezentat de avocatul Vulpe Alexandru,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Paiu Vasile, Paiu Varvara, Pogor Anna și cererea terțului cu pretenții

proprii Paiu Nicolae împotriva Primăriei com. Băcioi, mun. Chișinău, terți Păpușoi

Ludmila, Păpușoi Ion, Societatea cu Răspundere Limitată „Moldretail Group”, cu

privire la anularea actelor de construire a obiectivului comercial, demolarea

construcțiilor edificate, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 05 martie 2019, Paiu Vasile, Paiu Varvara și Pogor Anna au înaintat cerere

de chemare în judecată împotriva Primăriei com. Băcioi, mun. Chișinău,

intervenient accesoriu Păpușoi Ludmila, privind anularea actelor cu privire la

construirea obiectivului comercial din str. Xxxx, pe terenul cu nr. cadastral xxxx

(obiectiv), anume, a certificatului de urbanism nr.46 din 09.11.2018, autorizației de

construire nr.40 din 03.12.2018, ca fiind emise ilegale, cu încălcarea procedurii,

regulamentului urbanistic, normativelor în construcții și drepturilor de

proprietate/vecinătate, stoparea lucrărilor de construire a obiectivului și demolarea

construcțiilor edificate, compensarea cheltuielilor de judecată, repararea

prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 de lei.

În motivarea acțiunii reclamanții au menționat că, sunt proprietarii caselor de

locuit și a terenurilor din str. Xxxx și nr. xxx, învecinate cu imobilul din str. Xxxx,

ce aparține Elenei Păpușoi, care a demolat casele amplasate pe acest teren în

scopul executării construcției unui obiectiv comercial, dânșii exprimându-și

dezacordul deoarece se execută cu încălcarea drepturilor constituționale și

normativelor în vigoare, inclusiv în baza actelor permisive ilegale, iar soluționarea

1

litigiului pe cale extrajudiciară a eșuat, răspunsul oferit la cererile înaintate

pârâtului fiind evazive, fără prezentarea actelor permisive.

Au indicat că, în vederea soluționării litigiului pe cale extrajudiciară au

înaintat Primăriei com. Băcioi, mun. Chișinău cererile cu nr.0211-36152 din

15.01.2019, repetate cu nr.02/1-36/70 din 18.01.2019, nr.02/1-36/123 din

25.01.2019, prin care au solicitat prezentarea actelor permisive atribuite

beneficiarului în vederea executării lucrărilor de construcție, inclusiv actele care au

stat la baza emiterii acestora, stoparea lucrărilor, care au fost admise cu încălcări

grave și demolare, însă Primăria com. Băcioi, mun. Chișinău le-a îngrădit accesul

la actele solicitate motiv pentru care s-au adresat organelor de drept.

Prin răspunsul Primăriei com. Băcioi, mun. Chișinău cu nr.02/1-37/174 din 07

februarie 2019, au fost informați evaziv că se construiește un obiectiv comercial,

regim D+P, în baza certificatului de urbanism nr.46 din 09.11.2018, a proiectului

verificat și a autorizației de construire nr.40 din 23.12.2018, însă fără să admită

accesul reclamanților la respectivele acte, inclusiv a celor care au stat la baza

emiterii acestora, pentru a lua cunoștință cu conținutul acestora.

La 11 februarie 2019, au înaintat repetat cerere prealabilă cu nr. 02/1- 38/233,

solicitând anularea actelor permisive eliberate beneficiarului, stoparea lucrărilor de

construcție și luarea măsurilor legale de demolare a construcțiilor, solicitări care au

fost respinse prin răspunsul nr. 02/1-37/272 din 22.02.2019, analogic primului

răspuns din 07.02.2019, însă fiind anexate următoarelor acte pe opt file: fațadă în

axele F-A sc.1:100, fațadă în axele A-F sc.1.100, planul de încadrare în teritoriu a

imobilului - anexă la certificatul de urbanism nr.46 din 09.11.2018, planul general

sc. l:500 + planul de situație sc. 1:1000, planul organizare șantier POS sc. 1:500,

certificat de urbanism nr. 46 din 09.11.2018, autorizație de construire nr.40 din

03.12.2018. Concomitent, Primăria com. Băcioi, mun. Chișinău a menționat că

doar în baza acestor acte au fost eliberate actele permisive.

Certificatul de urbanism nr.46 din 09.11.2018 și autorizația de construire

nr.40 din 03.12.2018 au fost emise cu încălcarea prevederilor Legii nr.163 din

09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, fiind elaborate

în lipsa avizelor organelor de supraveghere abilitate, IMP Chișinău proiect.

Ținând cont de faptul că comuna Băcioi, mun. Chișinău nu are elaborată

documentația de urbanism și amenajare a teritoriului, consideră că arhitectul com.

Băcioi, era obligat să întocmească o schemă de amplasare al imobilului si a

rețelelor edilitare, care urma să o avizeze la Agenția Națională pentru Sănătate

Publică, Agenția de Mediu, Direcția Supraveghere de Stat a măsurilor contra

incendiilor si protecției civile, IMP Chișinău proiect. Ulterior, recurgând la

realizarea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) și la consultarea/aprobarea

locuitorilor (prioritar vecinii), conform procedurii legale.

