3ra-522/21 — contestarea actului administrativ

3ra-522/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-522/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Vasile Lesnic, reprezentat de

avocatul Emil Iorga,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vasile Lesnic împotriva Instituției Publice „Agenției Servicii Publice”, persoane terțe

Iurie Chiticari și Societatea cu Răspundere Limitată „Neocasa” privind recunoașterea

faptului că IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru, a încălcat

prevederile Legii cu privire la petiționare, Legii contenciosului administrativ și Legii

cadastrului bunurilor imobile, prin neexaminarea și nesoluționarea cererii lui Vasile

Lesnic cu nr. de intrare 11/L-417/18 din 21 septembrie 2018, obligarea IP „Agenției

Servicii Publice”, Departamentul Cadastru, să inițieze procesul de corectare a greșelii

în Registrul bunurilor imobile, și anume: radierea din subcapitolul III “grevarea

drepturilor patrimoniale” a încăperii nelocative (parter) cu suprafața de 387,7 m2 din

mun. Chișinău, str. xxxxxxxxxxx, nr. cadastral xxxxxxxxxxxxxx, a grevării notate pe

numele lui Iurie Chiticari,

împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel depusă de Vasile Lesnic, reprezentat de avocatul Emil Iorga,

împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 21 noiembrie 2018, Vasile Lesnic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IP „Agenției Servicii Publice”, persoane terțe Iurie Chiticari și Societatea cu

Răspundere Limitată „Neocasa” privind recunoașterea faptului că IP „Agenția Servicii

Publice”, Departamentul Cadastru, a încălcat prevederile Legii cu privire la petiționare,

Legii contenciosului administrativ și Legii cadastrului bunurilor imobile, prin

1

neexaminarea și nesoluționarea cererii lui Vasile Lesnic cu nr. de intrare 11/L-417/18

din 21 septembrie 2018, obligarea IP „Agenției Servicii Publice”, Departamentul

Cadastru, să inițieze procesul de corectare a greșelii în Registrul bunurilor imobile, și

anume: radierea din subcapitolul III “grevarea drepturilor patrimoniale” a încăperii

nelocative (parter) cu suprafața de x m2 din mun. Chișinău, str. xxxxxxxxxxxx, nr.

cadastral xxxxxxxxxxxxxxx, a grevării notate pe numele lui Iurie Chiticari.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 22 august 2014 între

Vasile Lesnic în calitate de creditor ipotecar și SC „Neocasa” SRL în calitate de debitor

ipotecar, a fost semnat contractul de împrumut al banilor cu ipotecă, înregistrat la

notarul public Mihaela Moraru cu nr. 3605 din 22 august 2014. Ulterior, contractul de

ipotecă a fost înscris în Registrul bunurilor imobile în subcapitolul III (grevarea

drepturilor patrimoniale) capitolul C (încăperi, bun viitor) număr cadastral

xxxxxxxxxxxxxxxx și xxxxxxxxxxxxxxxx, fapt confirmat prin aplicarea ștampilei

„înregistrat” a Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău filiala ÎS „Cadastru”, pe

contractul de împrumut al banilor cu ipotecă.

Reclamantul a menționat, că în conformitate cu pct. 3 din contract, în scopul

garantării executării obligațiunilor prevăzute, debitorul ipotecar a grevat cu ipotecă

următoarele bunuri imobile viitoare: încăperea nelocativă (parter) cu suprafața de xxx,7

m2 din mun. Chișinău, str. xxxxxxxxx, nr. x, nr. cadastral xxxxxxxxxxxxxxx - modul

de folosință „bun viitor”; încăperea nelocativă (parter) cu suprafața de x m2 din mun.

Chișinău. str. xxxxxxxxxx xxx, nr cadastral xxxxxxxxxxxxxxx - modul de folosință

„bun viitor”.

