2ra-540/21 — Constatarea relatiilor de muncă, încasarea platilor salariale

2ra-540/21 — Constatarea relatiilor de muncă, încasarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-540/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – C. Valah

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecătorii – N. Budăi, I. Muruianu, A. Malîi

Î N C H E I E R E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de avocatul Furnică Victor, în

interesele lui Gherasimenco Alexandru și de SRL ”Nobel-Grup”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gherasimenco

Alexandru către SRL ”Nobel-Grup” cu privire la constatarea relațiilor de muncă și

încetarea lor, obligarea efectuării înscrierilor în carnetul de muncă, încasarea salariului,

a compensației, a penalităților, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2020, prin care s-a

modificat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 26 februarie 2020,

c o n s t a t ă:

La 24 iunie 2019, Gherasimenco Alexandru a depus cerere de chemare în judecată

către SRL ”Nobel-Grup” cu privire la constatarea raportului de muncă între

Gherasimenco Alexandru și SRL ”Nobel-Grup”, pe perioada 15 septembrie 2015 – 15

februarie 2019, cu obligarea SRL ”Nobel-Grup” să încheie contractul individual de

muncă, constatarea încetării contractului individual de muncă, prin demisie, începând cu

15 februarie 2019, obligarea pârâtului să efectueze înscrierile în carnetul de muncă,

despre data angajării și încetării raporturilor de muncă, încasarea salariului restant

pentru perioada 01 iulie 2016 – 24 iunie 2019, în sumă de 119970,42 lei, a penalității

pentru neachitarea la timp a salariului, pentru perioada 16 februarie 2019 – 24 februarie

2019, în sumă de 46428,39 lei, a compensației pentru concediul nefolosit pentru

perioada 15 septembrie 2015 – 15 februarie 2019, în cuantum de 39810,12 lei, a

penalității pentru neachitarea în termen a compensației în mărime de 15406,51 lei, a

prejudiciului moral în sumă de 80000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Gherasimenco Alexandru a indicat că, la 15 septembrie 2015,

a fost angajat de către SRL “Nobel-Grup”, în calitate de specialist-maestru la deservirea

filtrelor și a sistemelor de purificare a apei. În obligațiile funcționale ale acestuia, era

deservirea tehnică pe perioada de garanție și post-garanție a filtrelor de apă, instalate la

persoanele fizice și juridice cu care SRL “Nobel-Grup” avea încheiate contracte.

Conform contractului individual de muncă din 15 septembrie 2015, salariul de

1

funcție brut a constituit 10000 lei, contract care s-a încheiat într-un singur exemplar și

se află doar la pârât.

Pe perioada 15 septembrie 2015 – 31 decembrie 2017, pentru munca prestată, era

remunerat lunar de către SRL “Nobel-Grup”, iar din borderourile de plată pe care le

semna, primea un salariu net de 5200 lei, pârâtul motivând că diferența este reținută cu

titlu de impozit pe venit, contribuții de asigurări medicale și sociale.

Pe perioada 01 ianuarie 2018 – 30 decembrie 2018, și-a exercitat obligațiile de

muncă în modul corespunzător, însă SRL “Nobel-Grup” invocând dificultăți financiare,

a executat doar parțial obligațiile de plată a salariului, astfel în total a primit, în rate, cu

titlu de salariu suma de 15000 lei.

La 26 decembrie 2018, aflându-se în magazinul de electrocasnice “Maximum” și

intenționând să cumpere în credit, tehnică pentru casă, a prezentat informațiile

prealabile despre el, inclusiv despre locul de muncă, în rezultat persoana responsabilă de

creditare i-a comunicat că, acesta nu se regăsește în baza de date ca persoană angajată.

A mai menționat că, a înaintat pretențiile corespunzătoare către angajator, inclusiv

pretenția privind achitarea salariului și legalitatea angajării, însă a primit răspunsuri

evazive, fiindu-i comunicat că, încetează raporturile de serviciu.

În perioada 01 ianuarie 2019 – 10 februarie 2019, a încercat să obțină carnetul de

muncă și să primească salariul restant, dar fără rezultat.

La 18 februarie 2019, a depus în adresa SRL ”Nobel-Grup” o notificare prin care a

solicitat achitarea restanțelor salariale pe perioada 31 decembrie 2017 – 31 decembrie

2018, prezentarea ordinului de angajare, carnetului de muncă în original, certificatului

privind mărimea salariului, cât și acceptarea demisiei din 15 februarie 2019, cu emiterea

ordinului corespunzător.

Sesizările formulate către Inspectoratul de Poliție, Serviciul Fiscal de Stat și

Inspectoratul General al Poliției, au fost redirecționate către Inspectoratul de Stat al

Muncii, care însă nu a constatat raporturile de muncă între el și SRL “Nobel-Grup” și i-

a recomandat să se adreseze în instanța de judecată.