Din actele prezentate, reiese că o asemenea schemă de amplasare nu a fost

realizată pentru a fi avizată de către organele de supraveghere menționate or, era

cunoscut faptul că pentru o asemenea amplasare și regim, cu dimensiuni mari a

obiectivului cu destinație comercială într-o zonă locativ rezidențială, cu încălcarea

distanțelor sanitare, antiincediare și a normelor urbanismului și amenajării

teritoriului, nu aveau să fie eliberate avize pozitive.

Reclamanții au invocat că emiterea certificatului de urbanism pentru

proiectare a avut loc cu prescripții și elemente incomplete, cu date eronate și cu

nerespectarea prevederilor Legii nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea

2

executării lucrărilor de construcție, principiului urbanismului și amenajării

teritoriului inclusiv, a actelor ce țin de normativele în construcții.

Mai mult, la certificatul de urbanism, Primăria com. Băcioi, mun. Chișinău,

în calitate de emitent, nu a anexat planul de amplasare a terenului, cu indicarea

dimensiunilor/hotarelor acestuia, avizul sanitar, avizul acordat de către organul

supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor în comun cu serviciul de

salvatori și pompieri, avizul expertizei ecologice de stat, cu excepția cazului în care

solicitantul a obținut acordul de mediu conform Legii nr. 86 din 29 mai 2014

privind evaluarea impactului asupra mediului.

De asemenea, au remarcat că, certificatul de urbanism a fost emis pentru a

proiecta obiectivul comercial parter (P), iar autorizația a fost eliberată pentru

construcția obiectivului comercial demisol + parter (D+P), ceea ce este o

ilegalitate. Autorizația de construire a fost emisă în baza unor acte ilegale, inclusiv,

proiectul prezentat a fost elaborat contrar condițiilor impuse de pârât în certificatul

de urbanism nr. 46 din 09.11.2018, normativelor obligatorii stabilite prin actele și

regulamentele urbanistice obligatorii. Mai mult, lucrările de construire efectuate în

natură nu corespund actelor permisive și celor tehnice.

Potrivit Legii nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție, rezultă că, între certificatul de urbanism de proiectare, documentația

tehnică (proiect, avize, schema de amplasare etc.) și autorizația de construire

necesită să existe o identitate în ceea ce privește scopul emiterii acestor acte

administrative, la fel, lucrările de construcții ce urmează a fi executate. Or,

principalul aspect al reglementării urbanistice, care include și respectarea

proprietățile limitrofe, drepturilor de vecinătate, este ca în construirea terenului să

fie implicați indicii urbanistici stabiliți prin actele normative aprobate.

La fel, au invocat nerespectarea modului de folosință al terenului, care este

pentru construcții, iar destinația construcțiilor este locativă, fiind astfel atribuit și

privatizat ca teren aferent destinat pentru casă de locuit și anexelor gospodărești

conform art. 11 din Codul funciar, or obiectivul care se construiește are destinație

comercială.

În acest context, urmează a fi respectat „Normativul în construcții B.01.02

Sistematizarea teritoriului și localităților” care indică necesitatea de a se ține cont

de situația existentă a localității în scopul de a nu afecta habitatul proprietăților

învecinate, de a asigura compatibilitatea dintre destinația construcției și funcțiunea

dominantă a zonei, stabilită prin documentație de urbanism sau dacă zona are o

funcțiune dominantă tradițională caracterizată de țesut urban și conformare spațială

proprie.

Încălcarea regulilor de ocupare a terenului prin nerespectarea indicilor

obligatorii urbanistici: obiectivul comercial a fost amplasat la hotar cu aliniamentul

stradal și la o distanță de la hotarele vecine de numai l,8 m (din care cauză distanța

între construcții fiind de 7 m), respectiv 2,5 m (din care cauză distanța între

construcții fiind de 3,6 m), în aceste condiții nu a fost păstrată distanța de 18 m

între construcțiile vecine și 6 m, stabilită până la aliniamentul stradal, (distanța

minimă de 6 m stabilită între construcții locative și condiționată prin certificatul de

urbanism, în cazul construcțiilor locative și comerciale distanța fiind majorată, în

dependență de capacitatea și funcționalitatea construcției. Distanța minimă

antiincendiară de la obiectivul comercial față de proprietățile limitrofe (terenurile

și casele de locuit) este impusă conform anexei nr. l, tabelul 1, la actul normativ

3

CHиП 2.07.01-89 Urbanism, planificarea și construirea de așezări urbane și rurale,

care prevede că distanța antiicendiară este de 15 m, iar conform pct. 4 este indicat

ca distanța între case de locuit și construcții de utilitate publică cu gradul antifoc

IVa, V este obligatoriu de mărit cu 20%, aceasta constituind 18 m.