Reclamantul a invocat, că conform pct. 7 din contract, părțile au convenit și au

solicitat notarului investirea contractului de ipotecă cu formulă executorie. Conform

pct. 8 din contract, creditorul ipotecar este în drept să execute silit dreptul său de ipotecă

în temeiul prezentului contract, fără înaintarea acțiunii în instanța de judecată. În

condițiile prevederilor pct. 8 a contractului, la data de 28 februarie 2016 în adresa SC

„Neocasa” SRL a fost expediată o pretenție, prin care i s-a solicitat onorarea obligațiilor

contractuale, iar la data de 26 aprilie 2016 în adresa SC „Neocasa” SRL a fost expediată

și o cerere prealabilă. În temeiul notificării din 28 februarie 2016, reclamantul a

solicitat înregistrarea preavizului de executare a dreptului de ipotecă în Registrul

bunurilor imobile. Conform informației din Registrul bunurilor imobile, la data de

26 mai 2016 a fost înscris doar preavizul de executare a dreptului de ipotecă numai

asupra încăperii nelocative (parter) cu suprafața de xxx m2 din mun. Chișinău, str.

xxxxxxx, nr. xxxx, nr. cadastral xxxxxxxxxxxxxx. Preavizul de executare a dreptului

de ipotecă asupra încăperii nelocative (parter) cu suprafața de xxxx m2 din mun.

Chișinău, str. Sadoveanu, nr. 35, nr. cadastral xxxxxxxxxxx, nu a fost notificat în

Registrul bunurilor imobile.

Totodată, reclamantul a indicat, că din motive necunoscute, în rubrica „notări” a

încăperii nelocative cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxxxxx, fără acordul creditorului

ipotecar a fost înscris contractul de investiții în construcții nr. 29/08-S din 26 august

2010, cu Acordul nr. 1 din 28 septembrie 2010, semnat între Iurie Chiticari și SC

„Neocasa” SRL și înscris în temeiul hotărîrii din 09 decembrie 2016 a Judecătoriei

Ciocana mun. Chișinău și a deciziei din 27 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Reclamantul a specificat, că decizia din 27 septembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău a fost casată prin decizia din 28 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

2

cu restituirea cauzei spre rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse cererile

de apel depuse de Iurie Chiticari și SC „Neocasa” SRL, cu menținerea hotărârii

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 09 decembrie 2016. Toate actele judecătorești

menționate sunt publicate pe situl instanțelor de judecată, iar unele sunt anexate la

materialele dosarului cadastral.

Examinând toate actele de justiție enumerate mai sus, și în special hotărârea din

09 decembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău și decizia din 20 iunie 2018

a Curții de Apel Chișinău, a constatat că instanțele de judecată nici o dată nu s-au expus

asupra încăperii nelocative din mun. Chișinău, str. xxxx, nr. xx, nr. cadastral

xxxxxxxxxxxxxx, cu suprafața de x m2, și nu au dispus înscrierea în Registrul bunurilor

imobile nr. cadastral xxxxxxxxxxxx, subcapitolul III „grevarea drepturilor

patrimoniale” și grevarea lui Iurie Chiticari asupra încăperii deja grevate de Vasile

Lesnic, care nu a fost atras în calitate ca parte în proces.

Reclamantul a relatat, că la data de 21 septembrie 2018 a depus la IP „Agenția

Servicii Publice”, Departamentul Cadastru cerere cu nr.11/L-417/18 privind corectarea

erorilor tehnice, deoarece a considerat că a avut loc o simplă eroare din partea

registratorului care a executat comanda nr. xxxxxxxx din 14 noiembrie 2017. La

această cerere IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru nu a dat nici un

răspuns, ignorând-o, cu toate că era obligată să dea un răspuns motivat în decurs de 30

zile.

Reclamantul a afirmat, că în decurs de 2 luni nu a fost informat de IP „Agenția

Servicii Publice”, că a fost inițiată procedura de corectare a greșelilor din cadastru, și

anume în subcapitolul III “grevarea drepturilor patrimoniale” a încăperii nelocative

(parter) cu suprafața de x m2 din mun. Chișinău, str. xxxxxxxxxxxxx, nr. x, nr. cadastral

xxxxxxxxxxxxx, ceea ce contravine prevederilor Legii cu privire la petiționare, Legii

contenciosului administrativ și Legii cadastrului bunurilor imobile.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea faptului că IP „Agenția

Servicii Publice”, Departamentul Cadastru, a încălcat prevederile Legii cu privire la

petiționare, Legii contenciosului administrativ și Legii cadastrului bunurilor imobile,

prin neexaminarea și nesoluționarea cererii lui Vasile Lesnic cu nr. de intrare x/L-x7/18

din 21 septembrie 2018, obligarea Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru,

să inițieze procesul de corectare a greșelii în Registrul bunurilor imobile, și anume

radierea din subcapitolul III “grevarea drepturilor patrimoniale” a încăperii nelocative

