3ra-162/21 — ingradirea accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral

3ra-162/21 — ingradirea accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-162/21

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Toderaș, E. Bejenaru, A. Gheorghieș

D E C I Z I E

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Iurie

Grecu împotriva consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Iațcu,

secretarului interimar al Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera

Boghiu și Consiliului local al s. Ciuciulea r-nul Glodeni privind îngrădirea

accesului la informație, sancționarea pârâților și repararea echitabilă și efectivă a

prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

casat hotărârea din 15 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central cu

emiterea unei noi decizii privind declararea acțiunii inadmisibile,

c o n s t a t ă:

La 16 martie 2020 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Iațcu, secretarului

interimar al Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Boghiu și

Consiliului local al s. Ciuciulea r-nul Glodeni privind îngrădirea accesului la

informație, sancționarea pârâților și repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului

moral cauzat.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la

02 martie 2020 a adresat cererea nr.48 către consilierul local Vera Iațcu, prin care a

solicitat să fie informat cu transparența procesului decizional a informațiilor

publice și anume câți bani publici din bugetul local al Primăriei s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea porțiunii de trotuar de la oficiul poștal

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni până la grădinița nr.1 din sat.

Cu răspunsul primit la 11 martie 2020 nr.190 nu este de acord, deoarece în

acesta nu se regăsesc informațiile solicitate.

Astfel, reclamantul consideră că răspunsul este vădit eronat și duce în eroare

solicitantul de informație. Mai mult, răspunsul este pur formal, după formă și

conținut, fiind lovit de nulitate și afectat de viciu constituțional.

1

În susținerea pretenției privind repararea prejudiciului moral Iurie Grecu a

indicat că prin acțiunile și inacțiunile pârâților i s-a îngrădit dreptul la informațiile

de interes public solicitate, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i

lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova, care

trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituție și alte legi.

Întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.1 alin. (3), 15, 34 alin.(1) ale

Constituției Republicii Moldova, art.5 alin.(2) lit. c), art. 10 alin.(3), art. 11 alin.(1)

ale Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art.20 alin.(1)

al Legii privind statutul alesului local nr. 768 din 02 februarie 2000, art.6 lit.b) al

Legii privind transparența în procesul decizional nr. 239 din 13 noiembrie 2008,

art.18 al Codului administrativ, Iurie Grecu a solicitat constatarea nulității

răspunsului cu nr.190 din 11 martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului

vătămat – dreptul la informație, sancționarea pârâților potrivit art.24 al Legii

privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea

prejudiciului moral în sumă de 4000 de lei.

Prin hotărârea din 15 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central

acțiunea înaintată de către Iurie Grecu s-a respins ca neîntemeiată. (f.d.36)

La 24 septembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus apel, iar la 29 septembrie 2020 a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 15 septembrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri

privind sancționarea intimaților, în temeiul art. 24 al Legii privind accesul la

informație nr.982 din 11 mai 2000 și repararea din contul acestora în mod solidar a

prejudiciului moral cauzat în sumă de 4000 de lei. (f.d.49, 50-51)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 01 decembrie 2020 a casat

hotărârea din 15 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis o

nouă decizie, prin care a declarat acțiunea inadmisibilă. ( f.d. 83, 86-93)

La 07 decembrie 2020 Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din

01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, iar la 11 decembrie 2020 a prezentat

motivarea recursului solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se constate

recunoașterea dreptului pretins vătămat- dreptul privind accesul la informație și

repararea din contul intimaților în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în sumă

de 4000 de lei (f.d.84-85, 95-98).

În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel privind netemeinicia hotărârii instanței de

fond. Totodată, declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel i-a încălcat

dreptul la un proces echitabil.

Recurentul a menționat că decizia instanței de apel a fost emisă cu aplicarea

eronată a normelor de drept material, motiv din care urmează a fi casată.

La 28 decembrie 2020 în adresa consilierului local al s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni Vera Iațcu, secretarului interimar al Consiliului local al s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni Vera Boghiu și Consiliului local al s. Ciuciulea r-nul Glodeni a fost

expediată copia recursului depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței.