La 10 aprilie 2019, Paiu Nicolae a depus cerere de intervenire în proces în

calitate de intervenient principal cu pretenții proprii, solicitând anularea

certificatului de urbanism nr.46 din 09.11.2018 și autorizației de construire nr.40

din 03.12.2018, ca fiind emise ilegale, cu încălcarea procedurii, regulamentului

urbanistic, normativelor în construcții și drepturilor de proprietate/vecinătate,

stoparea lucrărilor de construire a obiectivului și demolarea construcțiilor edificate,

compensarea cheltuielilor suportate, cauzate de prezentul litigiu, conform facturilor

de plată, repararea prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 de lei (f.d.97-98, vol.

I).

Prin încheierea din 18 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, au

fost atrași în calitate de terți Paiu Nicolae și Păpușoi Ion în procesul civil intentat la

cererea de chemare în judecată depusă de Paiu Vasile, Paiu Varvara și Pogor Anna

împotriva Primăriei com. Băcioi, mun. Chișinău, intervenient accesoriu Păpușoi

Ludmila privind contestarea actelor administrative, repararea prejudiciului cauzat

și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.124, vol. I).

Prin încheierea din 18 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admis renunțul Annei Pogor la acțiune.

S-a încetat procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată depusă de

Paiu Vasile, Paiu Varvara și Pogor Anna împotriva Primăriei com. Băcioi, mun.

Chișinău intervenient accesoriu Păpușoi Ludmila, cu participarea terțului Paiu

Nicolae și Păpușoi Ion privind contestarea actelor administrative, în partea ce ține

de acțiunea reclamantei Pogor Anna.

S-a menționat că nu se admite o nouă adresare în judecată a Annei Pogor

împotriva Primăriei com. Băcioi, mun. Chișinău, intervenient accesoriu Păpușoi

Ludmila, cu participarea terțului Paiu Nicolae și Păpușoi Ion cu privire la același

obiect și pe aceleași temeiuri (f.d.126, vol. I).

Prin decizia din 21 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a anulat

încheierea din 18 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a

admis renunțul la acțiune a Annei Pogor (f.d.141-143, vol. I).

La 18 decembrie 2019, Paiu Vasile și Paiu Varvara, reprezentați de avocatul

Chilat Nicolae, în conformitate cu art. 185 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

au depus cerere de completare a acțiunii, solicitând anularea procesului - verbal de

recepție finală nr. 01/19 din 01.04.2019 a obiectivului comercial cu nr. cadastral

xxxx din str. Xxxx, com. xxxx, cu radierea acestuia din registrul bunurilor imobile,

obligarea terților (investitorilor) Păpușoi Ludmila și Păpușoi Ion de a prezenta

procesul - verbal de recepție finală nr. 01/19 din 01.04.2019 a obiectivului

comercial cu nr. cadastral xxxx din str. Xxxx, com. xxxx, înregistrat în registrul

bunurilor imobile (f.d.228, vol. I).

Prin încheierea protocolară din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, s-a respins cererea de completare a acțiunii depusă de Paiu Vasile și

Paiu Varvara, reprezentați de avocatul Chilat Nicolae, pe motiv că reprezintă o

nouă adresare în judecată (f.d. 236 verso, vol. I).

La 24 decembrie 2019, Paiu Vasile și Paiu Varvara, Paiu Nicolae au depus

cerere prin care au solicitat reluarea examinării cauzei în fond în vederea elucidării

4

depline a circumstanțelor cauzei, administrarea probelor, precum și acordarea

posibilității primei instanțe de a corecta erorile și omisiunile admise la judecarea

cauzei (f.d.232-233, vol.I).

Prin încheierea protocolară din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani s-a respins cererea privind reluarea examinării cauzei în fond

(f.d.238 verso, vol. I).

Prin hotărârea din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunile au fost respinse ca neîntemeiate (f.d.239, 245-249, vol. I).

La 19 decembrie 2019, Paiu Vasile și Paiu Varvara, reprezentați de avocatul

Chilat Nicolae, au depus recurs împotriva încheierii protocolare din 18 decembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând anularea încheierii

contestate, emiterea unei încheieri noi de admitere a cererii de completare a

acțiunii (f.d.226-227, vol. I).

La 27 decembrie 2019, Paiu Vasile și Paiu Nicolae, reprezentați de avocatul

Chilat Nicolae, au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 24

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.242, vol. I).

La 23 ianuarie 2020, Paiu Vasile, Paiu Varvara, Paiu Nicolae au depus cerere

de apel nemotivată împotriva hotărârii din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.244, vol. I).

La 18 iunie 2020, Paiu Vasile, Paiu Varvara, Paiu Nicolae au depus cerere de

apel motivată, prin care au solicitat casarea hotărârii din 24 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emiterea unei hotărâri noi privind anularea

certificatului de urbanism nr.46 din 09.11.2018 și autorizației de construire nr.40

din 03.12.2018, ca fiind emise ilegale, cu încălcarea procedurii, regulamentului

urbanistic, normativelor în construcții și drepturilor de proprietate/vecinătate,

obligarea terților (investitorilor) Păpușoi Ludmila și Păpușoi Ion de a prezenta

procesul - verbal de recepție finală nr. 01/19 din 01.04.2019 a obiectivului

comercial cu nr. cadastral xxxx din str. Xxxx, com. xxxx, înregistrat în registrul

bunurilor imobile, anularea procesului - verbal de recepție finală nr. 01/19 din

01.04.2019 a obiectivului comercial cu nr. cadastral xxxx din str. Xxxx, com.

xxxx, cu radierea acestuia din registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului

moral în sumă de 1 000 000 de lei, încasarea cheltuielilor de asistență juridică în

mărime de 10 000 lei.

