2ra-642/21 — cu privirfe la desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori

2ra-642/21 — cu privirfe la desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-642/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia sediul Rîșcani (jud. I. Rabei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Irina

Pîrlițanu, reprezentată de avocatul Iana Lichii

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Irinei Pîrlițanu, reprezentată

de avocatul Iana Lichii împotriva lui Vladimir Pîrlițanu cu privire la desfacerea

căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a

copiilor minori

și la cererea reconvențională a lui Vladimir Pîrlițanu, reprezentat de avocatul

Elena Vlas împotriva Irinei Pîrlițanu cu privire la stabilirea domiciliului copiilor

minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori

împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Vladimir Pîrlițanu și de Irina Pîrlițanu,

reprezentată de avocatul Iana Lichii și menținută hotărârea din 17 iulie 2020 a

Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani

constată:

La 11 martie 2020, Irina Pîrlițanu, reprezentată de avocatul Iana Lichii a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Pîrlițanu, intervenient

accesoriu DASPF or. Rîșcani cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

În motivarea acțiunii a invocat că s-a căsătorit cu pârâtul, Vladimir Pîrlițanu

la 19 septembrie 2008, în comun cu care au doi copii minori XXXXX, născută la

XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX.

Relațiile de familie sunt grav și iremediabil vătămate pentru că între ei există

anumite divergențe care s-au acutizat cu trecerea timpului.

Sunt caractere diametral opuse și au puncte diferite de vedere în ceea ce

privesc toate aspectele vieții.

A precizat reclamanta că la moment nu locuiesc împreună.

1

Astfel, a considerat că căsătoria nu mai este posibil de menținut și poate fi

desfăcută fără acordarea unor termene de conciliere.

Întrucât locuiesc separat și nu au ajuns la un acord comun în privința

domiciliului copiilor minori, XXXXX și XXXXX este necesar de a determina

domiciliul copiilor minori cu mama, Irina Pîrlițanu, care la moment sunt la

întreținerea și educația ei, deoarece tatăl lor, care de fapt este obligat să-i întrețină,

refuză benevol să-și întrețină material copiii minori, se eschivează de la exercitarea

obligațiilor părintești.

Din informația pe care o deține, Vladimir Pîrlițanu nu este angajat în câmpul

muncii și de aceea urmează a fi încasată de la pârât pensia alimentară în sumă

bănească fixă și anume în sumă de 1 200 de lei lunar pentru fiecare copil până la

atingerea vârstei de 18 ani, sumă pe care o consideră necesară pentru întreținerea

copiilor minori.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 35, 37, 63, 76 Codul

familiei RM, art. art. 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, desfacerea căsătoriei încheiate cu Vladimir

Pîrlițanu la 19 septembrie 2008, stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX și

XXXXX împreună cu mama, Irina Pîrlițanu, încasarea de la Vladimir Pîrlițanu în

beneficiul ei a pensiei de întreținere a copiilor minori în sumă fixă în mărime de

1 200 de lei lunar pentru fiecare copil de la data depunerii cererii de chemare în

judecată până la atingerea majoratului de către minori, precum și a cheltuielilor de

judecată.

La 4 iunie 2020, Vladimir Pîrlițanu, reprezentat de avocatul Elena Vlas a

depus cerere reconvențională împotriva Irinei Pîrlițanu, intervenienți accesorii

DASPF or. Rîșcani și DASPF or. Bălți cu privire la stabilirea domiciliului copiilor

minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

În susținerea acțiunii reconvenționale a indicat că la 3 martie 2020, a plecat la

serviciu și când a revenit acasă, la amiază, a găsit casa pustie, fără multe obiecte

casnice, fără soție și copii.

Fără știrea lui, soția a luat copiii și a plecat de acasă.

Ulterior, a aflat că soția cu copii închiriază un apartament în mun. XXXXX

str. XXXXX etajul X, și că aceasta a înaintat o acțiune civilă în judecată cu privire

la desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreținere și determinarea domiciliului

copiilor cu ea.

A menționat că Irina Pîrlițanu a dus în eroare instanța de judecată precum că

copiii împreună cu ea locuiesc la sora sa în sat. XXXXX r-nul XXXXX.