Deși la 30 decembrie 2020 și 04 ianuarie 2021 intimații au recepționat copia

recursului, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus

referințe.

2

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 01 decembrie 2020.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat prevederilor art. 245 Cod

administrativ și a depus în termen recursul la 07 decembrie 2020, iar motivarea

recursului la data de 11 decembrie 2020.

Prin încheierea din 17 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Iurie Grecu a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții

la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă

claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din

01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, din următoarele considerente.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu

probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

3

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de

instanțe și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că la

02 martie 2020 Iurie Grecu s-a adresat către consilierul local Vera Iațcu cu cererea

nr.48, prin care a solicitat să fie informat câți bani publici din bugetul local al

Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea porțiunii de

trotuar de la Oficiul Poștal din sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni până la grădinița din

sat nr. 1. (f.d. 6)

Prin notificarea nr.190 din 11 martie 2020, semnată de consilierul local Vera

Iațcu și secretarul interimar al Consiliului local Vera Boghiu, lui Iurie Grecu i s-a

acordat un termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea neajunsului și

motivarea în scris a obiectului cererii, înregistrată la Primăria s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni cu nr. 48 la 02 martie 2020.

Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea din 02 martie 2020, Iurie

Grecu s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, prin care a solicitat

constatarea nulității răspunsului nr.190 din 11 martie 2020, constatarea

recunoașterii dreptului vătămat privind accesul la informație, sancționarea pârâților

potrivit prevederilor art.24 din Legea privind accesul a informație, repararea în

mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral.

Judecătoria Drochia, sediul Central prin hotărârea din data de

15 septembrie 2020 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie

Grecu. (f.d. 36, 43-47)

Instanța de fond în temeiul Codului administrativ și al Legii nr. 982-XIV din

11 mai 2000 privind accesul la informație a concluzionat că, autoritatea pârâtă l-a

informat pe Iurie Grecu despre necesitatea prezentării motivării obiectului acesteia,

iar Iurie Grecu în termenul acordat de autoritatea pârâtă nu a înlăturat neajunsurile.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral instanța de fond

a menționat că aceasta este neîntemeiată, deoarece lipsește justificarea necesității

lui Iurie Grecu de a obține informația solicitată, lipsește motivarea impactului adus

persoanei în legătură cu neprezentarea informației.

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 01 decembrie 2020 a casat

hotărârea din 15 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis o

nouă decizie, prin care a declarat acțiunea inadmisibilă. ( f.d. 86-93)

Instanța de apel a menționat că acțiunea îndreptată împotriva consilierului

local Vera Iațcu, secretarului interimar al Consiliului local Vera Boghiu este

inadmisibilă, deoarece persoanele respective în temeiul art. 5, 7, 8, 17, 20, art. 189,

alin. (1)-(3) din Codul administrativ nu întrunesc calitatea de autoritate publică,

respectiv acțiunea în contencios administrativ nu poate fi înaintată împotriva

acestora.

Referitor la acțiunea îndreptată împotriva Consiliului local s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni privind anularea răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de

acces la informații și sancționarea pârâților, instanța de apel a menționat că Iurie

Grecu nu a înaintat către Consiliul local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni nici o petiție,

cerere privind accesul la informații în sensul Codului administrativ. Astfel, s-a

constatat că autoritatea publică pârâtă nu a desfășurat nici o activitate

administrativă în sensul art.3 din Codul administrativ.

4

Finalmente, instanța de apel a concluzionat că și pretenția cu privire la

repararea prejudiciului moral este inadmisibilă, or, Iurie Grecu în prealabil nu a

înaintat această pretenție Consiliului local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni.

Analizând motivarea Curții de Apel Bălți, în partea pretenției cu privire la

constatarea nulității răspunsului din 190 din 11 martie 2020, instanța de recurs

observă că în speță s-a confundat dreptul de acces la informație, reglementat prin

Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație cu dreptul la

petiționare reglementat de Codul administrativ, în special art. 75-76, care stabilesc

expres elementele petiției și sancțiunile pentru lipsa elementelor acesteia.

