3ra-832/20 — cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată

3ra-832/20 — cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-832/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Dodon

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

DECIZIE

16 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Varvara Paiu și Vasile Paiu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Varvara Paiu și Vasile Paiu împotriva Primăriei comunei Băcioi, mun. Chișinău

cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral

și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul și recursul declarat de către Varvara Paiu și Vasile Paiu, s-a casat

hotărârea din data de 21 martie 2019 și încheierea din data de 13 iunie 2019 ale

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri,

constată:

La 06 februarie 2019 Vasile Paiu și Varvara Paiu au depus cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Primăriei com. Băcioi,

prin care au solicitat obligarea prezentării informației ce ține de legalitatea lucrărilor

de construire din str. xxxxx, com. Băcioi, furnizarea în mod neîntârziat a actelor

eliberate de Primăria com. Băcioi cu privire la proiectarea și autorizarea lucrărilor de

construire, inclusiv a actelor ce au stat la baza emiterii acestora, în cazul în care au fost

emise actele menționate, încasarea sumei în mărime de 10 000 de lei, adică a câte 5

000 de lei pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin nefurnizarea de

informații și prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și

cheltuielile de judecată suportate pentru asistență juridică și cheltuieli de transport.

În motivarea cererii de chemare în judecată Vasile Paiu și Varvara Paiu au indicat

că la 15 ianuarie 2019 au depus cerere cu privire la solicitarea informației publice ce

ține de destinația și legalitatea unor eventuale lucrări de construire pe terenul din strada

xxxxx, com. Băcioi, adiacent proprietății lor, iar în caz de existență a cărorva acte

permisive, să fie furnizate în adresa lor copiile autentificate ale certificatului de

urbanism pentru proiectare, planului de încadrare în teritoriu, planului general al

obiectivului, planului de organizare al șantierului, fațadele obiectivului, alte acte prin

1

care să se asigure că nu îi vor fi încălcate drepturile de vecinătate.

La 16 ianuarie 2019 pe terenul învecinat de pe adresa indicată au fost demarate,

în mod intensiv lucrările de construire a unui obiectiv de mari dimensiuni, care nu

corespund zonei locative și par a fi cu destinația unui obiectiv industrial-comercial,

ceea ce duce la o încălcare considerabilă a drepturilor de vecinătate, a legislației în

vigoare, normativelor proiectării și executării construcțiilor, principiilor urbanismului

și amenajării teritoriului. Din acest considerent la 18 ianuarie 2019, suplimentar, au

solicitat să fie informați despre destinația lucrărilor de construire și să fie furnizate în

adresa lor, în termen de 3 zile, actele de autorizare a lucrărilor de construire de pe

terenul învecinat, în cazul în care acestea au fost emise.

Ulterior, la 25 ianuarie 2019, reclamanții îngrijorați de situația nesigură și a

lucrărilor de construire care au luat amploare, indignați de impertinența autorității

pârâte, s-au adresat cu a 3-a cerere, în scopul de a avea acces la informația pe care au

solicitat-o în primele cereri.

Până la momentul adresării în instanța de judecată autoritatea pârâtă, în mod

intenționat, nu a considerat de cuviință să le acorde un răspuns verbal/scris în privința

legalității lucrărilor de construire, inclusiv, să le furnizeze actele solicitate, în cazul în

care acestea există.

Vasile Paiu și Varvara Paiu au susținut că lucrările de construire continuă în mod

accelerat, cu încălcarea drepturilor de vecinătate prin nerespectarea distanței, suprafeței

de ocupare a obiectivului etc., ceea ce duce la consecințe grave a drepturilor lor în

calitate de proprietari, neținându-se cont de art. 4 și art. 6, alin. (5) al Constituției

Republicii Moldova, art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prevederilor Codului civil ce țin de

asigurarea bunei vecinătăți, cât și alte acte normative cu privire la normele sanitare și

anteincendiare.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral reclamanții au

indicat că din cauza unei vârste înaintate sunt expuși suferințelor și stresului zilnic prin

faptul că se ridică o clădire mare pe terenul învecinat la o distanță foarte mică față de

hotarul lor, iar ei nu cunosc nici o informație despre această construcție, or, autoritatea

pârâtă evită solicitările privind furnizarea informației și actelor existente în privința

acestei construcții.

