3ra-211/21 — solicitarea azilului politic

Dosarul nr. 3ra-211/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând cererea depusă de către avocatul Iulian Balan, în interesele lui Ceaus

Nicolai, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

înaintată de Ceaus Nicolai împotriva Președinției Republicii Moldova, Aparatului

Președintelui Republicii Moldova privind constatarea netemeiniciei refuzului cu

privire la acordarea azilului politic; anularea refuzului nr. 06/5-01-163 din 12

octombrie 2017 cu privire la acordarea azilului politic și obligarea Președintelui

Republicii Moldova să acorde azil politic cetățeanului Ucrainei, Ceaus Nicolai

c o n s t a t ă:

La data de 25 octombrie 2017, Ceaus Nicolai a depus o cerere de chemare

în judecată împotriva Președintelui Republicii Moldova, Aparatului Președintelui

Republicii Moldova, solicitînd constatarea netemeiniciei refuzului cu privire la

acordarea azilului politic; anularea refuzului nr. 06/5-01-163 din 12 octombrie

2017 cu privire la acordarea azilului politic și obligarea Președintelui Republicii

Moldova să acorde azil politic cetățeanului Ucrainei, Ceaus Nicolai.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 11 octombrie

2019, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ceaus Nicolai a fost

respinsă (f.d. 97).

La data de 07 noiembrie 2019 avocatul Balan Iulian, în interesele apelantului

Ceaus Nicolai, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani din 11 octombrie 2019, invocând că hotărârea contestată este neîntemeiată

și urmează a fi casată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2020, a fost respinsă

1

cererea de apel declarată de avocatul Balan Iulian, în interesele apelantului

Ceaus Nicolai, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 11

octombrie 2019.

La 26 noiembrie 2020, Nicolai Ceaus și avocatul Balan Iulian, în interesele lui

Nicoale Ceaus au declarat recurs împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău.

La 28 aprilie 2021 avocatul Balan Iulian, în interesele recurentului Ceaus

Nicolai a depus cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, prin care

a solicitat emiterea unei încheieri asupra ridicării excepției de neconstituționalitate

privind controlul constituționalității prevederilor art. 6 alin. (1) Cod aministrativ în

partea ce vizează sintagma „procedură administrativă”, art. 6 alin. (2) Cod

administrativ în partea ce vizează sintagma „părți ale procedurii administrative„,art.

7 Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „orice structură organizatorică sau

organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ”, art. 10 și art. 258

Cod administrativ.

Examinând cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate depusă de

către avocatul Balan Iulian, în interesele recurentului Ceaus Nicolai, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

necesitatea ridicării excepției de neconstituționalitate cu sesizarea Curții

Constituționale, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 121 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor

Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța

de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea

Constituțională.

La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,

instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra

conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la

verificarea întrunirii următoarelor condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin.(1) lit. a)

din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este

ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect

prevederile contestate.

Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții

Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor obligatorii

prevăzute la art. 121 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

În speță, obiectul cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate îl

constituie prevederile art. 6 alin. (1) Cod administrativ în partea ce vizează sintagma

„procedură administrativă”, art. 6 alin. (2) Cod administrativ în partea ce vizează

sintagma „părți ale procedurii administrative„ ,art. 7 Cod administrativ în partea ce

2

vizează sintagma „orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin

lege sau printr-un alt act normativ”, art. 10 și art. 258 Cod administrativ.

Prin prisma art. 135, alin. (1), lit. a) din Constituția Republicii Moldova, în

coroborare cu dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea

Constituțională nr. 317- XIII din data de 13 decembrie 1994, rezultă că Curtea

Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și

hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a

hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care

Republica Moldova este parte.

Colegiul atestă că obiectul excepției de neconstituționalitate face parte din

categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, excepția

este ridicată de către avocatul Balan Iulian, în interesele recurentului Ceaus

Nicolai, care este parte a prezentului litigiu, iar prevederile contestate sunt aplicabile

cauzei.

Concomitent, s-a stabilit că o hotărâre anterioară a Curții Constituționale, având

ca obiect prevederile invocate de solicitant nu există, motiv din care cererea privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate urmează a fi admisă.

Instanța de recurs menționează că cererea de sesizare a Curții Constituționale

privind verificarea constituționalității normelor indicate supra, depusă de către

avocatul Balan Iulian, în interesele recurentului Ceaus Nicolai, constituie o

prerogativă a părții din proces, iar prin ignorarea excepției de neconstituționalitate

și rezolvarea litigiului fără soluționarea prealabilă a excepției de către Curtea

Constituțională, judecătorul ordinar ar dobândi prerogative improprii instanței

judecătorești, ceea ce este inadmisibil.

Ce ține de acest aspect, Colegiul subliniază că obiectul recursului cu care a fost

sesizată instanța de recurs îl constituie decizia din 28 octombrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de avocatul

Balan Iulian, în interesele apelantului Ceaus Nicolai, împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 11 octombrie 2019.

În consecință, prevederile legale a căror control constituțional se solicită de către

avocatul Balan Iulian, în interesele apelantului Ceaus Nicolai sunt pertinente

soluționării litigiului dedus judecății, ori excepția de neconstituționalitate este

ridicată asupra prevederilor art. 6 alin. (1) Cod administrativ în partea ce vizează

sintagma „procedură administrativă”, art. 6 alin. (2) Cod administrativ în partea ce

vizează sintagma „părți ale procedurii administrative„ ,art. 7 Cod administrativ în

partea ce vizează sintagma „orice structură organizatorică sau organ

instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ”, art. 10 și art. 258 Cod

administrativ.

În urma celor relatate, Colegiul civil comercial și contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea depusă de către

avocatul Balan Iulian, în interesele recurentului Ceaus Nicolai privind ridicarea

excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin. (1) Cod administrativ în

partea ce vizează sintagma „procedură administrativă”, art. 6 alin. (2) Cod

administrativ în partea ce vizează sintagma „părți ale procedurii administrative„ ,art.

7 Cod administrativ în partea ce vizează sintagma „orice structură organizatorică sau

3

organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ”, art. 10 și art. 258

Cod administrativ.

În conformitate cu art. 121, art. 269-270 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se admite cererea depusă de către avocatul Iulian Balan, în interesele

recurentului Ceaus Nicolai, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Se transmite Curții Constituționale sesizarea avocatului Balan Iulian, în

interesele apelantului Ceaus Nicolai privind controlul constituționalității

prevederilor art. 6 alin. (1) Cod administrativ în partea ce vizează sintagma

„procedură administrativă”, art. 6 alin. (2) Cod administrativ în partea ce vizează

sintagma „părți ale procedurii administrative„ , art. 7 Cod administrativ în partea ce

vizează sintagma „orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin

lege sau printr-un alt act normativ”, art. 10 și art. 258 Cod administrativ.

Se amână examinarea recursului depus de către avocatul Balan Iulian, în

interesele recurentului Ceaus Nicolai împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției

de neconstituționalitate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii

Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

4