Din speță rezultă că Iurie Grecu prin cererea depusă a solicitat o informație de

interes public privind utilizarea banilor publici de către Primăria s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni pentru renovarea porțiunii de trotuar de la Oficiul Poștal din

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni până la grădinița din sat nr. 1.

Prin răspunsul nr. 190 din 11 martie 2020, consilierul local Ciuciulea Vera

Iațcu și secretarul interimar al Consiliului local Ciuciulea Vera Boghiu l-au

informat pe Iurie Grecu că cererea sa nu se încadrează în prevederile art. 75,

alin. (1), lit. d) din Codul administrativ, totodată i s-a acordat un termen de 5 zile

calendaristice pentru înlăturarea acestui neajuns, conform prevederilor art. 76,

alin. (2) din Codul administrativ, în caz contrar cererea nu va fi examinată.

Din analiza cererii depuse de către Iurie Grecu la data de 02 martie 2020

rezultă că cererea respectivă nu poate fi calificată ca petiție și nu poate fi

sancționată, conform prevederilor art.76 din Codul administrativ.

Cererea, în esența ei, este o cerere de acces la informații oficiale.

Informație oficială este acea informație care privește activitățile sau rezultă

din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul,

forma sau de modul de exprimare a informației.

Orice informațe care se referă la sau rezultă din activitățile unei instituții sau

autorități publice, ori ale unei regii autonome care utilizează bani publici în sensul

Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, constituie

informație oficială, care urmează a fi furnizată solicitanților.

Pornind de la obiectivul particular al Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000

privind accesul la informație, instanța de recurs conchide că aceasta reprezintă

legea materială specială, care trebuia aplicată de instanțele ierarhic inferioare în

prezentul litigiu. Astfel, aplicând dispozițiile generale din Codul administrativ,

instanțele ierarhic inferioare au interpretat greșit cadrul legal aplicabil și nu și-au

fondat deciziile în baza legii aplicabile.

Completul specializat reiterează că în conformitate cu art. 10 din legea

menționată supra, orice persoană poate solicita, fără a-i fi îngrădit dreptul sau de

a-l supune justificării interesului, informații ce se află în posesia furnizorilor de

informații, cu excepțiile stabilite de legislație.

Merită de subliniat faptul că comparativ cu dreptul general, aplicat de

instanțele de fond, legea specială prevede expres în alin. (3) al prezentei dispoziții

că persoana este absolvită de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate,

respectiv răspunsul consilierului local Ciuciulea Vera Iațcu și al secretarului

interimar al Consiliului local Ciuciulea Vera Boghiu că [„…cererea dumneavoastră

este lipsită de motivarea obiectului acesteia. În cele din urmă, vi se acordă un

termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea acestui neajuns, și motivarea în

5

scris de către d-stră a obiectului cererii…”] este contrar prevederilor Legii privind

accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000.

Analizând materialele cauzei, instanța de recurs subliniază că Iurie Grecu în

cererea de acces la informație expres solicită furnizarea informației la domiciliu,

indicând în antetul cererii suficiente date pentru a fi identificat.

În speță, solicitantul a respectat condițiile prevăzute la art. 12, alin. (2) din

Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație în ceea ce ține de

cerere, respectiv autoritatea competentă avea obligația de a pune la dispoziția

solicitantului informația în forma solicitată.

Astfel, instanța de recurs reține că Curtea de Apel Bălți nu a tras concluziile

necesare din prezenta dispoziție, or, aplicând-o la speță, autoritatea publică trebuia

să livreze informația solicitată de către Iurie Grecu la domiciliu prin poștă.

În afară de aceasta, la caz, cererea privind accesul la informații depusă de

către Iurie Grecu a fost adresată către un consilier local și anume Verei Iațcu.

În conformitate cu art.3 din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV

din 02 februarie 2000, în unitatea administrativ-teritorială respectivă, alesul local

este persoană oficială, el fiind reprezentantul autorității deliberative sau executive

din administrația publică locală. În exercitarea mandatului, alesul local este în

serviciul colectivității respective.

