2r-140/21 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-140/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: S.Dimitriu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N.Budăi, I.Muruianu, A.Malîi)

D E C I Z I E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursurile declarate de Sevastianov Ludmila,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 din mun. Chișinău în

procedura falimentului împotriva Ludmilei Sevastianov cu privire la încasarea

datoriei,

împotriva încheierilor din 17 septembrie 2020 și din 17 decembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 06 aprilie 2020, ÎMGFL nr. 21 din mun. Chișinău în procedura

falimentului a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei

Sevastianov cu privire la încasarea datoriei.

Prin hotărârea din 19 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă acțiunea. S-a încasat din contul Ludmilei Sevastianov în beneficiul ÎMGFL

nr. 21 din mun. Chișinău în procedura falimentului, suma de 13 775, 55 lei cu titlu

de datorie pentru serviciile locative și comunale, formată pentru perioada din luna

ianuarie 2012 până în luna noiembrie 2019 inclusiv și taxa de stat în sumă de 413,

27 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea din 19 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, la data de 22 iulie 2020, Sevastianov Ludmila a depus cerere de apel

nemotivată, solicitând casarea integrală a hotărârii cu restituirea cauzei la

rejudecare.

Prin încheierea din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit,

ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel nemotivată depusă de

Sevastianov Ludmila împotriva hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

19 iunie 2020, iar Sevastianov Ludmila nu a solicitat repunerea în termen.

Ulterior, la data de 29 septembrie 2020, Sevastianov Ludmila a depus cerere de

apel motivată, solicitând casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 19 iunie 2020, cu restituirea cauzei la rejudecare.

1

La 16 octombrie 2020 Sevastianov Ludmila a declarat recurs împotriva

încheierii din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea încheierii instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului s-a invocat că hotărârea instanței de fond a fost

recepționată de recurentă la 29 iuie 2020, prin urmare cererea de apel depusă la 22

iulie 2020 a fost depusă în termen.

A menționat recurenta că, prin încheierea din 17 septembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare.

Prin încheierea din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel motivată depusă de

Sevastianov Ludmila, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

19 iunie 2020, iar Sevastianov Ludmila nu a solicitat repunerea în termen.

La 05 ianuarie 2021, Sevastianov Ludmila a declarat recurs, prin care a

solicitat casarea încheierii instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului Sevastianov Ludmila a invocat că încheierea instanței

de apel este neîntemeiată, deoarece hotărârea instanței de fond a fost recepționată

la 29 iunie 2020 și contestată cu apel nemotivat la 22 iulie 2020, în interiorul

termenului de 30 de zile.

Menționează recurenta că, termenul de declarare a apelului nu a fost omis, prin

urmare instanța de apel i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, accesul la justiție

și dreptul la apărare.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 17 septembrie 2020 a instanței de

apel i-a fost expediată recurentei la 8 octombrie 2020 (f.d.49), astfel recursul

declarat de 16 octombrie 2020 este în termen.

Încheierea din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată

spre cunoștință recurentei la 17 decembrie 2020 (f.d.70), însă la materialele cauzei

nu există înscrisuri care să probeze momentul recepționării acesteia de către

recurentă. Astfel, Colegiul consideră că recursul înregistrat la 05 ianuarie 2021,

este în termen.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererile de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Sevastianov

Ludmila, sunt neîntemeiate și necesită a fi respinse din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data

emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

2

În speță, se constată că, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de

procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 17 septembrie 2020

a restituit, ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel nemotivată

depusă de Sevastianov Ludmila împotriva hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 19 iunie 2020, iar Sevastianov Ludmila nu a solicitat repunerea în

termen.

La data de 29 septembrie 2020, Sevastianov Ludmila a depus cerere de apel

motivată, solicitând casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 19 iunie 2020, cu restituirea cauzei la rejudecare.

Ulterior, prin încheierea din 17 decembrie 2020, instanța de apel a restituit

apelul declarat de Sevastianov Ludmila, împotriva hotărârii din 19 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, în procedura cererilor cu

valoare redusă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 din mun. Chișinău în

procedura falimentului împotriva Ludmilei Sevastianov cu privire la încasarea

datoriei.

După cum denotă actele cauzei, Sevastianov Ludmila a depus cerere de apel

nemotivată la 22 iulie 2020 (f.d.33-34) împotriva hotărârii din 19 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la data de 29 septembrie 2020 a depus

cerere de apel motivată (f.d.50-54).

În conformitate cu art. 2764 alin. (4) al Codului de procedură civilă, (4)

Hotărârea judecătorească poate fi atacată cu apel, care se examinează în condițiile

prezentului cod, iar art. 362 alin. (1) din aceeași lege stipulează că, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, recurenta Sevastianov Ludmila a depus cererea de apel

nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, la 22 iulie 2020, termenul limită

fiind 20 iulie 2020, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1)

al Codului de procedură civilă. Or, din interpretarea corectă a prevederilor normei

legale citate, este de înțeles că termenul de declarare a apelului curge de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii.

Așadar, după cum a fost reiterat supra, termenul stabilit de lege pentru

exercitarea căii de atac (apelul) se calculează exclusiv din momentul pronunțării

dispozitivului hotărârii, iar în cazul în care participantul la proces, la caz

Sevastianov Ludmila, a omis acest termen, urma să invoce motivele omiterii

(comunicarea defectuoasă a actului de procedură, recepționarea cu întârziere a

hotărârii, nepublicarea hotărârii în ordinea prevăzute de art. 2764 alin. (3) al

Codului de procedură civilă etc.) într-o eventuală cerere de repunere în termen și

expres să solicite acest fapt.

În speță, însă Sevastianov Ludmila a depus cerere de apel peste termenul

prevăzut de lege și nu a solicitat repunerea acesteia în termen, considerând

existența unei prezumții de prelungire a termenului în cazul comunicării cu

întârzierea hotărârii integrale, fapt care nu poate fi acceptat de către instanța de

recurs.

Colegiul atrage atenția asupra faptului că, Sevastianov Ludmila a recepționat la

11 mai 2020 (f.d.21) copia încheierii primei instanțe cu privire la acceptarea cererii

de chemare în judecată spre examinare în procedura cererilor cu valoare redusă.

3

Astfel, cunoscând că această categorie de cereri se examinează în lipsa părților,

Sevastianov Ludmila, urma să acționeze cu bună-credință și să manifeste diligența

de a se informa despre mersul examinării acțiunii înaintate, inclusiv despre actele

de procedură emise de către instanță.

Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din

Codul de procedură civilă, constituie o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul

urmărind că persoanele, care din motive întemeiate au omis termenul de apel, pot fi

repuse de către instanța de apel, în baza cererii. Totodată, repunerea în termen nu

poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte

de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau

trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de

procedură.

De asemenea, este de menționat că, legislația procedurală de rând cu stabilirea

anumitor drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților

de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării

oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a

termenului de depunere a apelului. Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive,

care nu au putere de convingere, poate fi contrară principiului securității

raporturilor juridice.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Art.6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În

acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu

se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc

un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și

scopul vizat.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursurile

declarate de Sevastianov Ludmila împotriva încheierilor din 17 septembrie 2020 și

17 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, sunt neîntemeiate, iar actele de

discreție al instanței de apel urmează a fi menținute de către instanța de recurs.

Concluzionând cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

4

d e c i d e:

Se resping recursurile declarate de Sevastianov Ludmila.

Se mențin încheierile din 17 septembrie 2020 și din 17 decembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

ÎMGFL nr. 21 din mun. Chișinău în procedura falimentului împotriva Ludmilei

Sevastianov cu privire la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5