2ra-451/21 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra–451/21 Prima instanță: Judecătoria Hâncești (sediul central), (jud. L. Roic-Botezatu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Malîi, A. Minciuna) Î N C H E I E R E 21 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Victor Razvans, reprezentat de avocatul Eugeniu Bujoreanu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Apărării, împotriva lui Victor Razvans, intervenient accesoriu Academia Militară a Forțelor Armate cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Victor Razvans și menținută hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul central), con st ată: La 19 septembrie 2018, Ministerul Apărării a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Razvans cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii, Ministerul Apărării a indicat că în anul 2011, prin ordinul comandantului Academiei Militare a Forțelor Armate ”Alexandru cel Bun” nr.154 din 28 iulie 2011, Victor Razvans a fost admis la studii în cadrul Academiei Militare. La 26 iunie 2015, pârâtul a absolvit Academia Militară, obținând specialitatea ”Transmisiuni și administrație publică”, fapt adeverit prin diploma de licență seria ALII nr.515133946462. Imediat după ce a fost admis, la 28 iulie 2011, Victor Razvans a încheiat cu Academia Militară contractul de îndeplinire a serviciului militar pentru perioada 28 iulie 2011 – 28 iulie 2020. În bază contractului enunțat, pârâtul s-a obligat să îndeplinească serviciul militar pentru a fi luat în evidența militară în Centrul militar teritorial Hâncești.

Astfel, în baza ordinului Ministerului Apărării din 27 aprilie 2018, Victor Razvans a fost trecut în rezervă conform pct.140 lit. m) (la inițiativa personal a militarului) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.941 din 17 august 2006. Ulterior, prin ordinul Comandantului Brigăzii 3 Infanterie motorizată nr.95 din 1 22 mai 2018, Victor Razvans a fost radiat din tabelul nominal al unității și de la toate felurile de asigurare, fiind îndreptat pentru a fi luat la evidența militară în Centrul militar teritorial Hâncești. A evidențiat că, cheltuielile suportate de Ministerul Apărării pentru instruirea lui Victor Razvans în cadrul Academiei Militare constituie pentru: anul 2011 (28 iulie 2011 – 31 decembrie 2011) – 18361 lei; anul 2012 - 69853 lei; anul 2013 - 66753 lei; anul 2014 - 93517 lei; anul 2015 (01 ianuarie 2015 – 26 iunie 2015) - 59835 lei, total 308318 lei.

Deoarece Victor Razvans a îndeplinit serviciul militar în Armata Națională în perioada 27 iunie 2015 – 22 mai 2018, suma pe care urmează să o achite acesta proporțional termenului serviciului militar care constituie: 308318 lei : 1826 zile = 5 ani (de serviciu) x 766 zile (perioada restantă de îndeplinirea serviciului) = 129338,22 lei. A afirmat că, Victor Razvans pentru instruirea sa nu a suportat cheltuieli, pe motivul că pregătirea cadrelor militare se efectuează din contul mijloacelor alocate din bugetul de stat în baza comenzii de stat, în dependență de necesitățile Forțelor Armate.

Pe parcursul instruirii, pârâtul a fost asigurat gratuit cu alimentație, echipament, bursă, cazare, asigurare medicală, etc., iar prin refuzul de a îndeplini serviciul militar în conformitate cu obligațiunile asumate prin contract, Razvans Victor a lipsit Ministerul Apărării de un specialist în domeniu, creând obstacole la executarea misiunilor de bază și de luptă specific Armatei Naționale, menite pentru asigurarea securității statului să poarte cheltuieli nejustificate pentru instruirea cadrelor noi. Pregătirea cadrelor militare în cadrul instituțiilor de învățământ militar nu se realizează în scopuri personale ale militarului, dar în interesele securității naționale și ale statului, statul și militarul având obligații reciproce și anume – statul asigură instruirea militarilor la specialitatea aleasă, iar militarul, îndeplinește serviciul militar în decurs de 5 ani după absolvirea instituției militare de învățământ.

În fața instanței de judecată Ministerul Apărării a solicitat încasarea din contul lui Victor Razvans în beneficiul său a sumei de 129 338,22 lei, suportate pentru instruirea pârâtului și încasarea de la pârât a tuturor cheltuielilor legate de judecarea cauzei. Prin încheierea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul central), a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Academia Militară a Forțelor Armate. Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul central), s-a admis parțial acțiunea înaintată de Ministerul Apărării. A fost încasată din contul lui Victor Razvans în beneficiul Ministerului Apărării, suma în mărime de 129 338,22 lei. A fost încasată din contul lui Victor Razvans în beneficiul statului suma de 3880,15 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub formă de taxa de stat.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Victor Razvans și menținută hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul central). Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut în hotărârile sale 2 că, potrivit Legii cu privire la statutul militar, la eliberarea din serviciul militar prin contract în cazurile prevăzute expres, militarii cu vechimea în serviciul militar mai mică de 5 ani, după absolvirea instituțiilor de învățământ din domeniul milităriei sau după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de sursa de finanțare, sunt obligați să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată prin împărțirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul militar.

Prin urmare, Ministerul Apărării, în virtutea raportului juridic obligațional, în calitatea sa de creditor, este îndreptățit să solicite de la Victor Razvans restituirea sumei de 129 338,22 lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru instruirea lui Victor Razvans, în condițiile în care acesta nu a respectat obligația sa de a îndeplini serviciul militar în decurs de 5 ani după absolvirea instituției militare de învățământ. La 05 februarie 2020, Victor Razvans, reprezentat de avocatul Eugeniu Bujoreanu, a declarat recurs împotriva deciziei 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a indicat că, cauza civilă a fost examinată în lipsa pârâtului, acesta fiind lipsit de dreptul de apărare, în special, de a solicita și participa efectiv la expertiza contabilă.

La 16 martie 2021 (prin poștă electronică), Academia Militară a Forțelor Armate a depus o referință la recursul declarat de către Victor Razvans, solicitând considerarea acestuia ca inadmisibil. La 17 martie 2021, Ministerul Apărării a depus o referință la recursul declarat de către Victor Razvans, solicitând considerarea acestuia ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 22 octombrie 2020, expediată părților la 27 noiembrie 2020 și recepționată de recurent la 03 decembrie 2020. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel, la 22 ianuarie 2021, în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referințe, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Victor Razvans, reprezentat de avocatul Eugeniu Bujoreanu, inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra 3 inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Victor Razvans, reprezentat de avocatul Eugeniu Bujoreanu, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Victor Razvans, reprezentat de avocatul Eugeniu Bujoreanu. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 4 d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Victor Razvans, reprezentat de avocatul Eugeniu Bujoreanu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 5