3ra-498/21 — constatarea nulitatii raspunsului, constatarea ingradirii accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral

3ra-498/21 — constatarea nulitatii raspunsului, constatarea ingradirii accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-498/21

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Toderaș, D. Stănilă, A. Gheorghieș

DECIZIE

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Iurie

Grecu împotriva consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Iațcu,

secretarului interimar al Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera

Boghiu și Consiliului local al s. Ciuciulea r-nul Glodeni privind constatarea

nulității răspunsului, constatarea îngrădirii accesului la informație, sancționarea

pârâților și repararea echitabilă și efectivă în mod solidar a prejudiciului moral

cauzat,

împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

casat hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central cu

emiterea unei noi decizii privind declararea acțiunii inadmisibile,

c o n s t a t ă:

La 11 martie 2020 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Iațcu, secretarului

interimar al Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Boghiu și

Consiliului local al s. Ciuciulea r-nul Glodeni privind constatarea nulității

răspunsului, constatarea îngrădirii accesului la informație, sancționarea pârâților și

repararea echitabilă și efectivă în mod solidar a prejudiciului moral cauzat.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la

24 februarie 2020 s-a adresat cu cererea nr.38 către consilierul local Vera Iațcu,

prin care a solicitat să fie informat cu transparența procesului decizional a

informațiilor publice și anume câți bani publici din bugetul local al Primăriei

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea porțiunii de trotuar de la

Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni până la cimitirul din sat.

Cu răspunsul consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Iațcu și

secretarului interimar al Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera

Boghiu nr.117, primit la 05 martie 2020, nu este de acord, deoarece în acesta nu se

regăsesc informațiile solicitate.

1

Astfel, reclamantul consideră că răspunsul este vădit neîntemeiat și duce în

eroare solicitantul de informație. Mai mult, răspunsul este pur formal, după formă

și conținut fiind lovit de nulitate și afectat de viciu constituțional.

În susținerea pretenției privind repararea prejudiciului moral, Iurie Grecu a

indicat că prin acțiunile și inacțiunile pârâților i s-a îngrădit dreptul la informațiile

de interes public solicitate, astfel pricinuindu-i-se suferințe morale, totodată

fiindu-i lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova,

care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituție și alte Legi.

Întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.1 alin. (3), 15, 34 alin.(1) ale

Constituției Republicii Moldova, art.2 lit. b), art. 10 alin.(3), art. 11 alin.(1) ale

Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art.20 alin.(1) al

Legii privind statutul alesului local nr. 768 din 02 februarie 2000, art.6 lit.b) al

Legii privind transparența în procesul decizional nr. 239 din 13 noiembrie 2008,

art. 8 alin.(1) lit. a) al Legii privind Codul de conduită a funcționarului public

nr. 25 din 22 februarie 2008, art.18 al Codului administrativ, Iurie Grecu a solicitat

constatarea nulității răspunsului cu nr.117 din 05 martie 2020, constatarea

recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la informație, sancționarea pârâților

potrivit art.24 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000

și repararea din contul acestora, în mod solidar a prejudiciului moral în sumă de

3000 de lei.

Prin hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central

acțiunea înaintată de către Iurie Grecu s-a respins ca neîntemeiată. (f.d.37)

La 28 octombrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus apel, iar la 11 noiembrie 2020 a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi decizii

privind constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la informație,

sancționarea intimaților, în temeiul art. 24 al Legii privind accesul la informație

nr.982 din 11 mai 2000 și repararea din contul acestora în mod solidar a

prejudiciului moral cauzat în sumă de 4000 de lei. (f.d.50-52)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 16 februarie 2021 a casat

hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis o

nouă decizie, prin care a declarat acțiunea reclamantului Iurie Grecu inadmisibilă

( f.d. 100-108).

La 17 martie 2021 Iurie Grecu a depus recurs și motivarea recursului

împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

decizii, prin care să se constate recunoașterea dreptului pretins vătămat - dreptul

privind accesul la informație și repararea din contul intimaților în mod solidar a

prejudiciului moral cauzat în sumă de 8000 de lei (f.d.110-112).

În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel privind netemeinicia hotărârii instanței de

fond. Totodată, declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel i-a încălcat

dreptul la un proces echitabil.

Recurentul a menționat că decizia instanței de apel a fost emisă cu aplicarea

eronată a normelor de drept material, motiv pentru care urmează a fi casată.