Vasile Paiu și Varvara Paiu au mai menționat că au 4 copii, care și-au format

familii, respectiv, pentru unii din ei care îi vor îngriji la bătrânețe, doresc să le ofere

posibilitatea să-și construiască în ograda lor casa de locuit. Însă, din cauza acestui

obiectiv, care se construiește contrar normativelor, nu vor mai avea această posibilitate,

mai mult de atât, nici nu cunosc care este destinația acestuia și la ce pericole pot fi

expuși pe viitor.

Prin hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis parțial acțiunea depusă de către Vasile Paiu și Varvara Paiu, s-a obligat Primăria

com. Băcioi să-i informeze pe Vasile Paiu și Varvara Paiu despre legalitatea lucrărilor

de construire de pe str. xxxxx, com. Băcioi și să furnizeze copiile actelor eliberate de

Primăria com. Băcioi cu privire la autorizarea lucrărilor de construire, în rest, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată. Concomitent, s-a indicat că prezenta hotărâre nu se

supune executării, pe motiv că cerințele reclamanților în partea în care acțiunea a fost

admisă au fost executate benevol după depunerea acțiunii în instanța de judecată. ( f.d.

59, 64-67)

2

Vasile Paiu și Varvara Paiu au contestat hotărârea instanței de fond, solicitând

admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri

privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată.(f.d. 63,93-98)

La 17 mai 2019 Vasile Paiu și Varvara Paiu au înregistrat cerere privind emiterea

unei hotărâri suplimentare, solicitând adoptarea unei hotărâri suplimentare la hotărârea

din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani privind înlăturarea omisiunii

ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată suportate în sumă de 5 000 de lei. (f.d.73-

74)

Prin încheierea din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins ca neîntemeiată cererea lui Vasile Paiu și Varvarei Paiu cu privire la emiterea

hotărârii suplimentare, s-a corectat omisiunea în motivarea hotărârii judecătorești din

21 martie 2019, prin indicarea că: „În conformitate cu art. 96 alin. alin. (1) și (11) Cod

de procedură civilă, (1) instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să

compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în

măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. (11) Cheltuielile menționate

la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost

repartizată în judecată de un avocat. Deși cererea de chemare în judecată a fost admisă

parțial, instanța de judecată consideră că este neîntemeiată cererea cu privire la

încasarea cheltuielilor de judecată, deoarece nici la cererea de chemare în judecată, nici

în ședința de judecată nu au fost prezentate înscrisuri care să probeze suportarea

cheltuielilor de judecată”. (f.d.89-90)

La 28 iunie 2019 Vasile Paiu și Varvara Paiu au declarat recurs împotriva

încheierii din data de 13 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a încheierii contestate cu emiterea unei decizii

noi privind soluționarea problemei respective și dispunerea încasării cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 5 000 de lei. (f.d. 104)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 mai 2020 a admis apelul și

recursul declarate de către Varvara Paiu și Vasile Paiu, a casat hotărârea din data de 21

martie 2019 și încheierea din data de 13 iunie 2019 ale Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri prin care a admis parțial acțiunea depusă de către

Vasile Paiu și Varvara Paiu, a obligat Primăria com. Băcioi să-i informeze pe Vasile

Paiu și Varvara Paiu despre legalitatea lucrărilor de construire de pe str. xxxxx, com.

Băcioi și să furnizeze copiile actelor eliberate de Primăria com. Băcioi cu privire la

autorizarea lucrărilor de construire, prezenta hotărâre nu se supune executării, pe motiv

că cerințele reclamanților în partea în care acțiunea a fost admisă au fost executate

benevol după depunerea acțiunii în instanța de judecată. În rest, acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiată. (f.d.155,156-171)

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Vasile Paiu și Varvara Paiu,

prin care au solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel

cu emitere în această parte a unei noi hotărâri privind admiterea cerinței cu privire la

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. ( f.d.174-180)

În motivarea recursului Vasile Paiu și Varvara Paiu au indicat că pretenția cu

privire la obligarea autorității pârâre de a prezenta informația solicitată a fost admisă,

deci, instanța de apel urma să admită și pretenția cu privire la repararea prejudiciului

moral, ori autoritatea pârâtă în mod abuziv le-a îngrădit accesul la informație, a oferit

informația fragmentat, mai mult nu a fost prezentată benevol, ci după ce persoana

3

responsabilă din cadrul Primăriei com. Băcioi a fost sancționată și după înaintarea

prezentei acțiuni.