La dosar a fost anexat deja avizul cu privire la condițiile de trai, însă copiii

niciodată nu au locuit la sora ei.

Copiii sunt speriați și influiențați de mama lor.

În comportamentul lor se simte o schimbare radicală față de dânsul, care este

tatăl lor.

Luând în vedere, comportamentul soției sale reiese că acesta are doar obligații

de a întreține copiii și nu are dreptul de a-și exercita drepturile sale părintești pe care

le prevede legea.

2

A remarcat că este părinte și are o afecțiune puternică față de fiul și fiica sa.

A subliniat că nu se eschivează de obligațiile sale părintești, dar și e gata ca

ambii copii minori să fie lăsați la întreținerea și îngrijirea lui.

Despre planurile soției sale a aflat după ce aceasta pe ascuns a plecat de acasă,

luând și copiii.

Înainte de a pleca, a luat din casă tot ce a dorit, nu l-a preîntâmpinat sub nicio

formă.

Astfel, a considerat că este un tată bun, are condiții bune de trai, își iubește

copiii și este angajat în câmpul muncii.

A pretins la faptul ca domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX să fie

stabilit cu dânsul, deoarece este foarte atașat de ei și a considerat că anume el poate

să le acorde un trai decent și o viață mai bună.

Pornind de la faptul că legea prevede că ambii părinți trebuie să participe la

întreținerea copiilor săi minori și de la faptul că Irina Pîrlițanu este angajată în

câmpul muncii, în cazul în care instanța de judecată va stabili domiciliul copiilor

minori cu tatăl acestora, Vladimir Pîrlițanu, urmează a fi încasată pensia alimentară

în mărime de 1/3 pentru copii minori din salariul Irinei Pîrlițanu.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 38, 51, 52, 53, 54, 58, 60,

61, 63, 64, 74, 75 Codul familiei, art. 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, determinarea domiciliului

copiilor minori XXXXX și XXXXX cu tatăl, Vladimir Pîrlițanu, încasarea pensiei

de întreținerea a copiilor în mărime de 1/3 pentru ambii copii din salariul Irinei

Pîrlițanu în beneficiul lui și a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, a fost

admisă integral acțiunea înaintată de către reclamantă, în partea ce ține de desfacerea

căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor minori.

A fost desfăcută căsătoria încheiată între Irina Pîrlițanu și Vladimir Pîrlițanu,

înregistrată la data de 19 septembrie 2008 la Primăria sat. Corlăteni r-nul Rîșcani,

înscrierea nr. 29.

A fost stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama

acestora Irina Pîrlițanu.

A fost admisă parțial acțiunea înaintată de către reclamantă în partea ce ține

de încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

A fost încasată de la Vladimir Pîrlițanu în beneficiul Irinei Pîrlițanu pensia

pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 1 000 de lei

lunar pentru fiecare copil, în total suma de 2 000 de lei lunar, începând cu data de

11 martie 2020, până la atingerea majoratului de către copiii minori sau a schimbării

situației materiale ale părților.

A fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Vladimir Pîrlițanu, ca

neîntemeiată.

A fost încasată de la Vladimir Pîrlițanu în beneficiul Irinei Pîrlițanu suma de

4 000 de lei, în calitate de cheltuieli de asistență juridică, ca fiind necesare și

rezonabile.

3

Au fost încasate de la Vladimir Pîrlițanu în beneficiul statului taxa de stat

pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei în mărime de 200 de lei și taxa de stat pentru

încasarea pensiei alimentare în mărime de 720 de lei.

Prin decizia din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse

apelurile declarate de Vladimir Pîrlițanu și de Irina Pîrlițanu, reprezentată de

avocatul Iana Lichii și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au constatat că domiciliul copiilor urmează a fi stabilit cu mama lor, Irina Pîrlițanu.

Iar la stabilirea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori, prima

instanță și instanța de apel au reținut că obligația legală a pârâtului Vladimir Pîrlițanu

în virtutea calității sale de părinte, este să acorde copiilor săi împreună cu reclamanta

Irina Pîrlițanu, o susținere materială astfel încât să ofere acestora cel puțin condiții

minime de existență.