Suplimentar, reclamantul a menționat că, prin multiple răspunsuri ale entităților

deservite de el, se atestă prestarea serviciilor de deservire a filtrelor de apă la aparatele

de purificare a apei potabile, cât și semnarea facturilor de către el, deci, în perioada 15

septembrie 2015 – 28 decembrie 2018, a executat lucrări de deservire a filtrelor și

sistemului de purificare a apei, în calitate de specialist al SRL “Nobel-Grup”, iar în

temeiul actelor de efectuare a serviciilor, în care se consemnau de către el ce lucrări,

servicii și materiale au fost utilizate, SRL “Nobel-Grup” emitea facturi.

Reclamantul a mai indicat că prin acordul cu SRL “Nobel-Grup”, salariul brut

constituia 10000 lei, iar net i se elibera suma de 5200 lei, însă salariul net, după

deducerea impozitelor, urma a fi 7490,22 lei, prin urmare lunar, pârâtul nu achita

diferența de salariu de 2290,92 lei, pentru perioada 01 iulie 2016 – 31 iulie 2016, în

total suma de 13475,52 lei, iar pentru anul 2017, salariul net ce urma să fie achitat

acestuia era 7624,45 lei, nefiindu-i achitată suma de 2424,45 lei lunar, în total 29093,40

lei.

Pentru anul 2018, în perioada 01 ianuarie 2018 – 31 septembrie 2018, salariul net

era de 7641,50 lei, iar în perioada 01 octombrie 2018 – 31 decembrie 2018, era 7876 lei,

în total pentru anul 2018 salariul restant constituie, 77401, 50 lei.

Pentru întreaga perioadă, a invocat că salariul restant constituie 119970,42 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 februarie 2020, s-a admis

2

parțial acțiunea înaintată de Gherasimenco Alexandru.

S-au constatat relațiile de muncă între Gherasimenco Alexandru și SRL “Nobel-

Grup”, în perioada 15 septembrie 2015 – 15 februarie 2019 și s-a obligat SRL “Nobel-

Grup” să încheie cu Gherasimenco Alexandru un contract individual de muncă,

începând cu 15 septembrie 2015.

S-a constatat încetarea relațiilor de muncă între Gherasimenco Alexandru și SRL

“Nobel-Grup”, prin demisie, începând cu 15 februarie 2019.

S-a obligat SRL “Nobel-Grup” s-ă efectueze înscrierile în carnetul de muncă a lui

Gherasimenco Alexandru despre data angajării și încetării relațiilor de muncă.

S-a încasat de la SRL “Nobel-Grup” în beneficiul lui Gherasimenco Alexandru

salariul restant pentru perioada 01 iulie 2016 – 24 iunie 2019, în sumă de 54424,80 lei,

penalitatea pentru neachitarea la timp a salariului restant în perioada 16 februarie 2019 –

24 iunie 2019, în sumă de 21062,39 lei, compensația pentru concediul nefolosit în

perioada 15 septembrie 2015 – 15 februarie 2019, în sumă de 27867 lei, penalitatea

pentru neachitarea în termen a compensației în perioada 16 februarie 2019 – 24 iunie

2019, în mărime de 10784,52 lei și prejudiciul moral în mărime de 80000 lei.

S-a încasat de la SRL “Nobel-Grup” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

3824, 16 lei, de care reclamantul este scutit prin efectul legii.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 10 martie 2020, SRL “Nobel-Grup”, reprezentantă de avocatul, Lupu Victor, a

depus cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat casarea

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 februarie 2020 și emiterea unei noi

hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2020, s-a admis apelul

declarat de SRL ”Nobel-Grup”.

S-a modificat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 26 februarie 2020,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gherasimenco Alexandru

către SRL ”Nobel-Grup” cu privire la constatarea relațiilor de muncă și încetarea lor,

obligarea efectuării înscrierilor în carnetul de muncă, încasarea salariului, a

compensației, a penalităților, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată, în partea cerinței privind încasarea prejudiciului moral, prin micșorarea

sumei încasate de la 80000 lei, la 7000 lei.

În rest hotărârea s-a menținut.

Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel, Curtea de apel a

reiterat concluziile primei instanțe și a remarcat faptul că prima instanță a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a fost dată

apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, hotărârea fiind legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Astfel, Colegiul a constatat că, toate înscrisurile administrate în prezenta cauză

denotă faptul că între Gherasimenco Alexandru și SRL ”Nobel-Grup”, au existat

raporturi de muncă în perioada 15 septembrie 2015 – 15 februarie 2019, primul prestând

servicii de deservire a filtrelor de apă în numele și pe contul SRL ”Nobel-Grup”, însă

ultimul nu i-a oferit un ordin de angajare, conform normelor legale.

Respectiv, instanța de apel a constatat temeinicia concluziei instanței de fond

privind obligarea SRL ”Nobel-Grup” de a încheia cu Gherasimenco Alexandru

contractul individual de muncă pentru o perioadă nedeterminată, începând cu 15

3

septembrie 2015, iar în context a respins ca neîntemeiate argumentele apelantului

precum că, munca prestată de Gherasimenco Alexandru s-a datorat permisiunii

administratorului Gherastovschi Iurie, iar salariul îl achita din propriile venituri și nu de

către SRL ”Nobel-Grup”.

