2ra-229/21 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-229/2021

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud. V.Suciu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L.Bulgac, M.Guzun, A.Bostan)

Î N C H E I E R E

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Organizația de Creditare

Nebancară ,,Easy Credit” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Organizația de

Creditare Nebancară ,,Easy Credit” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Nataliei Calancea cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 20 august 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 13 noiembrie 2019, OCN „Easy Credit” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Nataliei Calancea cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că OCN „Easy Credit” SRL a

încheiat cu Calancea Natalia un contract de credit nebancar cu nr. 098647240 din 15

noiembrie 2018, prin care s-a obligat să-i acorde un credit nebancar în valoare de

23000 lei, care urma a fi rambursat în 18 rate lunare egale a cîte 2102 lei lunar,

începînd cu data de 15 decembrie 2018, iar, Calancea Natalia s-a obligat să restituie

creditul cu costurile aferente în conformitate cu prevederile contractuale și cu

periodicitatea prevăzută în Graficul de rambursare a creditului nebancar.

A menționat, că OCN „Easy Credit” SRL a acordat creditul în termenul și

condițiile stabilite în contract, astfel, îndeplinindu-și toate obligațiile asumate față

de debitor. Calancea Natalia după ce a achitat 4 rate lunare integral, a încetat să-și

execute cu bună credință obligațiunea de restituire a creditului nebancar în condițiile

prestabilite și din motive neimputabile reclamantei se eschivează de la onorarea

obligațiilor contractuale asumate.

A concretizat că, în scopul soluționării amiabile a litigiului, OCN „Easy Credit”

SRL, telefonic, iar apoi prin scrisoare recomandată a somat debitorul, solicitînd

rambursarea către OCN „Easy Credit” SRL a datoriei restante, dar neachitate,

informîndu-o despre consecințele ce vor surveni în cazul neonorării obligațiunilor

sale, la care Calancea Natalia nu a acordat nici o atenție, refuzînd în continuare

achitarea creditului în condițiile stabilite.

1

Astfel, OCN „Easy Credit” SRL epuizând orice cale de soluționare a litigiului

amiabil, pretinde încasarea de la Calancea Natalia a sumei restante a creditului (rate

scadente, dar neachitate) în sumă de 8407,80 lei, dobânda de întârziere în sumă de

2940 lei conform condițiilor contractuale sec. 3.02. lit. (b), clauza penală în suma de

975 lei și suma ratelor rămase, dar neachitate în sumă de 21020 lei, în total suma de

33342,80 lei.

La data de 16 ianuarie 2020, reclamanta prin cerere a solicitat diminuarea

cuantumului pretențiilor, solicitând încasarea din contul pârâtei Calancea Natalia a

sumei de 32367,80 lei cu titlu de datorie contractuală și a cheltuielilor de judecată

formate din taxa de stat în sumă de 971,03 lei (diminuată - corespunzător), în total

suma de 33338,83 lei.

Prin hotărârea din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central

acțiunea a fost admisă integral, fiind dispusă încasarea de la Calancea Natalia în

beneficiul OCN „Easy Credit” SRL datoria contractuală în sumă de 32367,80 lei și

cheltuielile judiciare legate de plata taxei de stat în sumă de 971,03 lei, iar în total

suma de 33338,83 lei.

Prin decizia din 20 august 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Calancea Natalia, s-a casat hotărârea din 11 februarie 2020 a Judecătoriei

Criuleni, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial

acțiunea.

S-a încasat din contul Nataliei Calancea în beneficiul OCN „Easy Credit” SRL

datoria contractuală în sumă de 14592,80 de lei, dobânda contractuală în sumă de

2220, 26 de lei și cheltuieli de judecată în sumă de 504,36 de lei. În rest cererea de

chemare în judecată s-a respins.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, contractele de adeziune

sunt contractele în care clauzele sînt preformulate de una din părți (de regulă acesta

este partea care are o mai mare putere economică și care este un comerciant), iar

cealaltă parte doar poate să accepte încheierea contractului în condițiile impuse sau

să renunțe de a încheia contractul.

