2ra-776/21 — repararea prejudiciului moral

2ra-776/21 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-776/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Șușchevici)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail

Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Gheorghiev

împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului Superior al Magistraturii și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Mihail Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc și a fost menținută hotărârea din 29 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă și împotriva încheierii din 27

ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cerere depusă de

Mihail Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc cu privire la ridicarea

excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a Republicii

Moldova,

c o n s t a t ă:

La 13 mai 2019 Mihail Gheorghiev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului Superior al Magistraturii și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că cererea de chemare în judecată

este înaintată cu privire la repararea prejudiciului moral, cauzat prin erorile săvârșite

în procesul penal de către instanța judecătorească și compensarea cheltuielilor

pentru restabilirea dreptului încălcat.

A indicat reclamantul, că prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul central din 17

decembrie 2018, Mihail Gheorghiev a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii, prevăzută de art. 171 alin. (3), lit.b) Cod penal și condamnat la 22 de

ani de închisoare. A subliniat că, arestarea preventivă, aplicată în calitate de măsură

preventivă în privința sa a fost menținută până la intrarea sentinței în vigoare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 23 aprilie 2019 a fost

menținută sentința Judecătoriei Cahul, sediul central din 17 decembrie 2018, care a

devenit definitivă și executorie, astfel, din data de 17 decembrie 2018 și până la data

de 23 aprilie 2019 (în total 4 luni și 8 zile), dînsul s-a aflat în arest preventiv

conform sentinței Judecătoriei Cahul sediul central din 17 decembrie 2018.

A făcut referire reclamantul la articolul 25 din Constituția Republicii Moldova:

Libertatea individuală și siguranța persoanei; Libertatea individuală și siguranța

persoanei sânt inviolabile; Percheziționarea, reținerea sau arestarea unei persoane

sânt permise numai în cazurile și cu procedura prevăzute de lege; Reținerea nu

poate depăși 72 de ore. [Art.25 al.(3) în redacția LP351-XVdin 12 iulie 2001,

MO90-91/02.08.01 art.699], iar arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de

judecător, pentru o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalității mandatului se

poate depune recurs, în condițiile legii, în instanța judecătorească ierarhic

superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de către judecător sau de

către instanța judecătorească, în condițiile legii, cel mult până la 12 luni. [Art.25

al.(4) în redacția LP351-XVdin 12 iulie 2001, MO90-91/02.08.01 art.699].

Celui reținut sau arestat i se aduc de îndată la cunoștință motivele reținerii sau

ale arestării, iar învinuirea - în cel mai scurt termen; motivele reținerii și învinuirea

se aduc la cunoștință numai în prezența unui avocat, ales sau numit din oficiu.

A mai indicat că, prin Hotărârea Curții Constituționale a Republicii Moldova

nr. 3 din 23 februarie 2016, au fost declarate neconstituționale: alineatul (3);

sintagma „ 90 de zile” de la alineatul (5); alineatele (8) și (9) ale art. 186 Cod de

procedură penală. A subliniat reprezentantul reclamantului că, art. 186 (11) Cod de

procedură penală stipulează cu certitudine că prevederile stabilite la alin. (5), (6) și

(10) se aplică, în mod corespunzător, la examinarea cauzei în apel, astfel, a conchis

reclamantul că, nu a avut nici un drept legal Judecătoria Cahul sediul central,

începând cu 17 decembrie 2018 să-i aplice lui Mihail Gheorghiev ca măsură

preventivă-arestul, până la intrarea în vigoare a sentinței Judecătoriei Cahul sediul

central din 17 decembrie 2018, or, arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de

judecător, pe o durată de cel mult 30 de zile, conform art. 25 alin. (4) din Constituția

Republicii Moldova.

Astfel, în perioada 17 decembrie 2018-23 aprilie 2019 lui Mihail Gheorghiev

i-a fost aplicată măsura preventivă sub formă de arest pe un termen de 4 luni și 8

zile, ilegal, acesta fiind ilegal lipsit de libertate, astfel, prin aceste erori, săvârșite în

procesul penal de către instanța de judecată lui Mihail Gheorghiev, pe parcursul a 4

luni și 8 zile i-a fost violat unul din drepturile fundamentale, garantat de art. 25 din

Constituția Republicii Moldova - dreptul la libertate individuală și la siguranță.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe art. 8 din Declarația Universală a

Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și

politice, art. 1, 5, 6, 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale, art. l, 4, 7, 8, 20, 24, 25 și 53 din Constituția

Republicii Moldova.

A menționat reclamantul că, art. 8 al Declarației Universale a Drepturilor

Omului stipulează cu certitudine că orice persoană are dreptul la satisfacție

echitabilă din partea instanțelor juridice naționale competente împotriva actelor care

violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constituție sau lege, iar

art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice stipulează cu

certitudine că toți oamenii sunt egali în fața tribunalelor și curților de justiție, orice

persoană are dreptul ca litigiul în care se află să fie examinat în mod echitabil și

2

public de către un tribunal competent, independent și imparțial, stabilit prin lege,

care să decidă asupra contestărilor privind drepturile și obligațiile sale cu caracter

civil.

