3r-190/21 — cu privire la anularea refuzului în examinarea plângerii, obligarea examinării plîngerii

Dosarul nr. 3r-190/21

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Secrieru- Coșleț

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc

DECIZIE

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către avocatul Ion Botnarenco în interesele lui

Nicolae Botnari și lui Vasile Rotari,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Nicolae Botnari

și Vasile Rotari împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei pentru

etică și disciplină, terț CA „Lilia Pascal” cu privire la anularea refuzului în examinarea

plângerii, obligarea examinării plângerii,

împotriva încheierii din data de 24 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Ion Botnarenco în interesele

lui Vasile Rotari din motivul depunerii apelului nemotivat tardiv,

constată:

La 06 martie 2020 Nicolae Botnari și Vasile Rotari au depus acțiune împotriva

Uniunii Avocaților, Comisiei pentru etică și disciplină, terț CA „Lilia Pascal”, prin care

au solicitat anularea refuzului nr.BR07/2020 din 05 februarie 2020 a Comisiei pentru

etică și disciplină în examinarea plângerii petiționarilor, obligarea în termen de o lună

de la definitivarea hotărârii să examineze și să adopte o decizie motivată asupra

plângerii înregistrată cu nr. 07/2020 din 03 ianuarie 2020.

Prin hotărârea din data de 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respins acțiunea înaintată de către Nicolae Botnari și Vasile Rotari

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei pentru etică și

disciplină, terț CA „Lilia Pascal” privind anularea refuzului, obligarea examinării

plângerii, ca fiind neîntemeiată. (f.d. 60)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată de către Nicolae Botnari în nume

propriu la 21 octombrie 2020, iar la 18 noiembrie 2020 de către avocatul Ion

Botnarenco în interesele lui Nicolae Botnari și Vasile Rotari. ( f.d. 72,74)

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 24 martie 2021 a declarat

inadmisibil apelul depus de către avocatul Ion Botnarenco în interesele lui Vasile

Rotari din motivul depunerii apelului nemotivat tardiv. ( f.d. 94-95)

Împotriva încheierii instanței de apel a depus recurs avocatul Ion Botnarenco în

interesele lui Nicolae Botnari și Vasile Rotari, prin care a solicitat constatarea

recursului depus în termen, admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu

1

restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel cu obligarea examinării în fond a

apelului. ( f.d. 103-105)

În motivarea recursului avocatul Ion Botnarenco a invocat dezacordul cu soluția

adoptată, menționând că cererea de apel a fost depusă în termen, ori dispozitivul

hotărârii a fost recepționat de către apelanți la 15 noiembrie 2020, iar apelul nemotivat

a fost depus la data de 18 noiembrie 2020.

La 07 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare autorității

intimate și persoanei terțe copia recursului depus de către avocatul Ion Botnarenco în

interesele lui Nicolae Botnari și Vasile Rotari împotriva încheierii din 24 martie 2021

a Curții de Apel Chișinău, cu explicarea dreptului de a depune referință. Însă, până la

examinarea recursului, intimata și persoana terță nu au făcut uz de dreptul său

procedural de a depune referințe cu criticile sale față de motivele recursului.

În corespundere cu articolul 241, alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea

contestată, în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 24 martie 2021, a

notificat-o avocatului recurenților la 09 aprilie 2021.(f.d.102)

Avocatul Ion Botnarenco în termen, la 24 aprilie 2021, a depus la oficiul poștal

recursul împotriva încheierii din data de 24 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis

examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei

ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților,

întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu

menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că la 06 martie 2020 Nicolae Botnari și Vasile Rotari au depus prezenta

acțiune.