Prin încheierea din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, Paiu Vasile și

Paiu Varvara, Paiu Nicolae au fost repuși în termenul de depunere a motivării

apelului împotriva hotărârii din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (f.d.14-16, vol. II).

La 15 septembrie 2020, Paiu Vasile și Paiu Varvara, Paiu Nicolae au depus

cerere de apel suplimentară (f.d.32-36, vol. II).

Prin încheierea protocolară din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a

fost atras în proces în calitate de terț Societatea cu Răspundere Limitată

„Moldretail Group” (f.d.57, vol. II).

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a casat

hotărârea din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o

hotărâre nouă, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată a lui Paiu Vasile, Paiu Varvara și Pogor Anna, precum și pretențiile

proprii ale terțului Paiu Nicolae împotriva Primăriei comunei Băcioi, terți Păpușoi

Ludmila, Păpușoi Ion și Societatea cu Răspundere Limitată „Moldretail Group” cu

5

privire la anularea actelor permisive privind construirea obiectivului comercial,

anularea procesului-verbal de recepție finală, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a respins ca nefondat recursul

împotriva încheierii din 18 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin

care s-a restituit cererea reclamantului de majorare a pretențiilor din acțiune prin

înaintarea pretenției de anulare a procesului-verbal de recepție finală nr. 01/19 din

01 aprilie 2019 a obiectivului comercial cu numărul cadastral xxxx din str. Xxxx,

comuna xxxx, satul xxxx, mun. xxx, pe motiv că această pretenție a fost înaintată

contrar exigențelor art. 60 din Codul de procedură civilă (aplicabil cazului prin

prisma art. 195 Cod administrativ), pretenția expusă în cererea restituită

constituind o nouă acțiune, pentru înaintarea căreia urmează a fi respectate

exigențele legale pertinente.

Instanța de apel a reținut că potrivit concluziilor expuse în raportul de

expertiză extrajudiciară nr. 184 din 27 noiembrie 2019, întocmită de expertul

judiciar Achimov Anatolie, influența construcției realizate pe terenul ce aparținea

Ludmilei Păpușoi constă doar în crearea incomodităților în vederea exploatării

imobilului viitor ce urmează a fi edificat pe terenul învecinat cu numărul cadastral

xxxx, cu deprecierea prețului de construcția demarată, fără a fi prezentat un studiu

în acest domeniu.

Drept urmare, instanța de apel a constatat că reclamanții nu au probat în

modul corespunzător existența unor drepturi personale ce ar fi afectate prin actele

contestate, or simpla aserțiune privind încălcarea unor drepturi, fiind insuficientă

pentru a justifica dreptul acestora de a contesta actele administrative favorabile ce

constituie obiectul prezentului proces.

Astfel, în sensul legii revendicarea dreptului trebuie să se deducă din

susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia

urmează a fi arătată vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în

textul art. art. 17, 38 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de

„încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind

excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și

acțiunile populare (actio popularis), iar actele ce nu pot fi contestate, potrivit

cadrului normativ, nu pot fi supuse controlului judecătoresc în ordinea

contenciosului administrativ.

Prin urmare, instanța de apel a constatat în prezentul litigiu, lipsa unor vicii

deosebit de grave ce ar afecta legalitatea actelor administrative contestate în

condițiile în care viciile invocate de apelanți nu se încadrează în această categorie

de vicii la examinarea cumulativă a tuturor circumstanțelor. Or, deși se constată

existența unor deficiențe la emiterea actelor contestate legate de lipsa

documentației de urbanism aprobate în cadrul comunei Băcioi, satul Băcioi, mun.

Chișinău și, subsecvent, lipsa mențiunilor privind procentul de ocupare a terenului

și de utilizare a terenului, acestea nu sunt capabile să determine nulitatea actelor

contestate în contextul lipsei unei afectări inadmisibile a drepturilor apelanților în

calitate proprietari/posesori ai terenului învecinat, iar anularea actelor contestate

pentru eventualele omisiuni admise de autoritatea emitentă, din motive

neimputabile beneficiarului acestora, este contrară drepturilor acesteia din urmă,

protejate inclusiv prin prisma art. 1 al Primului Protocol la Convenția pentru

6

Apărarea Drepturilor Omului prin prisma noțiunii de „speranță legitimă”, atribuită

la categoria de „bun” în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Instanța de apel a mai constatat că, realizarea construcției de către beneficiarul

actelor contestate a fost realizată până la finalitate, aceasta fiind recepționată

(dovada anulării actului de recepție nefiind prezentat instanței), la dosar lipsind

probe ce ar dovedi că omisiunile existente au afectat însăși construcția și că ar fi

plasat-o în categoria construcțiilor neconforme exigențelor în domeniul calității

construcțiilor, astfel că argumentele apelanților referitoare la ilegalitatea actelor

contestate nu determină nulitatea acestora.

