2ds-4/21 — deposedarea si transmiterea silita in posesie a bunului imobil ipotecat

Dosarul nr.2ds-4/2021

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (S. Bleșceaga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Vascan, M. Moraru, T. Pelin)

Î N C H E I E R E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecători Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând cererea Nataliei Romanenco cu privire la întoarcerea executării,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

„Comerțbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Vladimir Romanenco și Maria

Romanenco, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Donteh Plus”

privind deposedarea și transmiterea silită în posesie a bunului imobil ipotecat,

c o n s t a t ă :

La 14 mai 2010, BC „Comerțbank” SA a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vladimir Romanenco și Maria Romanenco, intervenient accesoriu SRL

„Donteh-Plus”, solicitând transmiterea silită în posesia BC „Comerțbank” SA, pentru

vânzare, apartamentul nr. xx, situat pe str. Xxxx, mun. xxxx, număr cadastral xxxx,

care aparține lui Romanenco Vladimir și Romanenco Maria, cu evacuarea tuturor

persoanelor și bunurilor din imobilul indicat și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 08 aprilie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, acțiunea

depusă de BC „Comerțbank” SA împotriva lui Vladimir Romanenco și Maria

Romanenco, intervenient accesoriu SRL „Donteh-Plus” cu privire la exercitarea

dreptului de ipotecă, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 12 septembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de

BC „Comerțbank” SA a fost respins și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 15 mai 2013 a Curții Supreme de Justiție, corectată prin încheierea

din 28 august 2013 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de BC

„Comerțbank” SA, a fost casată decizia din 12 septembrie 2012 a Curții de Apel

1

Chișinău și hotărârea din 08 aprilie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, fiind

emisă o hotărâre nouă de admitere a acțiunii prin care a fost transmis silit în posesia BC

„Comerțbank” SA pentru vânzare din numele lui Vladimir Romanenco și Maria

Romanenco, bunul imobil gajat – apartamentul nr. 44, situat pe str. Albișoara 24, mun.

Chișinău cu evacuarea bunurilor mobile și a persoanelor care domiciliază, fără

acordarea altui spațiu locativ.

S-a încasat de la Vladimir Romanenco și Maria Romanenco în beneficiul BC

„Comerțbank” SA cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 36

430,50 de lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 20 634 de lei, iar în

total 57 064,50 de lei.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă la 28 august 2013 de Vladimir Romanenco

împotriva deciziei din 15 mai 2013 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă la 14 noiembrie 2013 de Maria Romanenco

împotriva deciziei din 15 mai 2013 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 31 martie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău s-a

respins ca neîntemeiată cererea Mariei Romanenco și Vladimir Romanenco cu privire

la schimbarea modului și ordinii de executare a hotărârii judecătorești pronunțate prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2013.

Prin încheierea din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă la 25 martie 2014 de Natalia Romanenco

împotriva deciziei din 15 mai 2013 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 11 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii Moldova, Oleg

Rotari, s-a casat decizia din 15 mai 2013 a Curții Supreme de Justiție, s-a reținut în

Curtea Supremă de Justiție prezenta cauză civilă pentru rejudecarea recursului declarat

de BC „Comerțbank” SA împotriva deciziei din 12 septembrie 2012 a Curții de Apel

Chișinău.

Prin decizia din 29 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de către Banca Comercială „Comerțbank” Societate pe Acțiuni și

menținută decizia din 12 septembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 08

aprilie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea

de chemare în judecată depusă de către Banca Comercială „Comerțbank” Societate pe

Acțiuni împotriva lui Vladimir Romanenco și Maria Romanenco, intervenient

accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Donteh Plus” privind deposedarea și

transmiterea silită în posesie a bunului imobil ipotecat.

La 18 decembrie 2020, Natalia Romanenco a depus cerere privind întoarcerea

executării, în temeiul art. art. 157, 159 alin. (1) din Codul de executare, precum și art.

250 din Codul de procedură civilă, invocând că este îndreptățită să solicite restituirea

contravalorii prețului de piață a bunului ipotecat, care a fost vândut în anul 2014 or,

potrivit raportului de evaluare din 09 noiembrie 2020 întocmit de Societatea cu

Răspundere Limitată „Evaltot”, prețul de piață a bunului constituie 42 799 euro. La fel,

a notat că este pasibilă restituirii și suma de 59 029,86 lei având în vedere că din

2

scrisoarea din 30 noiembrie 2020 prezentată de către executorul judecătoresc Valentina

Anghel, rezultă că în procedura de executare au fost încasate sumele respective.

Prin referința depusă la 08 februarie 2021 Banca Comercială „Comerțbank”

Societate pe Acțiuni a solicitat respingerea cererii privind emiterea unei decizii

suplimentare privind întoarcerea executării.

Examinând cererea depusă de Natalia Romanenco cu privire la întoarcerea

executării, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că urmează a fi respinsă, pentru motivele ce succed.

După cum s-a stabilit, Natalia Romanenco, prin prezenta cerere pretinde la

întoarcerea executării.

Conform art. 157 alin. (1) din Codul de executare, în cazul în care hotărîrea

executată se anulează și, după rejudecarea cauzei, se adoptă o hotărîre prin care acțiunea

se respinge parțial sau integral ori o încheiere de încetare a procesului sau de scoatere

a cererii de pe rol, instanța de judecată dispune din oficiu restituirea către pîrît (debitor),

din contul reclamantului (creditorului), a tot ceea ce s-a încasat în temeiul hotărîrii

anulate, precum și a cheltuielilor de executare.