La 01 aprilie 2021 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului

depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

2

Deși intimații au recepționat copia recursului lui Iurie Grecu, fapt confirmat

prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei, aceștia nu și-au valorificat

dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 16 februarie 2021.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat prevederilor art. 245 Cod

administrativ și a depus în termen recursul la 17 martie 2021.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu a

considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din

28 aprilie 2021 a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții

la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă

claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din

16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, din următoarele considerente.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

3

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu

probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de

instanțe și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului atestă că la

24 februarie 2020 Iurie Grecu s-a adresat către consilierul local al s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni Vera Iațcu cu cererea nr.38, prin care a solicitat să fie informat câți

bani publici din bugetul local al Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au

cheltuit pentru renovarea porțiunii de trotuar de la Primăria s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni până la cimitirul din sat. (f.d. 6)

Prin notificarea nr.117 din 05 martie 2020, semnată de consilierul local al

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Iațcu și secretarul interimar al Consiliului local al

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Boghiu, lui Iurie Grecu i s-a acordat un termen de

5 zile calendaristice pentru înlăturarea neajunsului și motivarea în scris a obiectului

cererii, înregistrată la Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu nr.38 la

24 februarie 2020 (f.d.7).

Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea din 24 februarie 2020, Iurie

Grecu s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, prin care a solicitat

constatarea nulității răspunsului nr.117 din 05 martie 2020, constatarea

recunoașterii dreptului vătămat privind accesul la informație, sancționarea pârâților

potrivit prevederilor art.24 din Legea privind accesul a informație, repararea în

mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral.

Judecătoria Drochia, sediul Central, prin hotărârea din data de

14 octombrie 2020 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie

Grecu. (f.d. 44-48)

Instanța de fond în temeiul Codului administrativ și al Legii nr. 982-XIV din

11 mai 2000 privind accesul la informație a concluzionat că autoritatea pârâtă l-a

informat pe Iurie Grecu despre necesitatea prezentării motivării obiectului acesteia,

iar Iurie Grecu în termenul acordat de autoritatea pârâtă nu a înlăturat neajunsurile.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral instanța de fond

a menționat că aceasta este neîntemeiată, deoarece lipsește justificarea necesității

lui Iurie Grecu de a obține informația solicitată, lipsește motivarea impactului adus

persoanei în legătură cu neprezentarea informației.

Curtea de Apel Bălți, prin decizia din data de 16 februarie 2021 a casat

hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis o

nouă decizie, prin care a declarat acțiunea inadmisibilă. ( f.d. 100-108)

Instanța de apel a menționat că acțiunea îndreptată împotriva consilierului

local Vera Iațcu și secretarului interimar al Consiliului local Vera Boghiu este

inadmisibilă, deoarece persoanele respective în temeiul art. 5, 7, 8, 17, 20, art. 189,

alin. (1)-(3) din Codul administrativ nu întrunesc calitatea de autoritate publică,

respectiv acțiunea în contencios administrativ nu poate fi înaintată împotriva

acestora.

Referitor la acțiunea îndreptată împotriva Consiliului local s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni privind anularea răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de

acces la informații și sancționarea pârâților, instanța de apel a menționat că Iurie

4

Grecu nu a înaintat către Consiliul local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni nici o petiție,

cerere privind accesul la informații în sensul Codului administrativ. Astfel, s-a

constatat că autoritatea publică pârâtă nu a desfășurat nici o activitate

administrativă în sensul art.3 din Codul administrativ.

Finalmente, instanța de apel a concluzionat că și pretenția cu privire la

repararea prejudiciului moral este inadmisibilă, or, Iurie Grecu în prealabil nu a

înaintat această pretenție Consiliului local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni.

În speță, ambele instanțe au constatat că Iurie Grecu a solicitat o informație și

că aplicabilă speței este Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la

informație.

Totodată, instanțele au confundat dreptul cetățeanului la acces la informație,

stabilit în Legea specială nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, cu dreptul cetățeanului la petiționare, care este reglementat de Codul

administrativ.

În sensul art. 10 din Legea specială nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații,

personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu

excepțiile stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații,

inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile

legii. Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta

lege este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile

solicitate.

Din sensul legii rezultă că solicitantul nu trebuie să-și justifice, în niciun fel,

cererea. Informațiile de interes public pot fi solicitate și numai din „simpla

curiozitate”, întrucât accesul la astfel de informații este liber, ceea ce presupune că

ele se află la dispoziția tuturor.

Totodată, instanța de recurs notează că solicitantul de informații va oferi, în

cadrul cererii scrise, detalii suficiente și concludente pentru identificarea

informației solicitate. Această obligație nu include necesitatea specificării titlului

și/sau numărului de identificare al documentului, în care este inserată informația

respectivă. Astfel, este ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de furnizare a

informației după înregistrarea cererii motivat pe neindicarea în cerere a

elementelor menționate. Suficiența și concludența detaliilor oferite de către

solicitant trebuie să permită furnizorului informației posibilitatea de a identifica ca

acționînd cu diligență, informația solicitată. Insuficiența și neconcludența detaliilor

indicate în cerere nu poate constitui un motiv de refuz în înregistrarea cererii, dar

poate constitui un temei de refuz în furnizarea informației, deoarece informația este

nedeterminabilă.