Instanța de apel a apreciat ca fiind eronat argumentul apelanților referitor la

caracterul incomplet a certificatului de urbanism și a pretinsei lipsă de autorizații

necesare, precum și la diferențierea categoriei construcției după regimul de

înălțime din certificatul de urbanism pentru proiectare și autorizația de construire,

în condițiile în care nivelul construcției nu a fost modificat în aceste acte prin

edificarea unor niveluri supraetajate, ci prin edificarea unui demisol amplasat sub

parter, potrivit proiectului reieșind din nivelul de înclinație a terenului, ce nu

influențează însă înălțimea construcției a cărei proiectare s-a autorizat.

De asemenea, instanța a respins ca nefondate argumentele apelanților

referitoare la încălcarea drepturilor sale de proprietate prin prisma art. 377 și art.

315 alin. (3) din Codul civil, deoarece în cazul dat dreptul de proprietate invocat de

apelanți nu este limitat în modul definit de normele invocate de aceștia, inclusiv în

contextul în care la dosar lipsesc probe ce ar dovedi existența unui risc de afectare

a mediului înconjurător, a măsurilor de sono protecție ce ar depăși limitele stabilite

de lege și ar face imposibilă exploatarea proprietății apelanților.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de apel

a conchis că la caz nu se întrunesc temeiurile legale pentru compensarea de către

intimat a prejudiciului moral în cuantumul pretins de apelanți, deoarece atât

dispozițiile art. 25 din Legea contenciosului administrativ (în vigoare la data

înaintării acestei pretenții), cât și dispozițiile art. 2036 din Codul civil, repararea

prejudiciului moral este determinată de comiterea unei fapte ilicite pasibilă să

cauzeze suferințe fizice sau psihice, comiterea căreia la caz nu a fost constatată.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a elucidat

deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele materiale și procedurale și a

adoptat o hotărâre întemeiată și legală, însă necesitatea casării hotărârii primei

instanțe a fost determinată de faptul atragerii în proces la examinarea pricinii în

ordine de apel a terțului SRL „Moldretail Group”.

La 25 ianuarie 2021, Paiu Nicolae, Paiu Varvara și Paiu Vasile, reprezentat de

avocatul Vulpe Alexandru, au depus recurs împotriva deciziei din 25 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de

apel, cu emiterea unei decizii noi, de admitere integrală a acțiunii (f. d. 85-95, vol.

II).

În motivarea recursului, recurenții și-au manifestat dezacordul cu soluția

instanței de apel, reiterând în acest sens argumentele din cererea de chemare în

judecată și cererea de apel.

Suplimentar, recurenții au menționat că, instanța de apel eronat a aplicat

prevederile Legii pentru modificarea unor acte legislative nr. 3 din 06.02.2020, în

vigoare din 21.02.2020, prin care literele (d-f) ale alin. (1) art. 3 al Legii nr. 163

7

din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, au fost

abrogate.

Au invocat recurenții că, neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată se

manifestă prin faptul că actul normativ aplicabil în prezentul litigiu (Legea nr. 163

din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, în vigoare la

data emiterii actelor contestate) nu și-a găsit aplicare în cadrul deciziei, instanța de

apel referindu-se doar la abrogarea ulterioară a unor chestiuni din această lege. Mai

mult, instanțele ierarhic inferioare au respins integral acțiunea privind constatarea

nulității actului administrativ, deși tot în actele judecătorești emise se constată că

acestea contravin unor norme juridice imperative ce reglementează raportul

material litigios, care nu au fost aplicate în prezenta cauză.

Recurenții au precizat că, certificatul de urbanism pentru construcție și

autorizația de construire au fost eliberate cu încălcarea flagrantă și directă a

cadrului legal ce reglementează raportul juridic litigios, deoarece aceste acte

administrative au fost elaborate și eliberate de către autoritatea publică locală în

lipsa avizelor organelor supravegherii de stat, situație ce poate fi reținută și din

oficiu de către instanțele de judecată.

Ca urmare, instanța de judecată de apel, nu s-a expus nici într-un mod asupra

argumentelor invocate de către apelanți și nu a dat nici o apreciere raportului de

constatare tehnico - științific întocmit de către expertul Achimov Anatolii,

limitându-se doar la numirea acestora și expuneri de ordin general.

Recurenții au mai invocat că, o altă problemă pusă în evidență este

proiectarea obiectivului comercial în zona drumului și/sau în zona de protecție a

acestuia. Prin urmare, atât din proiectul de execuție sau din schița de proiect rezultă

că obiectivul comercial este proiectat în zona de protecție a drumului, chiar pe

aliniamentul stradal/drum (hotarul juridic ce delimitează proprietatea publică de

cea privată), fapt constat și prin raportul de expertiză elaborat de către expertul

independent, Anatolii Achimov. Astfel, consideră că la caz instanța urma să atragă

în proces organele supravegherii de stat pentru a afirma sau infirma poziția părților.

Mai mult, deși instanța de apel a constatat că este necesar avizul (prescripția

tehnică) al administratorului drumului la elaborarea documentației de proiectare și

eliberare actelor permisive pentru construcția edificiului comercial, instanța de apel

nu a atras în proces administratorul drumului.