În continuare, instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță întemeiat a

conchis cu privire la constatarea încetării relațiilor de muncă prin demisie, a lui

Gherasimenco Alexandru, începând cu 15 februarie 2019 și a admis pretențiile accesorii

cu privire la obligarea SRL ”Nobel-Grup” să efectueze înscrierile în carnetul de muncă

despre dată angajării și încetării raporturile de muncă.

La fel, instanța de apel a constatat temeinicia concluziei primei instanțe, cu privire la

pretențiile lui Gherasimenco Alexandru, în partea ce vizează plățile salariale restante și

celelalte suporturi ce i se cuvin salariatului conform normelor legale.

Totodată, cu privire la pretenția lui Gherasimenco Alexandru de compensare a

prejudiciului moral în sumă de 80000 lei, Colegiul a considerat că, în această parte,

hotărârea urmează a fi modificată, or, suma de 7000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în

opinia instanței este una echitabilă și constituie o satisfacere echitabilă, nefiind excesivă

pentru intimat, dar care concomitent nu poate constitui un venit nejustificat pentru

apelant/reclamant.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 10 februarie 2021, SRL ”Nobel-

Grup”, a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26

noiembrie 2020, solicitând casarea atât a deciziei instanței de apel, cât și a hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 26 februarie 2020, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

reflectate în cererea de apel, SRL ”Nobel-Grup” a invocat că instanțele de judecată au

emis actele contestate cu aplicarea și interpretarea eronată a legii.

Astfel, a menționat irelevanța concluziilor instanțelor de judecată cu privire la

temeiul de încasare a plăților salariale și relațiilor de muncă, or, dacă Gherasimenco

Alexandru a constatat că i-a fost încălcat un drept în litigiul de muncă, urma să se

adreseze în instanța de judecată în termen de 3 luni, deși, aflând despre faptul că nu este

angajat în luna decembrie 2018, Gherasimenco Alexandru a depus prezenta acțiune abia

la 24 iunie 2019.

De asemenea, recurenta a considerat că, la materialele cauzei nu au fost prezentate

probe concludente și pertinente privind relațiile de muncă, precum și începerea relațiilor

de muncă anume din data de 15 septembrie 2015.

Suplimentar, cu referire la cerința lui Gherasimenco Alexandru privind încasarea

sumelor, derivate din salariul invocat de 10000 lei, recurenta a menționat că aceasta este

neîntemeiată și neprobată, având un caracter pur declarativ, or, această sumă nu

corespunde adevărului, deoarece conform fișei statelor de personal prezentate la

materialele cauzei, cel mai mare salariu în cadrul SRL ”Nobel-Grup” este de 7000 lei.

La 19 februarie 2021, avocatul Furnică Victor, în interesele lui Gherasimenco

Alexandru, a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26

noiembrie 2020, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 26 februarie 2020.

În motivarea cererii de recurs, făcând referire la circumstanțele reținute de prima

instanță, și anume gravitatea acțiunilor SRL ”Nobel-Grup” în raport cu Gherasimenco

Alexandru, care nu a recunoscut existența raporturilor de muncă, nu a încheiat și nici nu

4

a raportat autorităților calitatea de angajat a recurentului, nu a achitat salariul,

compensația și indemnizațiile ce i se cuveneau, precum și că pe parcursul procesului

civil, SRL ”Nobel-Grup” a formulat în adresa Inspectoratului de Poliție Centru și

Procuraturii mun. Chișinău, plângeri prin care a încercat să discrediteze imaginea

recurentului, avocatul recurentului a invocat că, instanța de apel neîntemeiat a diminuat

cuantumul prejudiciului moral, de la 80000 lei până la 7000 lei.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă și luând în

considerație că, potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău din 26

noiembrie 2020, a fost expediată părților prin intermediul poștei electronice la 18

decembrie 2020, (f.d.102, 103 vol.III), Completul Colegiului constată că cererile de

recurs, depuse de SRL ”Nobel-Grup” și de avocatul Furnică Victor în interesele lui

Gherasimenco Alexandru, sunt în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele pricinii și

prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de avocatul Furnică

Victor, în interesele lui Gherasimenco Alexandru și de SRL ”Nobel-Grup”, sunt

neîntemeiate și urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în

mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire

la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului

este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări

esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind

admisibil.

În speță însă, criticile invocate de recurenți și reprezentanții lor, nu pot duce la

admisibilitatea recursurilor, deoarece acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din

Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

5

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanțele de

judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu

soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind

admisibile.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererile de recurs depuse de avocatul Furnică Victor, în interesele lui

Gherasimenco Alexandru, și de SRL ”Nobel-Grup”.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi necesară

declararea recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de avocatul Furnică Victor, în

interesele lui Gherasimenco Alexandru și de SRL ”Nobel-Grup”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6