Conform art. 20 din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, alesul local

examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile care îi sunt adresate, ia măsuri

pentru soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și conducătorii persoanelor

juridice. Alesul local primește în audiență cetățenii în sediul autorității

administrației publice locale. Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea normală a

audienței revine secretarului consiliului local.

Astfel, cererea cu privire la acces la informație a fost adresată unui exponent

al puterii locale, motiv pentru care cererea lui Iurie Grecu a fost înregistrată în

Registrul Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, fiindu-i atribuit număr de intrare

La cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul nr.190 din

11 martie 2020, semnat de consilierul local Vera Iațcu și secretarul interimar al

Consiliului local Vera Boghiu, prin care i s-a solicitat lui Iurie Grecu să-și justifice

cererea privind accesul la informații. (f.d.7)

Deci, răspunsul nr.190 din 11 martie 2020, este semnat de doi exponenți ai

autorității publice locale și anume de consilierul local Vera Iațcu și secretarul

interimar al Consiliului local Vera Boghiu.

Conform art. 37, alin. (1) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006 secretarul consiliului local este și

secretar al satului (comunei), orașului (municipiului).

Atribuțiile de serviciu ale secretarului sunt indicate la art. 39, alin. (1) din

Legea nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006. Astfel, secretarul îndeplinește,

sub autoritatea primarului mai multe atribuții, printre care:

- participă la ședințele consiliului local;

- avizează proiectele de decizii ale consiliului local și contrasemnează

deciziile;

- asigură buna funcționare a primăriei;

- asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;

6

- pregătește materialele pe marginea problemelor supuse dezbaterii în

consiliul local;

- comunică și remite, în termen de 5 zile, dacă legea nu prevede altfel,

autorităților și persoanelor interesate actele emise de consiliul local sau de primar;

- asigură consultarea publică a proiectelor de decizii ale consiliului local și de

dispoziții normative ale primarului, informarea publicului referitor la deciziile

adoptate și la dispozițiile emise;

- primește, distribuie și întreține corespondența;

- eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în

afara celor care conțin informații secrete, stabilite potrivit legii, precum și extrase

și copii de pe actele de stare civilă;

- păstrează și aplică, după caz, sigiliul;

- acordă ajutor consilierilor și comisiilor consiliului local;

- administrează sediul primăriei și bunurile ei;

-eliberează certificate de proprietate privată ce confirmă dreptul de proprietate

asupra cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, în baza

anexelor la procesul-verbal al comisiei de privatizare a bunurilor întreprinderilor

agricole, conform modelului aprobat de Ministerul Economiei și Infrastructurii;

-legalizează semnăturile de pe documente, legalizează copiile de pe

documente și ale extraselor din ele.

Fiindcă răspunsul nr.190 din 11 martie 2020, este semnat de doi exponenți ai

autorității publice locale și anume de consilierul local Vera Iațcu și secretarul

interimar al Consiliului local Vera Boghiu, în plus pe documentul semnat de acești

doi reprezentanți ai autorității publice locale a fost aplicat sigiliul Consiliului sătesc

Ciuciulea, se poate concluziona că acest răspuns emană de la autoritatea publică

Consiliul local s. Ciuciulea, care și-a asumat obligația de a examina cererea lui

Iurie Grecu.

Articolul 15, alin. (1)- (2) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, stipulează că cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi

înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare.

Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici

responsabili de furnizarea informațiilor.

În conformitate cu art.16, alin. (1) din Legea privind accesul la informație

nr. 982-XIV din data de 11 mai 2000, informațiile, documentele solicitate vor fi

puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi

furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

acces la informație.

Potrivit art. 189, alin. (2) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în

termen legal o cerere. Anume pe acest motiv a fost înaintată prezenta acțiune în

instanța de judecată.