Din speță rezultă că Iurie Grecu, prin cererea depusă a solicitat o informație

de interes public privind utilizarea banilor publici de către Primăria s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni pentru renovarea porțiunii de trotuar de la Primăria s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni până la cimitirul din sat.

Informație de interes public este acea informație, care privește activitățile sau

rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de

suportul, forma sau de modul de exprimare a informației. Orice informații care se

referă la/sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale unei

regii autonome, care utilizează bani publici în sensul Legii, constituie informație

oficială, care urmează a fi furnizată solicitanților.

5

La caz, cererea privind accesul la informații depusă de către Iurie Grecu a fost

adresată către un consilier local și anume Verei Iațcu.

În conformitate cu art.3 din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV

din 02 februarie 2000, în unitatea administrativ-teritorială respectivă, alesul local

este persoană oficială, el fiind reprezentantul autorității deliberative sau executive

din administrația publică locală. În exercitarea mandatului, alesul local este în

serviciul colectivității respective.

Conform art. 20 din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, alesul local

examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile care îi sunt adresate, ia măsuri

pentru soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și conducătorii persoanelor

juridice. Alesul local primește în audiență cetățenii în sediul autorității

administrației publice locale. Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea normală a

audienței revine secretarului consiliului local.

Astfel, cererea cu privire la acces la informație a fost adresată unui exponent

al puterii locale, motiv pentru care cererea lui Iurie Grecu a fost înregistrată în

Registrul Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, fiindu-i atribuit număr de

intrare 38. (f.d. 6)

La cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul nr.117 din

05 martie 2020, semnat de consilierul local Vera Iațcu și secretarul interimar al

Consiliului local Vera Boghiu, prin care i s-a solicitat lui Iurie Grecu să-și justifice

cererea privind accesul la informații. (f.d.7)

Deci, răspunsul nr.117 din 05 martie 2020, este semnat de doi exponenți ai

autorității publice locale și anume de consilierul local Vera Iațcu și secretarul

interimar al Consiliului local Vera Boghiu.

Conform art. 37, alin. (1) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006 secretarul consiliului local este și

secretar al satului (comunei), orașului (municipiului).

Atribuțiile de serviciu ale secretarului sunt indicate la art. 39, alin. (1) din

Legea nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006 privind administrația publică

locală. Astfel, secretarul îndeplinește, sub autoritatea primarului mai multe

atribuții, printre care:

- participă la ședințele consiliului local;

- avizează proiectele de decizii ale consiliului local și contrasemnează

deciziile;

- asigură buna funcționare a primăriei;

- asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;

- pregătește materialele pe marginea problemelor supuse dezbaterii în

consiliul local;

- comunică și remite, în termen de 5 zile, dacă legea nu prevede altfel,

autorităților și persoanelor interesate actele emise de consiliul local sau de primar;

- asigură consultarea publică a proiectelor de decizii ale consiliului local și de

dispoziții normative ale primarului, informarea publicului referitor la deciziile

adoptate și la dispozițiile emise;

- primește, distribuie și întreține corespondența;

- eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în

afara celor care conțin informații secrete, stabilite potrivit legii, precum și extrase

și copii de pe actele de stare civilă;

- păstrează și aplică, după caz, sigiliul;

6

- acordă ajutor consilierilor și comisiilor consiliului local;

- administrează sediul primăriei și bunurile ei;

- eliberează certificate de proprietate privată ce confirmă dreptul de

proprietate asupra cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi

agricole, în baza anexelor la procesul-verbal al comisiei de privatizare a bunurilor

întreprinderilor agricole, conform modelului aprobat de Ministerul Economiei și

Infrastructurii;

- legalizează semnăturile de pe documente, legalizează copiile de pe

documente și ale extraselor din ele.

Fiindcă răspunsul nr.117 din 05 martie 2020, este semnat de doi exponenți ai

autorității publice locale și anume de consilierul local Vera Iațcu și secretarul

interimar al Consiliului local Vera Boghiu, în plus pe documentul semnat de acești

doi reprezentanți ai autorității publice locale a fost aplicat sigiliul Consiliului sătesc

Ciuciulea, se poate concluziona că acest răspuns emană de la autoritatea publică

Consiliul local s. Ciuciulea, care și-a asumat obligația de a examina cererea lui

Iurie Grecu.

Articolul 15, alin. (1)- (2) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, stipulează că cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi

înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare.

Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici

responsabili de furnizarea informațiilor.

Potrivit art. 189, alin. (2) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în

termen legal o cerere. Anume pe acest motiv a fost înaintată prezenta acțiune în

instanța de judecată.