Recurenții au mai specificat că, în prezenta cauză, încălcarea Legii nr. 163 din

09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, de către

intimații Păpușoi Ludmila și Primăria corn Băcioi la eliberarea certificatului

urbanism și a autorizației de construcție, în mod inevitabil încălcă dreptul de

proprietate a recurenților, care nu pot construi casa de locuit individuală pe terenul

ce le aparține cu drept de proprietate conform schiței de proiect aprobată de

Primărie.

Avizele organelor de supraveghere, așa după cum a reținut și instanța de apel,

urmau a fi obținute de către Primăria corn. Băcioi până la eliberarea actelor

permisive pentru construcția edificiului comercial, fapt ce împiedică eliberarea în

regim de urgenta și contrar legii a certificatului de urbanism și a autorizației de

construcție, respectiv, actele permisive din prezentul litigiu sunt nule și nu pot

produce efecte juridice.

Recurenții au notat că, în cazul în care dânșii nu ar fi putut revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 din Codul

8

administrativ, așa după cum a reținut instanța de apel în hotărârea sa, în

conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

prezenta acțiune ar fi fost declarată inadmisibilă.

În acest context, prin tratarea diferită a părților și constatarea eronată a lipsei

drepturilor încălcate ale recurenților prin emiterea ilegală a actelor contestate în

prezenta cauză, instanțele de judecată ierarhic inferioare au încălcat recurenților

accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Recurenții consideră că, pretinderea la prejudiciul moral, în condițiile legii

este justificată deoarece atât tratarea diferită de către autoritatea publică locală a

petiționarilor Paiu Vasile și Paiu Varvara față de intimata Păpușoi Ludmila, cât și

îngrădirea accesului la un proces echitabil este un factor negativ față de starea

emoțională și starea sănătății lor.

Recurenții au solicitat casarea deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii integral, anularea

certificatului de urbanism nr.46 din 09.11.2018 și a autorizației de construire nr.40

din 03.12.2018, ca fiind emise ilegale, cu încălcarea procedurii, regulamentului

urbanistic, normativelor în construcții și drepturilor de proprietate/vecinătate,

anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 01/19 din 01.04.2019 a

obiectivului comercial cu nr. cadastral xxxx din str. Xxxx, com. xxxx, cu radierea

acestuia din registrul bunurilor imobile, demolarea construcției, repararea

prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 de lei, încasarea cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 10 000 lei.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 25 noiembrie 2020.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție atestă că instanța de apel a expediat în adresa părților copia

deciziei din 25 noiembrie 2020, prin scrisoare recomandată cu aviz de recepție (f.d.

81, vol. II).

La 12 ianuarie 2021, Paiu Vasile a recepționat decizia motivată din 25

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, fapt confirmat prin semnătura olografă

de pe avizul de recepție DS800834742AS (f. d. 82, vol. II).

Data despre recepționarea de către Paiu Varvara și Paiu Vasile a deciziei

instanței de apel contestate lipsesc la dosar.

La 25 ianuarie 2021, Paiu Nicolae, Paiu Varvara și Paiu Vasile, reprezentat de

avocatul Vulpe Alexandru, au depus recurs motivat împotriva deciziei din 25

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

La 24 februarie 2021, în adresa Primăriei comunei Băcioi, terților Păpușoi

Ludmila, Păpușoi Ion și Societatea cu Răspundere Limitată „Moldretail Group”, a

fost expediată copia cererii de recurs motivată depusă de recurenți, cu înștiințarea

9

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 10, vol. II).

La 19 martie 2021 (data de pe plicul poștal), Primăria comunei Băcioi și-a

valorificat dreptul de a depune referință, prin care a solicitat respingerea recursului

depus de Paiu Nicolae, Paiu Varvara și Paiu Vasile, reprezentat de avocatul Vulpe

Alexandru (f. d. 109-111, vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit.

Prin încheierea din 31 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Paiu Nicolae, Paiu Varvara și Paiu Vasile, reprezentat de avocatul Vulpe

Alexandru a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces.

La caz, Colegiul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recursuri, deoarece

criticele recurenților, au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul declarat, a casa integral decizia

25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, din următoarele motive.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinînd recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei instanței de

apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art.

21 și art. 36 din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de

recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.

Din materialele cauzei se atestă că, Pogor Ana deține dreptul de proprietate

asupra terenului cu numărul cadastral xxxx, amplasat pe str. xxxx, comuna xxxx,

satul xxx, mun. xxxx, iar Paiu Vasile ste proprietarul terenului cu numărul

cadastral xxxx, amplasat pe str. xxxx, comuna xxxx, satul xxxx, mun. xxxx.

Păpușoi Ludmila era la data realizării situației juridice deduse judecării este

proprietara terenului cu numărul cadastral xxxx, cu suprafața de 0,116 ha, amplasat

pe str. xxxx, com. xxxx, satul xxxx, destinația căruia este pentru construcții.

Terenurile sus-indicate sunt învecinta potrivit chemelor anexate la dosar.

