2ra-230/21 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-230/21

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud. V. Suciu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, A. Panov)

ÎNCHEIERE

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cristina

Calancea,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă

„MSA Finance” Societate cu Răspundere Limitată” împotriva Nataliei Calancea și

Cristinei Calancea cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Natalia Calancea și a fost modificată hotărârea din

10 februarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

constată:

La data de 26 noiembrie 2019, ÎM „MSA Finance” SRL a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Nataliei Calancea și Cristinei Calancea cu privire la încasarea

datoriei și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că în baza contractului de împrumut nr.

14177 din 21 martie 2018, încheiat cu Natalia Calancea, a acordat ultimei un împrumut

în sumă de 15 000 de lei, cu termen final de rambursare 21 septembrie 2019. În baza

contractului de fidejusiune nr. 14177-A din 21 martie 2018, Cristina Calancea și-a

asumat obligația de rambursare a împrumutului și a altor plăți, în cazul în care debitorul

nu va executa corespunzător obligațiile contractuale.

A susținut că Natalia Calancea nu și-a onorat obligațiile contractuale privind

rambursarea împrumutului primit și achitarea dobânzii calculate pentru utilizarea lui.

Prin urmare, la 03 septembrie 2019 a expediat împrumutatului și fidejusorului

reclamații, prin care a solicitat achitarea anticipată și integrală a împrumutului și a

dobânzilor calculate pentru utilizarea lui. Reclamațiile expediate au fost recepționate de

către pârâte, fapt confirmat prin semnăturile pe avizele de recepție, însă nu a primit

niciun răspuns.

1

A indicat că la situația din 23 octombrie 2019, datoria debitorului constituie suma

de 14 193,96 de lei, compusă din: capitalul la termen - 0 lei, capitalul restant - 8413,09

lei, dobânda neachitată pentru utilizarea împrumutului – 750 de lei și penalitatea -

5030,87 de lei.

Reclamanta a notat că, deoarece din momentul eliberării împrumutului Natalia

Calancea a achitat sumele cu întârzieri suficiente, sumele restante cu încălcarea

termenelor stabilite, acestea au fost distribuite conform alin. 4 al art. 586 din Codul

civil, care prevede, că cu sumele plătite de debitor, în cazul în care sunt insuficiente

pentru acoperirea integrală a datoriei scadente, se acoperă în primul rând cheltuielile de

judecată, pe urmă dobânzile și alte obligații de plată și la urmă obligația principală, ce

se reflectă în calculul datoriei, anexat la dosar.

A menționat că în cazul dat, la achitarea sumelor restante cu întârziere, în primul

rând a fost acoperită dobânda contractuală, negociată între părți, iar restul sumelor au

fost distribuite pentru achitarea creditului de bază restant. Debitorul a folosit sursele

financiare ale reclamantei un timp îndelungat, eschivându-se cu rea credință de la

restituirea lor.

A precizat că, rata stabilită de 7 % lunar este rata pentru prima lună, însă în cazul

în care debitorul achită datoria pentru fiecare lună următoare, rata dobânzii se

micșorează, ceea ce se vede și din graficul de achitare stabilit în contractul de împrumut

nr. 14177 din 21 martie 2018, deoarece cu fiecare plată făcută dobânda pentru luna

următoare devine mai mică. Împrumutul a fost eliberat transparent, fără comisioane și

plăți ascunse.

ÎM „MSA Finance” SRL a declarat că în pct. 2.19 din contract, părțile au stabilit

plata unei penalități în mărime de 0,5 % din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere

a plății, aplicată la suma datorată pentru întreaga perioadă de întârziere.

A afirmat că penalitatea a fost micșorată conform art. 272 din Codul civil până

la 2800 de lei, pentru 180 de zile.

Reclamanta a solicitat încasarea, în mod solidar, de la Natalia Calancea și

Cristina Calancea a datoriei în sumă de 11 963,09 lei, a cheltuielilor privind achitarea

taxei de stat și cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de 1000 de lei.

Prin hotărârea din 10 februarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

acțiunea a fost admisă integral și s-a încasat, în mod solidar, de la Natalia Calancea și

Cristina Calancea în beneficiul ÎM „MSA Finance” SRL datoria contractuală în sumă

de 11 963,09 lei, cheltuielile judiciare legate de plata taxei de stat în sumă de 358,89 de

lei și de asistență juridică în sumă de 1000 de lei, în total 13 321,98 de lei.

La data de 03 martie 2020 Natalia Calancea a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 10

februarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și emiterea unei noi hotărâri, prin

care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Natalia Calancea și a fost modificată hotărârea din 10 februarie 2020 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central în partea încasării sumei restante, micșorând

mărimea datoriei conform contractului de împrumut nr. 14177 din 21 martie 2018, de

la 11 963,09 lei până la suma de 9129,38 de lei, respectiv micșorând și taxa de stat de

2

la 358,89 de lei până la 273,79 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit pct. 1.5. din contractul

de împrumut, rata dobânzii aferentă împrumutului a fost stabilită în cuantum de 7%

lunar, ceea ce constituie 84 % anual. La situația din 21 martie 2018 (data încheierii

contractului de împrumut), rata de bază a BNM, aplicată la principalele operațiuni de

politică monetară pe termen scurt, a constituit 9 %.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a considerat că dobânda de 7 % lunar

stabilită în contractul de împrumut, nu este într-o relație rezonabilă cu rata de bază a