În concluzie instanța de recurs menționează că nici una din prevederile legale

enunțate nu condiționează inadmisibilitatea acțiunii depuse de către Iurie Grecu și

sînt eronate argumentele instanței de apel precum că Consiliul local s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni nu a desfășurat activitate administrativă în sensul art.5 din Codul

administrativ, or, această activitate în numele Consiliului local s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni a fost efectuată de către consilierul local Vera Iațcu și secretarul

interimar al Consiliului local Vera Boghiu.

În ceea ce ține de aplicarea art. 24 din Legea privind accesul la informație

nr. 982 din 11 mai 2000, Curtea Supremă de Justiție la caz, nu poate satisface

pretenția de a decide aplicarea unor sancțiuni.

În schimb, Curtea de Apel Bălți, în urma reexaminării prezentei cauze,

pornind de la aplicarea Legii nominalizate, urmează să determine suveran dacă

autoritatea publică poate fi sancționată în temeiul legii.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de

recurs reține că Curtea de Apel Bălți acest capăt de cerere l-a declarat inadmisibil

prin prisma art.10, art.60, alin.(3), art. 207, alin.2 lit. f) din Codul administrativ,

motivând că reclamantul nu a satisfăcut imperativul procedurii prealabile, stabilit

de legea generală.

Aici instanța de recurs ține să menționeze principiul fundamental specialia

generalibus derogant, altfel spus dacă atât legea generală cât și legea specială

reglementează o materie, legea specială este aplicabilă.

7

La speță, contenciosului legat de accesul la informație se aplică legea

materială specială – Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din

11 mai 2000.

Conform art. 21 al Legii enunțate, persoana care se consideră lezată într-un

drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile

acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios

administrativ competentă. Persoana care se consideră lezată într-un drept sau

interes legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile

pentru primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu

privire la:

a) refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea;

b) refuzul de a asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice

aflate la dispoziția furnizorului de informații;

c) încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii de acces la

informație;

d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate;

e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate;

f) atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin

secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu

accesibilitate limitată;

g) secretizarea neîntemeiată a unor informații;

h) stabilirea plății și mărimii acesteia pentru informațiile furnizate;

i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale

furnizorului de informații.

Din interpretarea teleologică a Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, instanța de recurs reține că scopul urmărit de legiuitor prin

prezenta Lege este eficientizarea procesului de informare, afirmat în art. 2, lit. a)

din Legea nominalizată, dar de asemenea înlăturarea rapidă și eficace a încălcării

dreptului la informație, care include și repararea prejudiciului.

Astfel, precum procedura prealabilă îngreunează și complică procedura

administrativă, instanța de recurs a conchis că legea prevede implicit exercitarea

prezentului drept și revendicarea reparării prejudiciului fără procedură prealabilă,

altfel spus cu o acțiune adresată direct în instanța de judecată.

De asemenea, instanța de recurs reiterează prevederile art. 23, alin. (1) al

Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, potrivit cărora

acțiunea ce privește constatarea încălcării dreptului de acces la informație, care

include și cauzarea unor prejudicii, se face direct în instanța de contencios

administrativ.

Pornind de la normele sus-citate, Curtea a estimat că pretenția prin care s-a

solicitat repararea prejudiciului este accesorie acțiunii prin care se constată

încălcarea dreptului de acces la informație și obligarea autorității de a furniza

informația. Aplicând teoria accesoriului, accessorium sequitur principale, instanța

de recurs a constatat că acțiunea, prin care s-a solicitat repararea prejudiciului se

supune aceluiași regim juridic ca și acțiunea de constatare a încălcării dreptului de

acces la informație, adică nu se supune procedurii prealabile.

În concluzie, instanța de recurs consideră că refuzul Curții de Apel Bălți de a

se pronunța pe fondul acestei pretenții din motiv că procedura prealabilă nu a fost

8

respectată este absolut eronată, or, procedura prealabilă nu este impusă de Legea

specială nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

Astfel, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă acțiunea, a adus atingere

dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 § 1 din

Convenție. Or, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea

neîngrădită a celor interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de

lege.

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în

jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o

instanță să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale

cu caracter civil. Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul

liber pentru un justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși

substanța sa (cauza Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009).

Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea

acțiunii depuse de Iurie Grecu și nu a judecat cauza în fond, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 16 februarie 2021 a Curții

de Apel Bălți, cu restituirea cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în

ordine de apel, în alt complet de judecată, ori lichidarea încălcărilor admise de

către instanța de apel nu este posibilă în cadrul examinării cauzei în ordine de

recurs.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în

cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie Grecu

împotriva consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Iațcu, secretarului

interimar al Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Boghiu și

Consiliului local al s. Ciuciulea r-nul Glodeni privind constatarea nulității

răspunsului, constatarea îngrădirii accesului la informație, sancționarea pârâților și

repararea echitabilă și efectivă în mod solidar a prejudiciului moral cauzat, cu

remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

9