Prin hotărârea din data de 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respins acțiunea înaintată de către Nicolae Botnari și Vasile Rotari

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei pentru etică și

disciplină, terț CA „Lilia Pascal” privind anularea refuzului în examinarea plângerii,

obligarea examinării plângerii, ca fiind neîntemeiată. (f.d. 60)

La 21 octombrie 2020 Nicolae Botnari în nume propriu a depus prin intermediul

oficiului poștal la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani apelul nemotivat, solicitând

2

admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind

admiterea acțiunii. (f.d. 72)

La 18 noiembrie 2020 avocatul Ion Botnarenco în interesele lui Nicolae Botnari

și Vasile Rotari a depus apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, prin care

a solicitat constatarea faptului depunerii apelului nemotivat în termen, admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate, adoptarea unei noi hotărâri privind admiterea

acțiunii. Drept argument că apelul nemotivat este depus în termen avocatul a invocat

faptul absenței la pronunțarea hotărârii și recepționarea dispozitivului hotărârii la 15

noiembrie 2020, dată de la care, în opinia avocatului începe a curge termenul de

depunere a apelului. ( f.d. 74)

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 24 martie 2021 a declarat

inadmisibil apelul depus de către avocatul Ion Botnarenco în interesele lui Vasile

Rotari din motivul depunerii apelului nemotivat tardiv. ( f.d. 94-95)

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 24 martie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu

normele de drept procedural.

În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul

temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea

cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și

obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către

participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea

dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale,

cu survenirea efectelor negative.

Astfel, în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ apelul

se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 232, alin. (1).

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor

pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă imperativă.

Așa, art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii

termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment –

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii

judecătorești participanților la proces nu influențează data de când începe să curgă

termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de

apel.

Din această ipoteză rezultă că participanții la proces, care nu au participat la

pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind interesați în soarta soluționării litigiului în

care sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ, manifestând comportament de

bună-credință față de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Astfel, Vasile Rotari și reprezentantul acestuia trebuiau să facă uz de toate

3

drepturile sale procedurale, pentru a lua cunoștință de hotărârea judecătorească

pronunțată asupra fondului cauzei.

La caz, hotărârea instanței de fond a fost pronunțată la 16 octombrie 2020,

avocatul Ion Botnarenco în interesele lui Vasile Rotari a depus apel nemotivat

împotriva acesteia abia la 18 noiembrie 2020, prin urmare nu a depus apel în termenul

legal prevăzut la art. 232, alin. (1) din Codul administrativ.

În urma celor constatate Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de

atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea

din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

Colegiul consideră că, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ Vasile

Rotari și reprezentantul acestuia aveau obligația prezumată de a manifesta diligență și

atitudine activă și la un interval rezonabil de timp să se intereseze prin mijloace

eficiente dacă a fost sau nu pronunțată hotărârea și care este soluția pronunțată prin

această hotărâre. Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea

măsurilor de protejare a dreptului de acces la instanță și declararea în termen a căii de

atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea

apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (1) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. d)

din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza

Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților

de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Conjunctura relevată certifică faptul că, în speță, nu se profilează circumstanțe

care ar justifica omiterea termenului procedural de declarare a apelului, ori

neprezentarea lui Vasile Rotari și a reprezentantului acestuia la pronunțarea

dispozitivului hotărârii din data de 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, nu constituie motiv viabil de omitere a termenului procedural de declarare a

apelului.

De asemenea, se mai atestă că avocatul Ion Botnarenco în interese lui Vasile

Rotari, nu a beneficiat de dreptul prevăzut la art. 65, alin. (1) din Codul administrativ

și nu a solicitat instanței de apel repunerea în termenul de declarare a apelului.

Sub acest aspect Colegiul notează că legiuitorul a instituit termen imperativ pentru

exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și

evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și

se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept

distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar

constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și

respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că

reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru

exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în

particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați

trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste

termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea

juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de

plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să

împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

4

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

La fel, în cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor Omului

a statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor

circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de

atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În lumina acestor circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel

întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Ion Botnarenco în

interesele lui Vasile Rotari împotriva hotărârii din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase

profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către avocatul Ion Botnarenco în interesele lui

Nicolae Botnari și lui Vasile Rotari.

Se menține încheierea din data de 24 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Nicolae Botnari și

Vasile Rotari împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei pentru

etică și disciplină, terț CA „Lilia Pascal” cu privire la anularea refuzului în examinarea

plângerii, obligarea examinării plângerii.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5