2ra-79/21 — restituirea împrumutului, încasarea dobânzii de întârziere si constatarea nulitătii contractelor de donatie

2ra-79/21 — restituirea împrumutului, încasarea dobânzii de întârziere si constatarea nulitătii contractelor de donatie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-79/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

DECIZIE

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Maria Ghervas

Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Nicolae Lavric,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolae

Lavric împotriva lui Valeriu Gorina și Svetlana Gorina, intervenienți accesorii

Octavian Gorina și Ion Gorina cu privire la restituirea împrumutului, încasarea

dobânzii de întârziere și constatarea nulității contractelor de donație a terenului

agricol,

împotriva deciziei din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către Valeriu Gorina, Svetlana Gorina, Octavian Gorina și

Ion Gorina, reprezentați de către avocatul Nicolae Dodon, a fost casată integral

hotărârea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central și a fost emisă o

nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii,

constată:

La 06 iulie 2017 Nicolae Lavric a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Valeriu Gorina și Svetlana Gorina cu privire la restituirea

împrumutului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza recipiselor din 01

septembrie 2014 și 01 iunie 2015, soții Valeriu Gorina și Svetlana Gorina au

împrumutat de la el sumele de 20100 de euro și, respectiv, 20000 de euro.

A menționat că, sumele împrumutate le-a obținut împreună cu soția la muncă

în Italia pe perioada mai multor ani, fapt confirmat din informațiile INPS.

A susținut că, termenul restituirii împrumuturilor, conform recipiselor

eliberate și semnate de către pârâți, nu a fost stabilit, aceștia obligându-se să le

restituie la solicitare.

A afirmat că, la 25 august 2016, în scopul soluționării amiabile a litigiului pe

cale extrajudiciară, a expediat în adresa pârâților o pretenție, prin care a solicitat

1

restituirea împrumutului în mărime de 40100 de euro.

A relevat că, în termenul stabilit, suma împrumutată nu a fost restituită, astfel,

încercările de a soluționa litigiul pe cale amiabilă au eșuat, din care motive s-a

adresat în instanța de judecată.

A mai invocat că, în perioada anului 2016 Valeriu Gorina i-a restituit 5000 de

euro, restanța datoriei la moment constituind 35100 de euro, echivalentul a 717500

de lei.

A solicitat încasarea în mod solidar de la pârâți a sumei împrumutate în

mărime de 717500 de lei.

La 07 septembrie 2018 Nicolae Lavric a depus cerere de completare a

cerințelor, solicitând constatarea nulității contractului de donație nr. 3673 din 23

aprilie 2015, cu aducerea părților în situația inițială, a invocat că, prin contractul de

donație enunțat, Valeriu Gorina și Svetlana Gorina au înstrăinat lui Octavian Gorina

și Ion Gorina lotul de teren plantat cu livadă de nuci amplasat în xxxx, însă acest

contract este un act fictiv, scopul real al acestui contract fiind eschivarea părților de

la restituirea împrumuturilor primite în baza recipiselor din 01 septembrie 2014 și

01 iunie 2015. Totodată, a solicitat atragerea în proces pe Octavian Gorina și Ion

Gorina în calitate de intervenienți accesorii.

Prin încheierea protocolară din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, au

fost atrași în proces Octavian Gorina și Ion Gorina în calitate de intervenienți

accesorii.

Ulterior, Nicolae Lavric a depus cerere, prin care a solicitat suplimentar

încasarea de la pârâți a dobânzii de întârziere în sumă de 252138,33 de lei.

În motivarea cererii a indicat că, la momentul depunerii prezentei cereri,

pârâții i-au restituit în trei tranșe suma de 5100 de euro, dintre care 3000 de euro au

fost transferați soției în Italia, 2000 de euro i-au fost restituiți în luna decembrie 2016

la domiciliul său și 2000 de lei (echivalentul a 100 de euro) i-au fost restituiți la 08

martie 2017. Astfel, suma împrumutului constituie 35000 de euro.

