2ra-451/21 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra–451/21

Prima instanță: Judecătoria Hâncești (sediul central), (jud. L. Roic-Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Malîi, A. Minciuna)

Î N C H E I E R E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Victor Razvans, reprezentat

de avocatul Eugeniu Bujoreanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Apărării,

împotriva lui Victor Razvans, intervenient accesoriu Academia Militară a Forțelor

Armate cu privire la încasarea sumei,

împotriva deciziei din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Victor Razvans și menținută hotărârea din 28

noiembrie 2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul central),

con st ată:

La 19 septembrie 2018, Ministerul Apărării a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Victor Razvans cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii, Ministerul Apărării a indicat că în anul 2011, prin ordinul

comandantului Academiei Militare a Forțelor Armate ”Alexandru cel Bun” nr.154

din 28 iulie 2011, Victor Razvans a fost admis la studii în cadrul Academiei Militare.

La 26 iunie 2015, pârâtul a absolvit Academia Militară, obținând specialitatea

”Transmisiuni și administrație publică”, fapt adeverit prin diploma de licență seria

ALII nr.515133946462.

Imediat după ce a fost admis, la 28 iulie 2011, Victor Razvans a încheiat cu

Academia Militară contractul de îndeplinire a serviciului militar pentru perioada 28

iulie 2011 – 28 iulie 2020.

În bază contractului enunțat, pârâtul s-a obligat să îndeplinească serviciul

militar pentru a fi luat în evidența militară în Centrul militar teritorial Hâncești.

Astfel, în baza ordinului Ministerului Apărării din 27 aprilie 2018, Victor Razvans

a fost trecut în rezervă conform pct.140 lit. m) (la inițiativa personal a militarului) al

Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele

Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.941 din 17 august 2006.

Ulterior, prin ordinul Comandantului Brigăzii 3 Infanterie motorizată nr.95 din

1

22 mai 2018, Victor Razvans a fost radiat din tabelul nominal al unității și de la toate

felurile de asigurare, fiind îndreptat pentru a fi luat la evidența militară în Centrul

militar teritorial Hâncești.

A evidențiat că, cheltuielile suportate de Ministerul Apărării pentru instruirea

lui Victor Razvans în cadrul Academiei Militare constituie pentru: anul 2011 (28

iulie 2011 – 31 decembrie 2011) – 18361 lei; anul 2012 - 69853 lei; anul 2013 -

66753 lei; anul 2014 - 93517 lei; anul 2015 (01 ianuarie 2015 – 26 iunie 2015) -

59835 lei, total 308318 lei.

Deoarece Victor Razvans a îndeplinit serviciul militar în Armata Națională în

perioada 27 iunie 2015 – 22 mai 2018, suma pe care urmează să o achite acesta

proporțional termenului serviciului militar care constituie: 308318 lei : 1826 zile =

5 ani (de serviciu) x 766 zile (perioada restantă de îndeplinirea serviciului) =

129338,22 lei.

A afirmat că, Victor Razvans pentru instruirea sa nu a suportat cheltuieli, pe

motivul că pregătirea cadrelor militare se efectuează din contul mijloacelor alocate

din bugetul de stat în baza comenzii de stat, în dependență de necesitățile Forțelor

Armate.

Pe parcursul instruirii, pârâtul a fost asigurat gratuit cu alimentație, echipament,

bursă, cazare, asigurare medicală, etc., iar prin refuzul de a îndeplini serviciul militar

în conformitate cu obligațiunile asumate prin contract, Razvans Victor a lipsit

Ministerul Apărării de un specialist în domeniu, creând obstacole la executarea

misiunilor de bază și de luptă specific Armatei Naționale, menite pentru asigurarea

securității statului să poarte cheltuieli nejustificate pentru instruirea cadrelor noi.

Pregătirea cadrelor militare în cadrul instituțiilor de învățământ militar nu se

realizează în scopuri personale ale militarului, dar în interesele securității naționale

și ale statului, statul și militarul având obligații reciproce și anume – statul asigură

instruirea militarilor la specialitatea aleasă, iar militarul, îndeplinește serviciul

militar în decurs de 5 ani după absolvirea instituției militare de învățământ.

În fața instanței de judecată Ministerul Apărării a solicitat încasarea din contul

lui Victor Razvans în beneficiul său a sumei de 129 338,22 lei, suportate pentru

instruirea pârâtului și încasarea de la pârât a tuturor cheltuielilor legate de judecarea

cauzei.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul central), a

fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Academia Militară a

Forțelor Armate.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul central),

s-a admis parțial acțiunea înaintată de Ministerul Apărării.

A fost încasată din contul lui Victor Razvans în beneficiul Ministerului

Apărării, suma în mărime de 129 338,22 lei.

A fost încasată din contul lui Victor Razvans în beneficiul statului suma de

3880,15 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub formă de taxa de stat. În rest,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Victor Razvans și menținută hotărârea din 28 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Hâncești (sediul central).

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut în hotărârile sale

2

că, potrivit Legii cu privire la statutul militar, la eliberarea din serviciul militar prin

contract în cazurile prevăzute expres, militarii cu vechimea în serviciul militar mai

mică de 5 ani, după absolvirea instituțiilor de învățământ din domeniul milităriei sau

după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de sursa de finanțare, sunt

obligați să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată prin

împărțirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul militar.

Prin urmare, Ministerul Apărării, în virtutea raportului juridic obligațional, în

calitatea sa de creditor, este îndreptățit să solicite de la Victor Razvans restituirea

sumei de 129 338,22 lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru instruirea lui Victor

Razvans, în condițiile în care acesta nu a respectat obligația sa de a îndeplini

serviciul militar în decurs de 5 ani după absolvirea instituției militare de învățământ.

La 05 februarie 2020, Victor Razvans, reprezentat de avocatul Eugeniu

Bujoreanu, a declarat recurs împotriva deciziei 25 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei

la rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a indicat că, cauza civilă a fost examinată în lipsa

pârâtului, acesta fiind lipsit de dreptul de apărare, în special, de a solicita și participa

efectiv la expertiza contabilă.

La 16 martie 2021 (prin poștă electronică), Academia Militară a Forțelor

Armate a depus o referință la recursul declarat de către Victor Razvans, solicitând

considerarea acestuia ca inadmisibil.

La 17 martie 2021, Ministerul Apărării a depus o referință la recursul declarat

de către Victor Razvans, solicitând considerarea acestuia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 22

octombrie 2020, expediată părților la 27 noiembrie 2020 și recepționată de recurent

la 03 decembrie 2020. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel, la 22 ianuarie 2021,

în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referințe, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către Victor Razvans, reprezentat de avocatul Eugeniu Bujoreanu, inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

3

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Victor Razvans, reprezentat de avocatul

Eugeniu Bujoreanu, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Victor Razvans, reprezentat de avocatul

Eugeniu Bujoreanu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

4

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Victor Razvans, reprezentat

de avocatul Eugeniu Bujoreanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5