A subliniat reclamantul că, art. 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale stipulează cu certitudine obligația

generală a statului de a recunoaște oricărei persoane, aflate sub jurisdicția sa,

drepturile și libertățile definite de Convenție, iar art. 5 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundaentale îi garantează

reclamantului Mihail Gheorghiev dreptul la libertate și la siguranță, precum și art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale îi garantează lui Mihail Gheorghiev dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

La fel, a menționat că art.41 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale îi garantează lui Mihail

Gheorghiev dreptul la o satisfacție echitabilă atunci, când îi este violat un drept al

său, garantat de Convenție și de Protocoalele adiționale la Convenție, iar Republica

Moldova, ca înaltă parte contractantă, este obligată să înlăture toate consecințele

acestor violări ale drepturilor garantate, or, art. 1 alin. (3) din Constituția Republicii

Moldova stipulează cu certitudine că Republica Moldova este un stat de drept,

democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare

a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și

sânt garantate, iar art. 4 din Constituția Republicii Moldova stipulează cu certitudine

că: Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului se

interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor

Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte, dacă

există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale

ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au

reglementările internaționale.

Reieșind din cele expuse în cererea de chemare în judecată și în conformitate

cu prevederile art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. art. 1, 5, 6 și 41 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, art. 1 al Primului Protocol adițional la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 1, 4, 7, 8, 20, 24, 25

și 53 din Constituția Republicii Moldova, art. 11, 14 Cod civil, a solicitat

reclamantul, încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui

Mihail Gheorghiev suma de 1000000 de Euro cu titlul de prejudiciu moral, cauzat

prin erorile săvârșite în procesul penal de către instanța de judecată și suma de

20000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 29 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Mihail Gheorghiev, reprezentat de

avocatul Nicolae Daniliuc.

La 25 iunie 2020, Mihail Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

3

apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea depusă de Mihail Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc cu

privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții

Constituționale a Republicii Moldova privind interpretarea art. 25 alin. (4) și art. 53

alin. (2) din Constituția Republicii Moldova.

Prin decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Mihail Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc și a

fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 05 septembrie 2021 Mihail Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel din 27 ianuarie 2021 și a încheierii

instanței de apel din 27 ianuarie 2021 cu remiterea cauzei în instanța de apel pentru

a fi sesizată Curtea Constituțională a Republici Moldova.

În motivarea recursului a indicat că, decizia și încheierea instanței de apel sunt

neîntemeiate și urmează a fi casate deoarece sunt emise cu încălcarea normelor de

drept material și procedural. Instanța de apel neîntemeiat i-a respins cererea cu

privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții

Constituționale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 27 ianuarie 2021.

În conformitate cu art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Conform scrisorii de comunicare Curtea de Apel Chișinău a comunicat decizia

motivată participanților la 18 februarie 2021 (f.d. 194).

Cererea de recurs a fost declarată la 05 martie 2021, adică în termenul prevăzut

de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 13 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților

recursul, informându-i despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de

la data primirii scrisorii.

La 19 mai 2021 Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință, prin care

a solicitat de a considera recursul declarat de Mihail Gheorghiev, reprezentat de

avocatul Nicolae Daniliuc ca fiind inadmisibil.

Intimații Guvernul Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova pînă la data examinării chestiunii privind admisibilitatea recursului nu au

depus referințe.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

4

În conformitate cu art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu

este în drept să-l declare.

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că, cererea de recurs declarată împotriva deciziei și

încheierii ale Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2021, este depusă și semnată

în interesele lui Mihail Gheorghiev, de avocatul Nicolae Daniliuc.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în procesul

civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat

stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din

dreptul de a avea avocat.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din

19.07.2002 profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetățenia

Republicii Moldova, în privința căreia nu a fost instituită o măsură de ocrotire

judiciară sub forma tutelei, are diplomă de licențiat în drept sau echivalentul

acesteia, se bucură de o reputație ireproșabilă și a fost admisă în profesia de avocat

după susținerea examenului de calificare.

Totodată, art. 25 alin (1) lit. a) al Legii cu privire la avocatură stabilește că,

licența pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul neexercitării

repetate, în decursul unui an, a atribuiților, dacă anterior avocatului i s-au aplicat

sancțiuni disciplinare.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, potrivit deciziei Uniunii Avocaților din Republica

Moldova din 07 decembrie 2020 avocatului Nicolae Daniliuc i s-a aplicat sancțiune

disciplinară sub formă de retragerea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat,

iar prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 08 februarie 2021 s-a

respins cererea lui Nicolae Daniliuc cu privire la suspendarea deciziei.

Prin urmare, cererea de recurs depusă de către Nicolae Daniliuc în interesele

lui Mihail Gheorghiev este semnată de o persoană neîmputernicită, or, la data de 19

martie 2021, acesta nu mai avea dreptul de a practica profesia de avocat și să

reprezinte în instanță clienți.

Prin prisma art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, nu se admite

acordarea de către avocat a asistenței juridice de reprezentare a intereselor în

instanța de judecată în alt temei, decât în baza contractului de asistență juridică, iar

mandatul avocațial reprezintă un act juridic de confirmare a împuternicirilor

avocatului în raport cu terții și/sau instanța de judecată.

În astfel de circumstanțe, drept urmare a retragerii licenței de avocat, Nicolae

Daniliuc nu are calitatea de reprezentant a lui Mihail Gheorghiev în procesul civil,

iar semnarea și depunerea cererii de recurs de către aceasta contravine prevederilor

art. 75 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, cererea de recurs este depusă

de o persoana care nu este în drept să-l declare.

5

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Mihail Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. c) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Mihail Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6