3r-90/21 — anularea ordinului

Dosarul nr. 3r-90/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

D E C I Z I E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Alexandr Terzi,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Alexandr Terzi împotriva Centrului Național Anticorupție cu privire la anularea

ordinului,

împotriva încheierii din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibil apelul depus de către Alexandr Terzi împotriva hotărârii din 2

octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în temeiul art. 236 alin. (2)

lit. e) din Codul administrativ,

c o n s t a t ă :

La 29 iunie 2020, Alexandr Terzi a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Centrului Național Anticorupție cu

privire la anularea ordinului.

Prin hotărârea din 2 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă, ca fiind neîntemeiată, acțiunea depusă de către Alexandr Terzi.

La 27 octombrie 2020, Alexandr Terzi a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 2 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea

acesteia și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 236

alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibil apelul depus de către

Alexandr Terzi împotriva hotărârii din 2 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

La 12 februarie 2021, Alexandr Terzi a depus recurs motivat împotriva încheierii

din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

încheierii contestate cu remiterea cauzei la rejudecarea apelului în fond.

1

În argumentarea recursului a invocat că nu este de acord cu încheierea contestată,

o consideră ilegală și neîntemeiată.

Recurentul a menționat că despre existența hotărârii motivate a instanței de fond a

aflat la 20 decembrie 2020, prin intermediul portalul instanțelor judecătorești. Tot, la

aceeași dată a aflat că dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Chișinău la 17

decembrie 2020.

A notat că, drept urmare la 15 ianuarie 2021 în secretariatul Curții de Apel

Chișinău a fost înregistrată cererea de apel motivată cu nr. de intrare 206.

Prin urmare, a specificat că instanța de apel urma să soluționeze litigiul cu

admiterea apelului, însă ca temei de inadmisibilitate a apelului a aplicat eronat

dispozițiile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, neavând dovada recepționării de

către reclamant/apelant a hotărârii integrale a instanței de fond.

A opinat că instanța de apel era obligată să înștiințeze participanții la proces și să

asigure toate condițiile unui proces echitabil, or, întrucât o parte și-a manifestat

dezacordul cu soluția instanței de fond, instanța de apel urma să întreprindă măsurile

necesare în vederea respectării tuturor drepturilor participanților la proces.

Alexandr Terzi a afirmat că prin acțiunile sale, instanța de apel în mod vădit

împiedică accesul liber la justiție, principiu fundamental absolut, aplicabil drepturilor

și libertăților constituționale.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 19 ianuarie 2021,

fiind comunicată recurentului la data de 1 februarie 2021 (f.d.151).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul depus de către Alexandr Terzi, la 12

februarie 2021, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu

plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună

invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate

cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către

Alexandr Terzi, urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

2

În corespundere cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului, rezultă că Alexandr Terzi, nu este de acord cu

încheierea din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul depus de

Alexandr Terzi, împotriva hotărârii din 2 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, a fost declarat inadmisibil pe motiv că motivarea apelului a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța

de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul

se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Prin prisma normei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost

pronunțat public la 2 octombrie 2020, iar la 27 octombrie 2020, Alexandr Terzi, a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond.

Conform extrasului din poșta electronică se atestă că Alexandr Terzi, a

recepționat la data de 2 decembrie 2020 hotărârea motivată din 2 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.141).

Prin urmare, termenul de depunere a apelului motivat a început să curgă de la 3

decembrie 2020 și a expirat la data de 1 ianuarie 2021, ultima zi de depunere a

apelului motivat.

Cu toate acestea, Alexandr Terzi a înregistrat motivarea apelului în Curtea de

Apel Chișinău la data de 15 ianuarie 2021.

În condițiile create, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de apel de

declarare a apelului inadmisibil. Or, este cert că Alexandr Terzi recepționând la 2

decembrie 2020 hotărârea motivată a instanței de fond nu s-a conformat prevederilor

legale și nu a depus apelul motivat în termenul stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ.

Cât privește argumentele recurentului precum că a luat cunoștință de hotărârea

motivată a instanței de fond la data de 20 decembrie 2020 de pe portalul instanțelor

de judecată, instanța de recurs le apreciază critic.

Or, din materialele cauzei se denotă cu certitudine că recurentul/apelant a

recepționat hotărârea motivată la 2 decembrie 2020, fapt confirmat prin extrasul de pe

poșta electronică.

De menționat că, recurentul a cunoscut despre modul de derulare a procesului în

instanța de fond și deci a fost obligat la intervale rezonabile de timp să manifeste

3

diligență și să se intereseze de soarta dosarului și să respecte termenele prevăzute de

lege, adică urma să întreprindă toate măsurile necesare de protejarea drepturilor sale,

inclusiv prin acțiuni concludente de informare în privința modului de derulare a

procesului prin care să demonstreze păstrarea interesului față de caz și imposibilitatea

de a se familiariza cu hotărârea adoptată într-un asemenea mod, pentru a dispune de

posibilitatea contestării hotărârii în termen.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reamintește lui Alexandr Terzi că importanța termenilor

procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru

realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte

contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor

procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii folosirii de către participanții la

proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor

normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu

survenirea efectelor negative.

Astfel, Colegiul menționează că exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea

oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de

cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-

o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,

astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

În urma celor relatate se constată că încheierea instanței de apel este întemeiată,

deoarece Alexandr Terzi nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art.

232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele prevăzute

de art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

De asemenea, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului motivat

apelantul/recurent nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența

CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a

termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare

a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar

leza în acest mod principiul securității raporturilor juridice.

4

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Alexandr Terzi și se menține încheierea din

19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5