Recurenții sunt în dezacord cu concluzia instanței de apel, precum că prin refuzul

de a prezenta informația solicitată nu au survenit careva efecte negative, deoarece prin

întârzierea prezentării informației solicitate li s-a cauzat un prejudiciu moral.

De asemenea, Vasile Paiu și Varvara Paiu au susținut că este neîntemeiată și

concluzia cu privire la respingerea pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor de

judecată suportate pentru asistență juridică în mărime de 5 000 lei, deoarece atât în faza

prejudiciară, cât și în instanța de fond au beneficiat de asistență juridică acordată de

către avocatul Igor Otgon și de avocatul Ștefan Orbu. Astfel, la etapa finalizării

examinării cauzei în fond avocatul Igor Otgon a prezentat bonul de plată în susținerea

pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistență

juridică, însă instanța a refuzat în primirea acestuia, invocând că la etapa susținerilor

verbale nu se admit noi probe.

Recurenții au susținut că suma pretinsă pentru cheltuielile de asistență juridică

este reală, necesară și rezonabilă, fiind achitată în avans pentru serviciile juridice

prestate și urmează a fi încasată de la partea care a pierdut procesul.

La 30 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa autorității

intimate și a reprezentantului acesteia Mihail Drosu pentru notificare, copia recursului

motivat depus de către Vasile Paiu și Varvara Paiu, explicându-le dreptul de a depune

referință asupra motivelor acestuia. (f.d.186)

Deși, la 04 august 2020 Primăria com. Băcioi și reprezentantului acesteia Mihail

Drosu au recepționat copia recursului, fapt confirmat prin avizele de recepție nr.

DS9350355891AS și DS9350357178AS anexate la materialele cauzei, aceștia nu și-au

exercitat dreptul de a depune referință până la ședința de judecată. (f.d.188-189)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257, alin. (1) din

Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel

a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245, alin.

(1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile

de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

4

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu

dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 20 mai 2020.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat la data de 02 iunie

2020 în adresa avocatului Igor Otgon, care apără interesele lui Vasile Paiu și Varvarei

Paiu, prin intermediul poștei electronice, copia deciziei motivate. (f.d. 172)

Vasile Paiu și Varvara Paiu în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul

administrativ a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat la 02 iulie 2020, în

termen.

Prin încheierea din 09 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție recursul depus

de către Vasile Paiu și Varvara Paiu a fost declarat admisibil și numit pentru examinare

în complet din cinci judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. b) că, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează parțial decizia

instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

Analizând hotărârile atacate prin prisma motivelor de recurs, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat

că recursul este fondat.

În speță, Vasile Paiu și Varvara Paiu au invocat încălcarea de către Primăria com.

Băcioi a dreptului de acces la informația ce ține de legalitatea lucrărilor de construire

din str. xxxxx, com. Băcioi și eliberarea actelor cu privire la proiectarea și autorizarea

lucrărilor de construire, inclusiv a actelor ce au stat la baza emiterii acestora, solicitând

eliberarea informațiilor solicitate anterior, repararea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel Chișinău, judecând acțiunea, a constatat ca fiind întemeiate

pretențiile lui Vasile Paiu și Varvarei Paiu cu privire la obligarea Primăriei com. Băcioi

să-i informeze despre legalitatea lucrărilor de construire de pe str. xxxxx, com. Băcioi

și să le furnizeze copiile actelor eliberate de Primăria com. Băcioi cu privire la

autorizarea lucrărilor de construire, totodată a respins ca fiind neîntemeiate pretențiile

cu privire la repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată suportate pentru

asistență juridică. (f.d.155,156-171)

Vasile Paiu și Varvara Paiu au contestat decizia instanței de apel în partea

respingerii pretențiilor, solicitând admiterea în această parte a cererii de chemare în

judecată și dispunerea încasării prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, câte 5 000

lei pentru fiecare și a cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 lei.

În continuare completul specializat prin prisma art. 219, alin. (3) din Codul

administrativ va verifica legalitatea actului judecătoresc în limitele pretențiilor

invocate în recurs.