La caz, instanța de apel a reținut că OCN „Easy Credit” SRL nu a prezentat o

probă ce ar demonstra faptul negocierii individuale a clauzelor contractuale, iar

simplul fapt că pârâta a semnat contractul nu servește temei suficient pentru a

constata că contractul a fost negociat de fapt. Deși, la materialele cauzei a fost anexat

procesul verbal de negociere a condițiilor contractului, Colegiul civil atestă că acesta

este unul redactat tipizat de OCN „Easy Credit” SRL, manual fiind indicat doar la

rubrica ,,obiecții ale consumatorului”-„nu sunt” (f.d. 12).

Drept urmare, procesul-verbal de negociere a condițiilor contractului din 15

noiembrie 2018, (f.d.12) nu confirmă cu certitudine negocierea reală a clauzelor

contractului de împrumut. Or, clauza propusă de una dintre părți nu este negociată

individual dacă cealaltă parte nu a putut să-i influențeze conținutul, în special

deoarece aceasta s-a elaborat anticipat. Totodată, în contractul dintre un profesionist

și un consumator se prezumă, că clauzele au fost propuse de către profesionist, că

clauzele nu au fost negociate individual.

Instanța de apel a statuat că, de fapt, contractul de împrumut care formează

obiectul acestei cauze, constituie un contract de adeziune, în care clauzele sânt

formulate în prealabil de către OCN „Easy Credit” SRL, consumatorul neavând

2

posibilitatea de a influența conținutul lor, fiind pus în situația de a accepta încheierea

contractului în condițiile impuse ori de a renunța la încheierea lui.

În conformitate cu art. 7 alin. (5) Legea nr. 256 din 09 decembrie 2011 privind

clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, în cazul în care constată

caracterul abuziv al clauzelor contractuale elaborate pentru a fi utilizate în o

multitudine de contracte, instanța de judecată dispune nulitatea acestor clauze.

Caracterul abuziv al unei clauze contractuale este temei de declarare a nulității

absolute a unei astfel de clauze.

Instanța de apel a relevat că, contractul de împrumut încheiat cu Calancea

Natalia conține clauze privind compensarea în cazul întârzierii executării obligației

de rambursare a împrumutului prin penalitate, dobânzi de întârziere, reziliere a

contractului și solicitare de restituire integrală a împrumutului și sumelor aferente

restante - circumstanțe ce denotă că consecințele neexecutării sunt multiple și

dublează, de fapt, modalitatea de reparare a pretinsului prejudiciu cauzat prin

neexecutare sau executare tardivă.

La 18 decembrie 2020 și respectiv la 23 decembrie 2020, prin intermediul

oficiului poștal Organizația de Creditare Nebancară ,,Easy Credit” Societate cu

Răspundere Limitată a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe.

S-a indicat că, aprecierea arbitrară a materialelor dosarului și aplicarea eronată

a prevederilor legislației civile care reglementează nulitatea absolută constituie o

aplicare eronată a normelor de drept material și procedural, iar acest fapt consideră

temei de casare a instanței de apel, conform art.432 alin.(2) lit.b) și alin.(4) din

Codul de procedură civilă.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 20 august 2020 și a

expediat copia deciziei participanților la proces la 12 octombrie 2020 (f.d.112), însă

la materialele dosarului nu este anexată dovada de recepeționare a deciziei recurate.

Prin urmare, cererea de recurs declarată la 18 decembrie 2020 și respectiv la 23

decembrie 2020 se consideră depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 12 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a

înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la

data primirii acesteia.

3

La 18 ianuarie 2021 Calancea Natalia a recepționat copia recursului depus de

Organizația de Creditare Nebancară ,,Easy Credit” Societate cu Răspundere Limitată

(f.d.135).

Examinând temeiurile recursurilor completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

4

în cererea de recurs declarată de Organizația de Creditare Nebancară ,,Easy Credit”

Societate cu Răspundere Limitată.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Organizația de Creditare Nebancară ,,Easy Credit”

Societate cu Răspundere Limitată se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5