În concluzie, instanța de recurs menționează că nici una din prevederile legale

enunțate nu condiționează inadmisibilitatea acțiunii depuse de către Iurie Grecu, iar

argumentele instanței de apel precum că Consiliul local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni

nu a desfășurat activitate administrativă în sensul art.5 din Codul administrativ este

eronată, or, această activitate în numele Consiliului local s. Ciuciulea, r-nul

Glodeni a fost efectuată de către consilierul local Vera Iațcu și secretarul interimar

al Consiliului local Vera Boghiu.

7

Instanța de recurs mai observă că instanța ierarhic inferioară n-a stabilit ce tip

de acțiune a înaintat Iurie Grecu.

În conformitate cu prevederile art. 206, alin. (1) din Codul administrativ o

acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:

a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în

contestare);

b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual

(acțiune în obligare);

c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în

realizare);

d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui

act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în

constatare); sau

e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de

control normativ).

Conform art. 211, alin. (1), lit. e) din Codul administrativ în cererea de

chemare în judecată se indică pretențiile reclamantului.

În speță, se atestă că Iurie Grecu a solicitat recunoașterea vătămării unui

drept, solicitare, care nu se încadrează în prevederile art. 206, alin. (1) din Codul

administrativ, dar care ar fi pretenția subsecventă la acțiunea în obligare.

Din conținutul art. 231, alin. (2) în colaborare cu art. 219, alin. (1) și alin. (2)

din Codul administrativ rezultă că instanța de apel era obligată să cerceteze starea

de fapt din oficiu, totodată să depună eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, inclusiv concretizarea pretențiilor din acțiune.

Astfel, instanța de apel, în temeiul art. 213 din Codul administrativ, urma să-i

stabilească lui Iurie Grecu un termen pentru înlăturarea neajunsurilor și anume

să-și concretizeze pretențiile, prin prisma art. 206, alin. (1) din Codul

administrativ.

În aceste circumstanțe completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că pretenția privind

recunoașterea vătămării dreptului de acces la informație prematur a fost declarată

inadmisibilă de către instanța de apel, or, urma să-i fie acordat lui Iurie Grecu un

termen pentru a-și concretiza pretențiile în sensul prevăzut de art. 206, alin. (1) din

Codul administrativ.

Prin urmare, în cazul stabilirii tipului acțiunii instanța se va putea expune și

asupra pretenției privind repararea prejudiciului moral, care potrivit art. 21,

alin. (3) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000,

constituie o încălcare a dreptului de acces la informații și prin prisma art. 23,

alin. (1) acest drept poate fi apărat direct în instanța de contencios administrativ.

În ceea ce ține de aplicarea art. 24 din Legea privind accesul la informație

nr. 982 din 11 mai 2000, Curtea Supremă de Justiție la caz, nu poate satisface

pretenția de a decide aplicarea unor sancțiuni.

În schimb, Curtea de Apel Bălți, în urma reexaminării prezentei cauze,

pornind de la aplicarea Legii nominalizate, urmează să determine suveran dacă

autoritatea publică poate fi sancționată în temeiul legii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

8

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Iurie Grecu, de a casa decizia din

01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și de a restitui cauza pentru rejudecare la

Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Astfel, ținând cont de rolul

specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului, este imperios, ca la

reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate neajunsurile procedurii

inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016,

parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125).

Pe această cale, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în

întregime în cadrul unor proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea

sarcina de a stabili o legătură clară între faptele speței, dispozițiile legale aplicabile

și concluziile la care a ajuns. În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de

apel va trebui să constate temeinicia sau lipsa unui temei legal a cererii de apel

formulată de către Iurie Grecu (a se vedea, spre exemplu, importanța rejudecării

cauzei de către instanțele ierarhic inferioare în baza considerentelor unei instanțe

de recurs, Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Dimitar Yordanov vs

Bulgaria, 6 septembrie 2018, parag. 52 – 53).

Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de

cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

Conform art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din 01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, emisă în

cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie Grecu

împotriva consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Iațcu, secretarului

interimar al Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Vera Boghiu și

Consiliului local al s. Ciuciulea r-nul Glodeni privind îngrădirea accesului la

informație, sancționarea pârâților și repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului

moral cauzat, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

9