(parter) cu suprafața de x m2 din mun. Chișinău, str. xxxxxxxxx, nr. xx, nr. cadastral

xxxxxxxxxxxxxxxx, a grevării notate pe numele lui Iurie Chiticari. (f.d. 1-3)

Prin hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Vasile Lesnic, s-a constatat nesoluționarea de

către Agenția Servicii Publice, în termenul prevăzut de lege, a cererii reclamantului

Vasile Lesnic din 21 septembrie 2018, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea

reclamantului Vasile Lesnic împotriva Agenției Servicii Publice privind obligarea

radierii notării din Registrul bunurilor imobile, subcapitolul III „grevarea drepturilor

patrimoniale” asupra încăperii nelocative cu suprafața de 387,7 m2 din mun. Chișinău,

str. xxxxxxxxx, nr. xx, nr. cadastral xxxxxxxxxxxx, pe numele lui Iurie Chiticari (f.d.

103, 110-121).

3

La 04 martie 2020, Vasile Lesnic, reprezentat de avocatul Emil Iorga, a depus

apel împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor

respinse și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse de Vasile Lesnic.

(f.d. 109) Ulterior, la data de 24 martie 2021 Vasile Lesnic, reprezentat de avocatul

Emil Iorga, a depus motivarea apelului prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor respinse și emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii depuse de Vasile Lesnic. (f.d. 129-138)

Prin decizia din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de Vasile Lesnic, reprezentat de avocatul Emil Iorga, împotriva hotărârii

din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei,

a reținut că prin răspunsul din 18 octombrie 2018, autoritatea pârâtă a comunicat

reclamantului următoarele: ,,Conform datelor din Registrul bunurilor imobile, la data

de 14 noiembrie 2017 în baza cererii nr. 0100xxxxxx depuse de Iurie Chiticari, în

temeiul contractului privind investițiile în construcție nr. xxxx9/0x-S din 26 august

2010, hotărârii din 09 decembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana și deciziei din

27 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost notată grevarea dreptului

patrimonial în folosul lui Iurie Chiticari asupra bunului imobil cu numărul cadastral

xxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Registratorul Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău, în

scopul executării hotărârii din 09 decembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana, menținută

prin decizia din 27 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a decis notarea

contractului privind investițiile în construcție asupra bunului imobil cu numărul

cadastral xxxxxxxxxxxxx, reieșind din actele anexate de către solicitant la cerere,

inclusiv proiectului încăperii, care constituie parte componentă a contractului privind

investițiile în construcție.

Instanța de apel a menționat că conform prevederilor art.34 al Legii nr.1543-XIII

din 25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile, „notarea se face la cererea părții

interesate, în temeiul actelor doveditoare, sau la cererea autorității care a emis actul

juridic în temeiul căruia se efectuează notarea. Notarea se radiază din Registrul

bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă stingerea drepturilor de creanță,

încetarea acțiunii faptelor sau raporturilor juridice în al căror temei s-a făcut notarea”.

Prin urmare, solicitarea radierii notării contractului privind investițiile în construcție

asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxxxxx, nu poate fi satisfăcută

în lipsa unui temei legal” (f.d. 38).

Instanța de apel a mai reținut, că la 22 august 2014 reclamantul Vasile Lesnic

creditor ipotecar și SC ,,Neocasa” SRL debitor ipotecar, au încheiat un contract de

împrumut al banilor cu ipotecă. Astfel, reclamantul Vasile Lesnic, în calitate de

creditor ipotecar, a dat cu împrumut debitorului ipotecar, la caz, persoanei terțe – SC

,,Neocasa” SRL, suma de bani în mărime de 250000 de Euro. În scopul garantării

executării obligațiilor, SC ,,Neocasa” SRL a grevat cu ipotecă, următoarele bunuri

imobile viitoare:

- încăperea nelocativă (parter), cu suprafața de x m2, nr. cadastral xxxxxxxxxx,

1,40 % declarația în condominiu nr. f/n din 07 februarie 2014;

- încăperea nelocativă (parter), cu suprafața de x m2, nr. cadastral

4

xxxxxxxxxxxxxx, 2,18 % declarația în condominiu nr. f/n din 07 februarie 2014;

situate în mun. Chișinău, str. xxxxxxxxxxx, nr. xx (f.d. 6-8);

Instanța de apel a menționat că la data de 22 august 2014, în baza contractului de

împrumut al banilor cu ipotecă, au fost înregistrate bunurile imobile cu nr. cadastral

xxxxxxxxxxxxxx și xxxxxxxxxxxxxx, ce se confirmă prin ștampila aplicată pe copia

contractului încheiat la 22 august 2018 (f.d.8).