Conform articolului 159 din Codul de executare, instanța de apel sau instanța de

recurs este obligată să dispună întoarcerea executării dacă, examinând apelul sau

recursul, anulează hotărîrea instanței de fond cu adoptarea unei noi hotărîri prin care

respinge parțial sau integral acțiunea ori adoptă o încheiere de încetare a procesului sau

de scoatere a cererii de pe rol. În cazul în care instanța de apel sau de recurs nu a dispus

întoarcerea executării, pîrîtul poate înainta o acțiune în condițiile art.158 din prezentul

cod.

Aderent, articolul 158 alin.(2) din Codul de executare, statuează că dacă instanța

de judecată care a rejudecat cauza nu a soluționat întoarcerea executării hotărârii

anulate, pârâtul este în drept, în termenele de prescripție, să înainteze în această instanță

o cerere de întoarcere a executării în procedură în ordonanță, fără respectarea procedurii

prealabile.

În conformitate cu art. 344 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ordonanța

judecătorească este o dispoziție dată unipersonal de judecător, în baza materialelor

prezentate de creditor, privind încasarea de sume bănești sau revendicarea de bunuri de

la debitor în pretențiile specificate la art.345.

În acest sens, Colegiul învederează că se emite ordonanță judecătorească, potrivit

art. 345 alin.(1) lit. o) din Codul de procedură civilă, în cazul în care pretenția se referă

la întoarcerea executării conform art.158 alin.(2) din Codul de executare.

În prezenta cauză este cert că instanța de recurs efectuând o rejudecare în fond a

cauzei, a menținut decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe. Însă, distinct

acestor circumstanțe, instanța de recurs nu a dispus întoarcerea executării, în temeiul

articolului 159 din Codul de executare.

La capitolul dat este de notat că, odată cu depunerea cererii de recurs, intimații nu

au revendicat și întoarcerea executării silite, precum și nu a administrat probe în sensul

dat. Prin urmare, judecând prezenta cauză instanța de recurs, Colegiul nu dispunea de

dovezi pertinente și concludente care, în baza cărora să-și formeze poziția privind

necesitatea dispunerii întoarcerii executării silite or, în lipsa acestor probe instanța nu

3

putea cunoaște despre faptul că hotărârea judecătorească deja a fost executată.

Mai mult, în textul decizie din 29 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție

lipsesc careva mențiuni privind existența unei pretenții de întoarcere a executării, la

expunerea căreia instanța de recurs ar fi omis să indice suma adjudecată, bunurile ce

urmează a fi remise sau acțiunile pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească.

În altă ordine de idei, Colegiul opinează că la etapa dată, Curtea Supremă de

Justiție, ca instanță de recurs, nu poate aplica prevederile articolului 345 lit. o) din

Codul de procedură civilă. Or, această normă guvernează procedura în ordonanță

(procedura simplificată), în baza căreia instanța de judecată dispune în mod

unipersonal, la cererea creditorului, încasarea unor sume de bani sau revendicarea unor

bunuri de la debitor. Respectiv, în sensul Capitolului XXXV din Codul de procedură

civilă, această modalitate de apărare este soluționată de către un singur judecător, în

mod unipersonal.

Distinct acestei ipoteze, Colegiul subliniază că instanța de recurs este un organ

colegial, circumstanță care apriori nu permite soluționarea disensiunilor în procedura

în ordonanță. Or, ținând cont de trăsăturile caracteristice relevate supra, procedura în

ordonanță este o procedură simplificată în fața primei instanțe.

Sub acest aspect, Colegiul remarcă faptul că, dispozițiile art. 159 alin. (2)

coroborat cu art. 158 din Codul de executare, au fost adoptate anterior normei instituite

la art. 345 lit. o) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, în condițiile prezentului

caz, prevederile art. 345 lit. o) din Codul de procedură civilă au aplicabilitate superioare

celor de la articolele 158 și 159 din Codul de executare. Or, în conformitate cu art. 2

alin. (2) din Codul de procedură civilă, în caz de coliziune între normele prezentului

cod și prevederile Constituției Republicii Moldova, se aplică prevederile Constituției,

iar în caz de discordanță între normele prezentului cod și cele ale unei alte legi organice,

se aplică reglementările legii adoptate ulterior.

Astfel, instanța de recurs nu poate deroga de la procedurile, iar drept consecință și

competențele ce i-au fost atribuite de legiuitor. Cu atât mai mult că, prin Legea nr. 191

din 23 septembrie 2016, în vigoare de la 28 aprilie 2017, legiuitorul a completat art.

345 din Codul de procedură civilă cu lit. o), prin care a conferit instanțelor de nivelul I

competența de a soluționa, în procedură simplificată, chestiunile privind întoarcerea

executării în cazurile în care instanțele de apel sau de recurs, anulând hotărârea instanței

de fond și adoptând o hotărâre nouă, nu s-au pronunțat și în partea întoarcerii executării.

Așa fiind, Colegiul ținând cont de regula impusă de legiuitor, prin prisma

articolului 345 lit. o) din Codul de procedură civilă, coroborat cu articolele 158 și 159

din Codul de executare, se menționează că întoarcerea executării silite este posibilă în

procedura în ordonanță. Însă, această procedură reprezintă o dispoziție dată unipersonal

de judecător, în baza materialelor prezentate de creditor privind încasarea de sume

bănești în pretențiile specificate la art. 345 lit. o) din Codul de procedură civilă.

Din considerentele menționate și având în vedere cele expuse supra, Colegiul

ajunge la concluzia de a respinge cererea Nataliei Romanenco.

În conformitate cu prevederile art. 158, 159 din Codul de executare, art. 269-270

din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

4

d i s p u n e :

Se respinge cererea Nataliei Romanenco cu privire la întoarcerea executării, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

„Comerțbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Vladimir Romanenco și Maria

Romanenco, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Donteh Plus”

privind deposedarea și transmiterea silită în posesie a bunului imobil ipotecat.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Victor Burduh

5