2ra-496/21 — incasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-496/2021

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud: C.Rîmari)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S.Procopciuc, E.Grumeza, N.Chircu)

Î N C H E I E R E

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Svetlana Șevciuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Șevciuc

împotriva Svetlanei Chetrari cu privire la încasarea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 04 februarie 2020 Svetlana Șevciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Svetlanei Chetrari solicitând încasarea prejudiciului moral în mărime de

50 000 lei.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, reclamanta este invalid de gradul II, fapt

confirmat prin certificatul de dizabilitate obținut în conformitate cu prevederile

legislației în vigoare.

A relatat că, la 23 februarie 2016, Chetrari Svetlana, care locuiește cu

reclamanta în vecinătate și cu care sunt în relații ostile, a depus la DGT Nord al

Centrului Național Anticorupție privind pretinsele acțiuni de corupere a membrilor

Comisiei Teritoriale pentru determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă

Bălți, invocând în plângerea precum că reclamanta a obținut ilegal certificatul de

dizabilitate, în acest sens invocând faptul că reclamanta a mituit membrii comisiei

în scopul acordării gradului de dezabilitate.

În urma verificării faptelor descrise în plângerea pârâtei s-a constatat că

lipsesc careva probe care ar demonstra faptul că membrii CTDDCM Bălți ar fi

primit careva mijloace bănești sau alte bunuri materiale pentru acordarea gradului

de dizabilitate reclamantei.

La 03 martie 2016 în urma plângerii Svetlanei Chetrari a fost inițiată

verificarea deciziei Comisiei Teritoriale pentru determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă Bălți privind stabilirea și corespunderea gradului de

dizabilitate de care suferă Șevciuc Svetlana. S-a constatat că, într-adevăr suferă de

XXXXX care se încadrează la XXXXX.

A menționat reclamanta că, prin acțiunile Svetlanei Chetrari i-a fost cauzat

prejudiciul moral în sumă de 50 000 de lei.

1

Prin hotărârea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Șevciuc Svetlana către Chetrari

Svetlana cu privire la încasarea prejudiciului moral ca neîntemeiată.

S-a admis parțial cererea pârâtei Chetrari Svetlana cu privire la compensarea

cheltuielilor de judecată și s-a încasat de la Șevciuc Svetlana în beneficiul

Svetlanei Chetrari cheltuieli de judecată în mărime de 1520 de lei, compuse din

cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 1500 de lei și cheltuieli pentru

transport în mărime de 20 de lei.

În rest, cererea Svetlanei Chetrari privind compensarea cheltuielilor de

judecată, s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Svetlana Șevciuc și s-a menținut hotărârea din 28 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că reclamanta-apelanta

Svetlana Șevciuc și-a întemeiat pretențiile privind încasarea prejudiciului moral

cauzat, ca urmare a acțiunilor intimatei Svetlana Chetrari, și anume: plângerii

depuse de ultima la DGT Nord al CNA în vederea verificării pretinselor acțiuni de

corupere a membrilor Comisiei Teritoriale pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de muncă Bălți din partea Svetlanei Șevciuc, ce ține de determinarea și

acordarea gradului de dizabilitate pentru Svetlana Șevciuc și soțul acesteia Vasile

Șevciuc; efectuarea unei verificări de către Consiliul Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă în vederea stabilirii legalității și corespunderii

gradului de dizabilitate acordat Svetlanei Șevciuc cu XXXXX de care ultima

suferă.

Prin încheierea emisă de DGT Nord al CNA din 27 aprilie 2016 s-a dispus

încetarea examinării materialului de control, în încheiere fiind expres indicat faptul

că, la caz lipsesc careva probe care ar demonstra faptul că membrii CTDDCM

Bălți ar fi primit careva mijloace finaciare sau bunuri materiale pentru acordarea

gradelor de dizablitate Svetlanei Șevciuc și soțului acesteia Vasile Șevciuc.

Mai mult ca atât, materialul de control a fost pornit de către DGT Nord al

CNA în privința pretinselor acțiuni ilegale ale membrilor Comisiei Teritoriale

pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de muncă Bălți, și nu în privința

apelantei Svetlanei Șevciuc, or, prin sesizarea organului de drept întru verificarea

legalității diferitor fapte și circumstanțe, s-a realizat un drept constituțional, iar

organele respective sunt abilitate legal cu dreptul de a verifica veridicitatea

informației parvenite.

Instanța de apel a menționat că, autenticitatea informației referitoare la

obținerea gradului de dizabilitate în mod fraudulos, nu periclitează imaginea

persoanei vizate și respectiv nu a produs efecte juridice privind atragerea sa la

răspundere pentru o faptă presupus a fi ilegală.

Instanța de apel a concluzionat că, la materialele cauzei nu se regăsesc probe,

care ar confirma faptul că intimata Svetlana Chetrari a fost sancționată penal sau

contravențional, în acest sens neexistând nici un act al organului de resort în raport

cu faptele invocate de către reclamanta-apelanta Svetlana Șevciuc în acțiune, ceea

ce ar implica responsabilitatea achitării prejudiciului moral, conform prevederilor

art. 1422 alin. (1) Cod civil.

La 27 ianuarie 2021 prin intermediul oficiului poștal Șevciuc Svetlana a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare.

2

În motivarea recursului s-a indicat că, soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 24

noiembrie 2020 și a expediat copia deciziei participanților la proces la 29

decembrie 2020 (f.d.139). Prin urmare, cererea de recurs declarată la 27 ianuarie

2021 se consideră depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 23 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatei copia recursului și i-a

înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la

data primirii acesteia.

Prin referința depusă la 26 martie 2021 Chetrari Svetlana, reprezentată de

avocatul Guțu Tatiana a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

3

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Șevciuc Svetlana.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Șevciuc Svetlana împotriva deciziei din 24 noiembrie

2020 a Curții de Apel Bălți, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4