Așadar, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat că suma

necesară și rațională pentru întreținerea fiecărui copil este de 1 000 de lei per lună,

care urmează de încasat de la Vladimir Pîrlițanu, începând cu data depunerii acțiunii

până la atingerea majoratului de către copii.

La 20 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Irina Pîrlițanu,

reprezentată de avocatul Iana Lichii a declarat recurs împotriva deciziei din

22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea

parțială a deciziei instanței de apel, în latura încasării pensiei de întreținere a copiilor

minori, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie încasată de la Vladimir

Pîrlițanu în beneficiul ei pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și

XXXXX în mărime de 1 200 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data de

11 martie 2020 până la atingerea majoratului de către copiii minori.

În motivarea recursului a invocat că, întrucât părțile nu au încheiat și nu au

prezentat instanței un acord prevăzut de lege cu privire la întreținerea copiilor

minori, iar copiii locuiesc cu mama, Irina Pîrlițanu, această circumstanță implică

grija mai mare din partea dânsei la întreținerea copiilor minori, astfel devin

întemeiate pretențiile cu privire la încasarea din contul intimatului a pensiei pentru

întreținerea copiilor minori a câte 1 200 de lei lunar.

A evidențiat că potrivit informației Biroului Național de Statistică al RM,

valoarea minimului de existență, calculat în conformitate cu Ghidul metodologic cu

privire la modul de calculare a acestuia (Hotărârea Guvernului RM nr. 285 din

30 aprilie 2013), a constituit în semestrul II pentru anul 2019 în orașe mari

(mun. Chișinău, mun. Bălți), în medie pe lună pentru un copil în vârstă de 1-6 ani –

2 019,9 de lei (XXXXX, născută la XXXXX), iar pentru un copil în vîrstă de 7-17

ani - 2 603,9 de lei (XXXXX, născut la XXXXX).

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (www.statistica.md)

cu privire la minimul de existență pentru perioada 2008 - 2017, se atestă o continuă

creștere a acestuia.

Iar potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 21 din 18 ianuarie 2019

privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat

pentru anul 2019, acesta constituie 6 975 de lei.

4

Prima instanță și instanța de apel eronat au încasat de la Vladimir Pîrlițanu în

beneficiul ei pensia de întreținere a copiilor minori în sumă bănească fixă în mărime

de 1 000 de lei lunar pentru fiecare copil, sumă pe care o apreciază ca fiind

nerezonabilă și nu ar acoperi toate necesitățile pentru o întreținere decentă a copiilor

minori.

A remarcat că, deși intimatul indică asupra faptului că nu dispune de surse

material suficiente care i-ar permite întreținerea copiiilor săi și că are stabilit

XXXXX, acesta nu a prezentat probe că s-a eliberat din funcție de administratot al

SRL „Anilarus Company” și are un salariu de 6 000 de lei lunar, iar din informația

pe care o deține, ultimul este la muncă peste hotarele țării.

La fel, a precizat că a fost nevoită să plece din bunul imobil comun unde

locuiau anterior ca o familie, fiind nevoită împreună cu copiii să închirieze locuință.

La 16 martie 2021, în adresa lui Vladimir Pîrlițanu, DASPF or. Rîșcani și

DASPF or. Bălți a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Irina Pîrlițanu, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 215), fiind recepționată

de către DASPF or. Rîșcani și DASPF or. Bălți la 19 martie 2021 și de către Vladimir

Pîrlițanu la 20 martie 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele

cauzei (f. d. 216-218).

La 25 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, DASPF or. Rîșcani a

depus referință la recursul declarat de Irina Pîrlițanu, menționând că poziția DASPF

or. Rîșcani rămâne aceeași ca și în prima instanță.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Vladimir Pîrlițanu și DASPF or. Bălți să-și expună poziția față de temeiurile

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 20 februarie 2021 împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de

Apel Bălți în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Irina Pîrlițanu, reprezentată de

avocatul Iana Lichii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

5

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Irina Pîrlițanu, reprezentată de

avocatul Iana Lichii, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

6

de Irina Pîrlițanu, reprezentată de avocatul Iana Lichii urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Irina Pîrlițanu, reprezentată de

avocatul Iana Lichii.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7