Cu referire la pretenția Varvarei Paiu și lui Vasile Paiu privind repararea

prejudiciului moral, instanța de recurs menționează că în conformitate cu prevederile

5

art.21, alin. (3), lit. i) din Legea cu privire la accesul la informație nr.982 din data de

11 mai 2000, persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate

ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și

examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu privire la cauzarea unor

prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale furnizorului de informații.

Conform art.24 din Legea cu privire la accesul la informație nr.982 din 11 mai

2000, în funcție de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al

funcționarului public, responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a asigura

accesul la informația solicitată, instanța de judecată decide aplicarea unor sancțiuni în

conformitate cu legislația, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a

furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații,

precum și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului.

Dreptul de acces la informație constituie un drept fundamental al persoanei,

garantat atât de legislația națională, cât și de cea internațională. La caz, este de

menționat că deși Primăria com. Băcioi a executat benevol cererile recurenților cu

privire la furnizarea informației, totuși s-a constatat că a examinat cererile Varvarei

Paiu și lui Vasile Paiu și a furnizat informația solicitată și copiile actelor solicitate

deținute cu întârziere de 1 zi (în cazul răspunsului din 02 februarie 2019) și 5 zile (în

cazul răspunsului din 22 februarie 2019).

Totodată, prin prisma art. 1422, alin. (l) și (2) în colaborare cu art. 1423 din Codul

civil (în vigoare la momentul depunerii acțiunii) în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Mărimea compensației

pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată.

Astfel, la examinarea cerinței privind compensarea prejudiciului moral, instanța

reține că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este

criteriul echității, iar compensația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze

prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege să aprecieze

cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de

circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților.

Vasile Paiu și Varvara Paiu în recurs au susținut că suma solicitată pentru a fi

încasată cu titlu de prejudiciu moral este rațională și echitabilă, asigurând efectiv o

compensare suficientă și nicidecum exagerată suferințelor și stresului zilnic la care sunt

supuși prin faptul că se ridică o clădire mare pe terenul învecinat la o distanță foarte

mică față de hotarul lor, iar ei nu cunosc nici o informație despre această construcție.

Analizând argumentele recurenților prin prisma normele de drept sus-citate,

instanța de recurs le consideră neîntemeiate, ori constatarea încălcării acestui drept

constituie o satisfacție echitabilă în raport cu prejudiciul suportat, având în vedere

caracterul și gravitatea faptei prin care li s-a lezat dreptul acestora la informație și de

faptul că Primăria com. Băcioi, deși cu câteva zile de întârziere, a executat benevol

6

cererile privind accesul la informații și a furnizat totuși informația solicitată, precum și

faptul că persoana responsabilă a fost sancționată. Mai mult, Vasile Paiu și Varvara

Paiu careva probe care ar justifica mărimea despăgubirii solicitată nu au prezentat.

În urma celor relatate completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a

respins pretenția lui Vasile Paiu și Varvarei Paiu cu privire la repararea prejudiciului

moral.

De asemenea, instanța de recurs constată că, deși, instanța de apel a admis

pretențiile cu privire la obligarea furnizării și eliberarea informației, a respins pretenția

cu privire la repararea cheltuielilor de judecată suportate de către Varvara Paiu și Vasile

Paiu, concluzie care este apreciată ca fiind incorectă de instanța de recurs.

La acest capitol completul specializat menționează că Codul administrativ în art.

195 a stipulat că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului

de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ. Codul administrativ în art. 115-116 reglementează

numai taxele și spezele aferente procedurii administrative, dar nu reglementează modul

de compensare a cheltuielilor suportate în procedurile judiciare. Astfel, acestor

categorii de pretenții vor fi aplicabile prevederile art. 96 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art.96, alin.(1), alin.(11) din Codul de procedură

civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze

părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care

acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se

compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în

judecată de un avocat.

În speță, Vasile Paiu și Varvara Paiu au solicitat încasarea cheltuielilor de judecată

în mărime de 5 000 lei suportate pentru asistență juridică acordată în procesul judiciar

de un avocat, în acest sens prezentând copia bonului de plată seria QL, nr. 391258,

autentificată prin semnătură de către Vasile Paiu și acceptată de instanța de apel.