La 06 noiembrie 2018, Păpușoi Ludmila a adresat Primarului comunei Băciui,

mun. Chișinău cerere pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru

proiectarea pe terenul său a unui obiectiv comercial conform proiectului schiță

anexat.

La 09 noiembrie 2018, Primăria comunei Băcioi, mun. Chișinău a eliberat pe

numele Ludmilei Păpușoi certificatul de urbanism nr. 46, prin care a autorizat

proiectarea pe terenul solicitantului a unui obiectiv comercial cu regim de înălțime

10

Parter, cu stabilirea regimurilor juridic, economic, tehnic și arhitectural-urbanistic,

cu anexarea planului de încadrare în teritoriu a imobilului.

Proiectul de execuție a obiectivului comercial în limitele terenului sus-indicat

a fost întocmit de societatea cu răspundere limitată „Arhideea-grup”.

Prin cerere pentru eliberarea autorizației de construire din 28 noiembrie 2018,

Ludmila Păpușoi a solicitat intimatului eliberarea autorizației de construire pe

terneul nominalizat a obiectivului comecial de tip D+P, prezentând avizele de

verificare din 26 noiembrie 2018 a verficatorului de proiecte și a expertului tehnic

și avizul sanitar întocmit de Centrul de sănătate publică Chișinău nr. 113 din 23

noiembrie 2018, prin care s-a avizat utilitatea lotului pentru construcții, cu

mențiunea că în scopul evaluării și prevenirii riscruilor pentru sănătatea, proiectul

obiectivului, inclusiv compartimentul „Sonoprotecția” urmează a fi prezentat la

Centrul de Sănătate Publică Chișinău pentru examinare, iar prin scrisoarea

Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 178/AST din 05 decembrie 2018 s-a

menționat depre necesitatea respectării actelor normative pertinente a proiectarea

obiectivului vizat.

La 03 decembrie 2018, Primăria comunei Băcioi, mun. Chișinău a eliberat pe

numele Ludmilei Păpușoi autorizația de construire nr. 40, prin care a autorizat

construirea pe terenul vizat a unui obiectiv comercial cu regimul de înălțime D+P

cu condiția respectării proiectului (distanțele între hotarele vecinilor până la

construcție și de la aliniamentul stradal până la construcție conform normativelor și

cerințelor impuse de administrația publică locală.

La 15 ianuarie 2019, Paiu Vasile, Paiu Varvara și Pogor Ana au adresat

intimatei o cerere, prin care au solicitat prezentarea informațiilor privind destinația

construcției ce urmează a fi edificată pe terenul Ludmilei Păpușoi, dacă aceasta

corespunde zonei date și dacă intimata a autorizat proiectarea și construirea pe

terenul dat a construcției respective cu prezentarea înscrisurilor confirmative,

suplinită prin cererile din 18 ianuarie 2019 și din 25 ianuarie 2019, prin care s-a

solicitat documentarea cazului prin prisma legislației contravenționale.

Prin scrisoarea Primăriei comunei Băcioi, mun. Chișinău nr. 02/1-37/174 din

06 februarie 2019 petiționarii au fost informați despre efectuarea construcției pe

terenul vizat a obiectivului comercial cu regim de înălțime D+P în baza

certificatului de urbanism nr. 46 din 09 noiembrie 2018, proiectului verificat și a

autorizației de construire nr. 40 din 03 decembrie 2018.

La 11 februarie 2019, Paiu Vasile și Paiu Varvara au solicitat anularea actelor

permisive nominalizate, prin răspunsul la aceasta nr. 02/1-37/272 din 22 februarie

2019 intimatul reiterând informația expusă în scrisoarea preceedentă, cu anexarea

copiilor actelor solicitate.

Prin scrisorile Institutului Municipal de Proiectări „Chișinăuproiect” nr. 31-11

din 27 februarie 2019 și nr. 93-11 din 26 iunie 2019 petiționarul a fost informat

despre necoordonarea amplasamentului pe terenul vizat a vreunui obiectiv, cu

expunerea privind zonificarea teritoriului.

Prin scrisoarea Agenției de Mediu nr. 91 din 21 martie 2019 s-a comunicat

despre lipsa vreunei avizări eliberate pentru amplasarea și proiectarea obeictivului

și rețelelor edilitare pe terenul vizat.

Potrivit declarațiilor părților din ședințele de judecată, imobilul edificat în

baza actelor contestate a fost recepționat final prin procesul-verbal de recepție

finală nr. 01/19 din 01 aprilie 2019.

11

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prin hotărârea din 24 decembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunile au fost respinse ca

neîntemeiate (f.d.239, 245-249, vol. I).

Prin încheierea protocolară din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a

fost atras în proces în calitate de terț Societatea cu Răspundere Limitată

„Moldretail Group” (f.d.57, vol. II).

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a casat

hotărârea din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o

hotărâre nouă, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată a lui Paiu Vasile, Paiu Varvara și Pogor Anna, precum și pretențiile

proprii ale terțului Paiu Nicolae împotriva Primăriei comunei Băcioi, terți Păpușoi

Ludmila, Păpușoi Ion și Societatea cu Răspundere Limitată „Moldretail Group” cu

privire la anularea actelor permisive privind construirea obiectivului comercial,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce

privește soluționarea de către instanța de apel a litigiului, care nu a elucidat toate

circumstanțele importante și nu a verificat care este cercul de persoane ale căror

drepturi sunt afectate în cauza dedusă judecății. La acest capitol, instanța de recurs

urmează să verifice dacă Curtea de Apel Chișinău a stabilit cercul de participanți

ale căror drepturi ar putea fi afectate.