Conform contractul de investire a mijloacelor bănești în construcția imobilului nr.

29/08-S din 26 august 2010, prin care SC ,,Neocasa” SRL (executor) și Iurie Chiticari

(investitor), executorul s-a obligat să construiască și să transmită în proprietate, iar

investitorul s-a obligat să primească și să achite imobilul, în ordinea și condițiile

prevăzute de prezentul contract. Prin „imobil” în contractul menționat se înțelege

spațiul comercial (cota 0.00), între axele 22 – 30, conform proiectului cu suprafața

totală de xx m2, fără coeficienții de micșorare stabiliți de oficiul teritorial cadastral,

aflat la parter, în blocul locativ, construcția căruia este efectuată de către executor pe

adresa mun. Chișinău, str. xxxx, nr. xx (nr. cadastral xxxxxxxx) (f.d. 57-61 verso).

Instanța de apel a constatat că Iurie Chiticari a acționat în judecată SC ,,Neocasa”

SRL privind dispunerea operării modificărilor în contracte, declararea valabilității

contractelor de investiții, recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilelor,

obiect al contractelor de investiții, dispunerea intabulării dreptului de proprietate

asupra imobilelor.

Conform hotărârii din 09 decembrie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

s-au recunoscut valabile contractele de investiții în construcția bunurilor imobile: nr.

26/08-S din 26 august 2010, nr.27/08-S din 26 august 2010, nr.28/08-S din 26 august

2010, nr.29/08-S din 26 august 2010, nr.13/12-S din 13 decembrie 2010, nr. 14/12-S

din 13 decembrie 2010, încheiate între SC ,,Neocasa” SRL și Iurie Chiticari. Totodată,

s-a dispus înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a contractelor de investiții nr.

26/08-S din 26 august 2010, nr.27/08-S din 26 august 2010, nr.28/08-S din 26 august

2010, nr.29/08-S din 26 august 2010, nr.13/12-S din 13 decembrie 2010, nr. 14/12-S

din 13 decembrie 2010, încheiate între SC ,,Neocasa” SRL și Iurie Chiticari (f.d. 45).

Prin decizia din 27 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a menținut

hotărârea din 09 decembrie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Prin urmare,

decizia Curții de Apel Chișinău a devenit definitivă și executorie din momentul

emiterii, adică la 27 septembrie 2017 (f. d. 46-50 verso). Instanța judecătorească

subliniază că, aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se

face în funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei

proceduri prealabile, de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea

prealabilă.

La caz, notarea contestată, a fost înregistrată în Registrul bunurilor imobile la

14 noiembrie 2017, când hotărârea din 09 decembrie 2016 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana și decizia din 27 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a dispus înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a contractelor de investiții în

construcția bunurilor imobile încheiate între SC ”Neocasa” SRL și Iurie Chiticari, erau

în vigoare.

Prin urmare, este corectă concluzia instanței de fond precum că, faptul anulării

ulterioare, după înregistrarea notării contestate din 14 noiembrie 2017, prin decizia din

19 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a hotărârilor judecătorești în temeiul

5

cărora s-a efectuat înregistrarea notării în favoarea lui Iurie Chiticari, nu afectează

legalitatea actelor/acțiunilor registratorului, nefiindu-i imputabilă. Ori conform Legii

nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile, Registrul bunurilor

imobile este un sistem de înscrieri, efectuate conform prezentei legi, privitoare la

bunurile imobile și la drepturile patrimoniale asupra lor, grevare drepturile

patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sânt proprietarii lui

(ipotecă, arendare, servitute și altele).

Conform prevederilor art. 27 alin. (1), (4) din Legea nr. 1543-XIII din 25 februarie

1998 cadastrului bunurilor imobile, înscrierile în registrul bunurilor imobile sânt de trei

feluri: intabularea, înscrierea provizorie, notarea. Notarea se referă la înscrierea

drepturilor de creanță, a faptelor sau a raporturilor juridice aferente imobilelor

consemnate în Registrul bunurilor imobile.