Băncii Naționale a Moldovei, motiv din care a respins capătul de cerere cu privire la

încasarea dobânzii contractuale, deoarece nu corespunde prevederilor art. 869 și 585

din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), precum și având în vedere faptul că

Natalia Calancea a achitat dobânda în sumă de 17 715 lei, ceea ce acoperă suma

dobânzii calculate în baza ratei de bază a BNM.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prevederile contractuale, ce

stabilesc penalitatea de întârziere în cuantum de 0,5 % din suma restantă pentru fiecare

zi de întârziere, sunt abuzive și pe cale de consecință, lovite de nulitate absolută. Or,

cuantumul penalității stabilit prin contractul de împrumut este unul exagerat. Astfel,

clauzele respective impun consumatorului obligația să plătească drept compensație

pentru întârziere o sumă disproporționată, fiind în contradicție cu normele imperative

ale legii și principiul echității. Din aceste considerente, instanța de apel a constatat

nulitatea și a acestei clauze contractuale în sumă de 5030,87 lei.

La data de 18 decembrie 2020 Cristina Calancea a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 10 februarie 2020 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea

să fie respinsă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că, deși instanța de apel a constatat că dobânda

contractuală nu este într-o relație rezonabilă cu rata de bază a BNM și a respins pretenția

privind încasarea dobânzii, nu a aplicat art. 217 alin. (1) și 220 alin. (1) din Codul civil

(în vigoare până la 01 martie 2019). Astfel, instanța de apel urma să constate din oficiu

nulitatea pct. 1.5 din contractul de împrumut, ce prevede obligația de plată a dobânzii,

în condițiile în care a constatat că aceasta contravine prevederilor legale imperative.

A menționat că instanța de apel, respingând pretențiile cu privire la încasarea

dobânzii și penalității, urma să aplice art. 219 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până

la 01 martie 2019) și să considere plățile efectuate în contul stingerii dobânzii și

penalității ca plăți efectuate în contul restituirii împrumutului. Prin urmare, dat fiind

faptul că Natalia Calancea a achitat deja suma de 17 715 lei, care acoperă împrumutul

acordat, acțiunea urma să fie respinsă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 octombrie

2020.

3

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa Cristinei Calancea

la 19 noiembrie 2020 (f.d. 184), lipsind date cu privire la recepționarea acesteia. În

cererea de recurs, Cristina Calancea a indicat că a recepționat decizia la

30 noiembrie 2020.

Astfel, recursul, declarat la data de 18 decembrie 2020, este în termen.

La 12 ianuarie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa ÎM „MSA

Finance” SRL și a Nataliei Calancea, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

194).

La 04 februarie 2020, ÎM „MSA Finance” SRL a depus referință, prin care a

solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel, pe care o

consideră întemeiată.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Cristina Calancea, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 429 alin. (5) din Codul de procedură civilă, nu pot fi

atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au

folosit calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu

recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se referă

la înrăutățirea situației.

Conform art. 430 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să declarare recurs

părțile și alți participanți la proces; martorul, expertul, specialistul, interpretul și

reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

În conformitate cu art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

Materialele cauzei atestă că hotărârea primei instanțe, prin care a fost admisă

integral acțiunea, a fost contestată cu apel doar de către Natalia Calancea (f.d. 69).

Prin decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Natalia Calancea și a fost modificată hotărârea din 10 februarie 2020 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central în partea încasării sumei restante, fiind micșorată

mărimea datoriei conform contractului de împrumut nr. 14177 din 21 martie 2018, de

la 11 963,09 lei până la suma de 9129,38 de lei, respectiv micșorând și taxa de stat de

la 358,89 de lei până la 273,79 de lei.

La data de 18 decembrie 2020 Cristina Calancea a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 10 februarie 2020 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea

să fie respinsă integral (f.d. 188-189).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că, Cristina Calancea nu și-a exercitat dreptul de apel în

privința hotărârii din 10 februarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, iar, prin

decizia instanței de apel din 13 octombrie 2020, contestată cu recurs, nu i-a fost

înrăutățită situația, din contra, suma încasată de prima instanță a fost micșorată.

4

În circumstanțele enunțate și în contextul nomelor de drept citate, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că, Cristina Calancea nu-și poate exercita dreptul legal de a ataca în ordine de

recurs decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, or, anterior aceasta nu

a folosit calea de atac în ordine de apel a hotărârii din 10 februarie 2020 a Judecătoriei

Criuleni, sediul Central, modificată prin decizia recurată.

Prin urmare, Cristina Calancea, în mod deliberativ, refuzând să-și valorifice

dreptul de atac cu apel a hotărârii primei instanțe, a pierdut în consecință dreptul de a

ataca cu recurs decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea opiniei enunțate, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și decizia Curții Europene

a Drepturilor Omului speța Manuel da Silva Reis contra Portugaliei din 11 ianuarie

2005, prin care un capăt de plângere a fost declarat inadmisibil ca urmare a neepuizării

căilor interne de atac, și anume neexercitarea de către reclamanți din culpa lor a căii de

atac apelul.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Cristina Calancea, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. c), 440 și 270 din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Cristina Calancea se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5