În conformitate cu art. 205 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, la

examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage

în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de

litigiul în cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea

instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană

terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd:

a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui

terț sau cere constatarea nulității acestuia;

b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la

cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia;

c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru

un terț;

d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea

și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr

limitat de persoane.

În contextul celor relatate Colegiul lărgit concluzionează că instanța de apel

casând hotărârea din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu

a stabilit cercul de persoane ale căror drepturi ar putea fi afectate la soluționarea

litigiului și nu a atras în proces administratorul drumului, în gestiunea căruia se

află drumul public adiacent bunului imobil litigios or, în temeiul prevederilor Legii

drumurilor nr. 509 din 22 iunie 1995, Legii privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție nr.163 din 09 iulie 2010 (art.4 alin.71), în cazul solicitării

certificatului de urbanism pentru obiectele din zona drumului public și/sau din

zonele de protecție ale acestuia, emitentul este obligat să obțină avizul necesar

12

(prescripțiile tehnice) în conformitate cu Legea drumurilor nr.509/1995, iar

certificatul de urbanism eliberat în lipsa avizului (prescripțiilor tehnice) în cauză

este nul.

O asemenea concluzie rezultă din faptul că, construcția aflată în litigiu este

proiectată și amplasată în zona de protecție a drumului public, fapt constatat prin

înscrisurile din dosar și raportul de expertiză elaborat de către expertul independent

Anatolii Achimov nr. 184 din 27 noiembrie 2019 (f.d. 171-186, vol. I).

Chestiunea legată de neatragerea unei părți în procesul judiciar a fost

examinată în numeroase cauze de către CEDO, spre exemplu, Business și investiții

pentru toți vs Moldova din 13 octombrie 2009 sau Cornea vs Moldova din 22 iulie

terț – reclamant de a fi introdus în procesul judiciar, deși hotărârea judecătorească

i-au lezat, în mod direct, drepturile și interesele lui. Astfel, Curtea Europeană a

stabilit că a fost încălcat dreptul acestuia de acces la un tribunal. În același context,

art. 6 alin. (1) al CEDO. garantează un echilibru echitabil între părți, și anume,

fiecărei părți trebuie să i se ofere o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cazul în

condiții care nu-l plasează într-un dezavantaj substanțial față de adversarul sau

oponenții săi (a se vedea Regner vs Cehia (M.C.), 19 septembrie 2017, parag. 146).

Procedând la aplicarea acestor principii, CEDO a considerat că dreptul unei

persoanei la un proces echitabil este afectat, atunci când ea nu are posibilitatea să

participe într-un mod semnificativ la procedurile judiciare (a se vedea Prebil vs

Slovenia, 19 martie 2019, parag. 45).

În contextul celor relatate Colegiul lărgit concluzionează că instanța de apel

prematur a adoptat soluția privind casarea hotărârii primei instanțe, deoarece nu au

stabilit cercul de persoane ale căror drepturi ar putea fi afectate la soluționarea

litigiului și astfel nu au atras în proces administratorul drumului conform Legii

drumurilor nr. 509 din 22 iunie 1995.

De asemenea, Colegiul lărgit atrage atenția instanței ierarhic inferioare că,

cererea prealabilă din 11.02.2019 adresată Primăriei com. Băcioi, mun. Chișinău,

este semnată doar de către reclamanții Paiu Vasile și Paiu Varvara, fără a se

identifica semnătura reclamantei Pogor Ana (f.d. 24, vol. I).

În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale concluziile

instanței de apel, din motiv că nu s-a expus asupra tuturor argumentelor formulate

de părți, dar importante pentru justa soluționare a litigiului, nu a elucidat toate

circumstanțele importante cauzei, nu a stabilit întreg cercul de participanți la

proces.

La acest capitol, Colegiul lărgit subliniază că, actul judecătoresc trebuie să

corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în

litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate

de către părți, ceea ce la caz lipsește.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de fond la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Paiu Varvara, Paiu Nicolae și

Paiu Vasile, reprezentat de avocatul Vulpe Alexandru, de a casa decizia din 25

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

13

În conformitate cu prevederile art. 247, art. 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2), art.

258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Paiu Varvara, Paiu Nicolae și Paiu Vasile,

reprezentat de avocatul Vulpe Alexandru.

Se casează integral decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Paiu Vasile, Paiu Varvara, Pogor Anna și cererea terțului cu pretenții

proprii Paiu Nicolae împotriva Primăriei com. Băcioi, mun. Chișinău, terți Păpușoi

Ludmila, Păpușoi Ion, Societatea cu Răspundere Limitată „Moldretail Group”, cu

privire la anularea actelor de construire a obiectivului comercial, demolarea

construcțiilor edificate, repararea prejudiciului moral, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

14