3ra-211/21 — solicitarea azilului politic

Dosarul nr. 3ra-211/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. T. Avasiloaie) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Bostan, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 26 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Nicolae Craiu examinând cererea depusă de către avocatul Iulian Balan, în interesele lui Ceaus Nicolai, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Ceaus Nicolai împotriva Președinției Republicii Moldova, Aparatului Președintelui Republicii Moldova privind constatarea netemeiniciei refuzului cu privire la acordarea azilului politic; anularea refuzului nr. 06/5-01-163 din 12 octombrie 2017 cu privire la acordarea azilului politic și obligarea Președintelui Republicii Moldova să acorde azil politic cetățeanului Ucrainei, Ceaus Nicolai c o n s t a t ă: La data de 25 octombrie 2017, Ceaus Nicolai a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Președintelui Republicii Moldova, Aparatului Președintelui Republicii Moldova, solicitînd constatarea netemeiniciei refuzului cu privire la acordarea azilului politic; anularea refuzului nr. 06/5-01-163 din 12 octombrie 2017 cu privire la acordarea azilului politic și obligarea Președintelui Republicii Moldova să acorde azil politic cetățeanului Ucrainei, Ceaus Nicolai.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 11 octombrie 2019, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ceaus Nicolai a fost respinsă (f.d. 97). La data de 07 noiembrie 2019 avocatul Balan Iulian, în interesele apelantului Ceaus Nicolai, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 11 octombrie 2019, invocând că hotărârea contestată este neîntemeiată și urmează a fi casată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2020, a fost respinsă 1 cererea de apel declarată de avocatul Balan Iulian, în interesele apelantului Ceaus Nicolai, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 11 octombrie 2019. La 26 noiembrie 2020, Nicolai Ceaus și avocatul Balan Iulian, în interesele lui Nicoale Ceaus au declarat recurs împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 28 aprilie 2021 avocatul Balan Iulian, în interesele recurentului Ceaus Nicolai a depus cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, prin care a solicitat emiterea unei încheieri asupra ridicării excepției de neconstituționalitate privind controlul constituționalității prevederilor art. 6 alin. (1) Cod aministrativ în partea ce vizează sintagma „procedură administrativă”, art. 6 alin. (2) Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „părți ale procedurii administrative„,art. 7 Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ”, art. 10 și art. 258 Cod administrativ.

Examinând cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate depusă de către avocatul Balan Iulian, în interesele recurentului Ceaus Nicolai, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată necesitatea ridicării excepției de neconstituționalitate cu sesizarea Curții Constituționale, din următoarele motive. În conformitate cu art. 121 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin.(1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.

Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor obligatorii prevăzute la art. 121 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În speță, obiectul cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 6 alin. (1) Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „procedură administrativă”, art. 6 alin. (2) Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „părți ale procedurii administrative„ ,art. 7 Cod administrativ în partea ce 2 vizează sintagma „orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ”, art. 10 și art. 258 Cod administrativ.

Prin prisma art. 135, alin. (1), lit. a) din Constituția Republicii Moldova, în coroborare cu dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională nr. 317- XIII din data de 13 decembrie 1994, rezultă că Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. Colegiul atestă că obiectul excepției de neconstituționalitate face parte din categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, excepția este ridicată de către avocatul Balan Iulian, în interesele recurentului Ceaus Nicolai, care este parte a prezentului litigiu, iar prevederile contestate sunt aplicabile cauzei.

Concomitent, s-a stabilit că o hotărâre anterioară a Curții Constituționale, având ca obiect prevederile invocate de solicitant nu există, motiv din care cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate urmează a fi admisă. Instanța de recurs menționează că cererea de sesizare a Curții Constituționale privind verificarea constituționalității normelor indicate supra, depusă de către avocatul Balan Iulian, în interesele recurentului Ceaus Nicolai, constituie o prerogativă a părții din proces, iar prin ignorarea excepției de neconstituționalitate și rezolvarea litigiului fără soluționarea prealabilă a excepției de către Curtea Constituțională, judecătorul ordinar ar dobândi prerogative improprii instanței judecătorești, ceea ce este inadmisibil.

Ce ține de acest aspect, Colegiul subliniază că obiectul recursului cu care a fost sesizată instanța de recurs îl constituie decizia din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de avocatul Balan Iulian, în interesele apelantului Ceaus Nicolai, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 11 octombrie 2019. În consecință, prevederile legale a căror control constituțional se solicită de către avocatul Balan Iulian, în interesele apelantului Ceaus Nicolai sunt pertinente soluționării litigiului dedus judecății, ori excepția de neconstituționalitate este ridicată asupra prevederilor art. 6 alin. (1) Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „procedură administrativă”, art. 6 alin. (2) Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „părți ale procedurii administrative„ ,art.

7 Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ”, art. 10 și art. 258 Cod administrativ. În urma celor relatate, Colegiul civil comercial și contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea depusă de către avocatul Balan Iulian, în interesele recurentului Ceaus Nicolai privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin. (1) Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „procedură administrativă”, art. 6 alin. (2) Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „părți ale procedurii administrative„ ,art. 7 Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „orice structură organizatorică sau 3 organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ”, art. 10 și art. 258 Cod administrativ.

În conformitate cu art. 121, art. 269-270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se admite cererea depusă de către avocatul Iulian Balan, în interesele recurentului Ceaus Nicolai, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate. Se transmite Curții Constituționale sesizarea avocatului Balan Iulian, în interesele apelantului Ceaus Nicolai privind controlul constituționalității prevederilor art. 6 alin. (1) Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „procedură administrativă”, art. 6 alin. (2) Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „părți ale procedurii administrative„ , art. 7 Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ”, art. 10 și art. 258 Cod administrativ.

Se amână examinarea recursului depus de către avocatul Balan Iulian, în interesele recurentului Ceaus Nicolai împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Nicolae Craiu 4