Instanța de apel a reținut, că prima instanța corect a respins pretenția reclamantului

privind obligarea Agenției Servicii Publice să inițieze procesul de corectare a greșelii

în Registrul bunurilor imobile. Or, în circumstanțele în care înscrierea în subcapitolul

III “grevarea drepturilor patrimoniale” a încăperii nelocative (parter) cu suprafața de

xx m2 din mun. Chișinău, str. xxxxxxxxxx, nr. xx, nr cadastral xxxxxxxxxxxxx – a

grevării notate pe numele lui Iurie Chiticari, a fost efectuată de registrator în temeiul

deciziei definitive și executorie a Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2017,

acțiunile registratorului nu pot fi apreciate ca „greșeală”, care urmează a fi corectată.

Or, art. 38 din Legea nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile,

reglementează procedura corectării greșelii din cadastru. Astfel, norma legală enunțată

stabilește expres că greșelile din cadastru se corectează numai în temeiul deciziei

registratorului. Decizia trebuie să conțină data descoperirii greșelii, caracterul ei, cauza

nașterii ei din culpa titularului de drepturi sau a organului cadastral teritorial, modul de

corectare a greșelii, sursele de reparație a prejudiciului cauzat. Problema corectării

greșelilor tehnice (de litere, omisiuni de cuvinte, cifre, greșeli în calculele aritmetice

etc.), abordată de titularul de drepturi și/sau de alte persoane, se soluționează în termen

de 15 zile din data depunerii cererii, în următoarea ordine: se ia decizia privind

efectuarea modificării în cadastru sau privind refuzul modificării; se efectuează

modificarea în cadastru; se solicită restituirea extrasului eliberat din registrul bunurilor

imobile și se eliberează un extras corectat; sau se trimite solicitantului refuzul motivat

al efectuării modificării în cadastru. Greșelile care nu au caracter tehnic (indicarea

greșită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componența bunului

imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor hotarelor,

exceptînd transformarea coordonatelor punctelor de hotar dintr-un sistem de

coordonate în altul, și alte greșeli care lezează drepturile și interesele legitime ale

titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimțămîntul exprimat

în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sînt atinse sau în temeiul hotărîrii

judecătorești irevocabile.

Instanța de apel a concluzionat că prin acțiunea depusă, reclamantul pretinde că

registratorul a notat grevarea dreptului patrimonial în folosul lui Iurie Chiticari asupra

unui bun imobil, care nu figurează în hotărârea judecătorească, în temeiul căreia s-a

făcut înscrierea. Însă, o astfel de situație juridică nu poate fi apreciată ca greșeală

tehnică. Or, în cazul în care reclamantul a considerat că Registratorul a grevat un alt

bun, decât cel care a fost indicat în hotărârea judecătorească, acesta a fost îndreptățit

6

să formuleze o acțiune în rectificare.

De asemenea, prima instanță corect a invocat prevederile art. 435 Cod civil în

vigoare la data depunerii acțiunii, care prevede că, notarea efectuată în raport cu un

drept înregistrat, nu împiedică efectuarea înregistrărilor, a înregistrărilor provizorii sau

a altor notări în folosul terților, fără consimțământul solicitantului sau al beneficiarului

notării, astfel încât și aceste argumente ale apelantului despre încălcarea drepturilor în

legătură cu notarea efectuată în folosul terțului Iurie Chiticari, sunt lipsite de temei.

Prin urmare, notarea efectuată în folosul terțului Iurie Chiticari, nu contravine legii,

astfel lipsesc temeiuri legale de a obliga autoritatea pârâtă să inițieze procesul de

corectare a pretinsei greșeli în Registrul bunurilor imobile.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

30 martie 2021, Vasile Lesnic, reprezentat de avocatul Emil Iorga, a contestat-o prin

intermediul oficiului poștal, cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere a

acțiunii depuse de Vasile Lesnic.

În motivarea recursului, Vasile Lesnic a invocat dezacordul cu decizia instanței

de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin

toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 februarie 2021, fiind

notificată lui Vasile Lesnic, prin intermediul oficiului poștal, la data de 26 martie 2021,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 237).

Astfel, recursul depus de Vasile Lesnic, reprezentat de avocatul Emil Iorga la 30 martie

2021, este în termen.

La 07 aprilie 2021 în adresa intimatei Agenției Servicii Publice, persoanei terțe

Iurie Chiticari, au fost expediate copia recursului depus de Vasile Lesnic, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 247).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Vasile Lesnic, reprezentat de

avocatul Emil Iorga, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

7

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

8

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Vasile Lesnic, reprezentat de avocatul Emil Iorga.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Vasile Lesnic, reprezentat de avocatul Emil Iorga se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

9