Instanța de apel a respins pretenția, motivând că aceasta nu este întemeiată, ori

avocatul Igor Otgon a participat în instanța de fond numai la faza de susțineri orale.

Aici, instanța de recurs menționează că potrivit pct.16 al Recomandării privind

cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a

cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin decizia nr. 2 din 30 martie 2012 a

Consiliului Uniunii Avocaților din RM, pentru probarea cheltuielilor suportate și prin

prisma practicii CEDO, se evidențiază necesitatea prezentării de către partea, care

pretinde compensarea cheltuielilor, a dovezii achitării onorariilor avocaților, lista

detaliată a actelor /acțiunilor efectuate de avocat și orarul timpului aferent acestora.

Totodată, la determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată,

pentru a face o apreciere corectă, va ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și

dificultatea problemelor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea

cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a

acorda asistența, faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează

capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de

client și de circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client;

7

experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de

apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori,

la discreția instanței.

Din speță rezultă că Vasile Paiu și Varvara Paiu au încheiat contractul de asistență

juridică cu avocatul Igor Otgon la 13 martie 2019, când procesul judiciar era în

derulare. (f.d. 49)

Deși avocatul Igor Otgon nu a prezentat un raport privind activitatea avocatului

în cauză, din dosar se observă că avocatul Igor Otgon într-adevăr a acordat asistență

juridică lui Vasile Paiu și Varvarei Paiu prin participarea la două ședințe în instanța de

fond: la data de 14 martie 2019, care a durat în jur de o oră și la care s-au susținut

pledoariile și la data de 21 martie 2019 când s-a pronunțat dispozitivul hotărârii. La

dosar este anexată pledoaria avocatului Igor Otgon întocmită în formă scrisă. (f.d. 53-

58) Alte acțiuni ale avocatului Igor Otgon din dosar nu rezultă.

Totodată, completul specializat reține că prezenta cauză nu prezintă o

complexitate sporită, obiectul litigiului nefiind o noutate, iar problemele ridicate în fața

instanțelor de judecată nu sunt dificile, mai mult ca atât autoritatea pârâtă până la

adoptarea hotărârii pe caz a examinat benevol cererea privind furnizarea informației și

eliberarea actelor solicitate.

Prin urmare, cheltuielile de asistență juridică estimate de avocatul Igor Otgon în

sumă de 5 000 lei nu sunt reale, rezonabile și nici necesare. Cuantificând timpul utilizat

de avocat și reieșind din faptul că litigiul nu prezintă complexitate sporită instanța de

recurs consideră rațional și echitabil a admite parțial pretenția lui Vasile Paiu și

Varvarei Paiu privind încasarea cheltuielilor de judecată și a încasa suma de 2 000 lei

cu titlul de cheltuieli de judecată.

În concluzie, completul specializat relevă că în cadrul judecării cauzei, instanțele

de judecată ierarhic inferioare au creat participanților la proces condiții obiective și

echitabile pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se

încadrează în asigurarea pentru părți a dreptului la un proces echitabil, garantat și

asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului.

Astfel, având în vedere faptul că instanța de apel a interpretat eronat normele de

drept ce reglementează compensarea cheltuielilor de judecată, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din data de 20 mai 2020

în partea respingerii pretenției cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată și de

a emite în această parte o nouă hotărâre privind admiterea parțială a pretenției de

compensare a cheltuielilor de judecată înaintate de către Vasile Paiu și Varvara Paiu.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. b) și alin. (2), art. 258, alin. (3)

din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Vasile Paiu și Varvara Paiu.

Se casează în parte decizia din data de 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău

emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Varvara Paiu și Vasile Paiu împotriva Primăriei comunei Băcioi, mun.

8

Chișinău cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, repararea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată și anume în partea respingerii

pretenției cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată și în această parte se emite

o nouă hotărâre, prin care se admite parțial pretenția înaintată de către Varvara Paiu și

Vasile Paiu cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată.

Se încasează de la Primăria comunei Băcioi, mun. Chișinău în beneficiul Varvarei

Paiu și lui Vasile Paiu suma de 2 000 (două mii) lei cu titlu de cheltuieli de judecată

suportate pentru asistență juridică.

În rest se menține fără modificări decizia din data de 20 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Maria Ghervas

9