La 08 noiembrie 2018 Nicolae Lavric a mai depus o cerere de completare a

cerințelor, solicitând constatarea nulității contractului de donație nr. 3675 din 23

aprilie 2015, cu aducerea părților în situația inițială, prin care Valeriu Gorina și

Svetlana Gorina au înstrăinat lui Octavian Gorina și Ion Gorina lotul de teren plantat

cu livadă de nuci amplasat în xxxx, invocând că, contractele de donație a terenului

agricol nr. 3673 și nr. 3675 din 23 aprilie 2015 sunt fictive, având scopul real de a

face imposibilă o eventuală urmărire silită a bunurilor respective de către executorul

judecătoresc în vederea stingerii datoriilor față de el.

A menționat că, chiar și la momentul actual, livada cu nuci este exploatată de

către pârâți, iar feciorii acestora se află de mulți ani peste hotarele țării.

A considerat că, manifestarea voinței în contractele de donație respective este

falsă, creându-se vizibilitatea existenței actului juridic în realitate și poartă scopul

deducerii în eroare a altor persoane.

Prin hotărârea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, a fost

admisă acțiunea depusă de către Nicolae Lavric, au fost încasate în mod solidar de

la Valeriu Gorina și Svetlana Gorina în beneficiul lui Nicolae Lavric datoria în sumă

de 34975 de euro, convertiți în lei moldovenești conform cursului Băncii Naționale

2

a Moldovei la momentul executării hotărârii și dobânda de întârziere în sumă de

252138,33 de lei, au fost anulate contractul de donație nr. 3673 din 23 aprilie 2015,

încheiat între Valeriu Gorina, Svetlana Gorina, Octavian Gorina și Ion Gorina și

contractul de donație nr. 3675 din 23 aprilie 2015, încheiat între Valeriu Gorina,

Svetlana Gorina, Octavian Gorina și Ion Gorina și au fost încasate în mod solidar de

la Valeriu Gorina și Svetlana Gorina în beneficiul lui Nicolae Lavric taxa de stat în

sumă de 10000 de lei și în contul statului taxa de stat în sumă de 11525 de lei.

La 01 aprilie 2019 Valeriu Gorina, Svetlana Gorina, Octavian Gorina și Ion

Gorina, reprezentați de către avocatul Nicolae Dodon, au declarat apel nemotivat,

iar la 30 august 2019 au declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

Prin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Valeriu Gorina, Svetlana Gorina, Octavian Gorina și Ion Gorina,

reprezentați de către avocatul Nicolae Dodon, a fost casată integral hotărârea primei

instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care pretenția cu privire la restituirea

împrumutului conform recipisei eliberate de către Parascovia Levcenco a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată, a fost respinsă pretenția cu privire la declararea

nulității contractelor de donație ca fiind neîntemeiată și a fost scoasă de pe rol

pretenția cu privire la restituirea împrumutului conform recipisei eliberate la 01 iunie

2015 pe motivul nerespectării procedurii prealabile stabilite de lege.

Prin decizia din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de către Nicolae Lavric, a fost casată integral decizia instanței de apel și a

fost trimisă cauza spre rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Valeriu Gorina, Svetlana Gorina, Octavian Gorina și Ion Gorina,

reprezentați de către avocatul Nicolae Dodon, a fost casată integral hotărârea primei

instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial acțiunea și au

fost încasate în mod solidar de la Valeriu Gorina și Svetlana Gorina în beneficiul lui

Nicolae Lavric datoria la contractul din 01 iunie 2015 în sumă de 17875 de euro și

cheltuielile de judecată în sumă de 10000 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

La 14 octombrie 2020 Nicolae Lavric a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel în partea

respingerii acțiunii este neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța de apel a interpretat

în mod eronat legea, iar concluziile acesteia sunt în contracție cu circumstanțele

cauzei.

A menționat că, la materialele dosarului a fost anexată în original recipisa din

01 septembrie 2012 pe suma de 15340 de euro, cu termenul de rambursare până la

01 septembrie 2013, semnată personal de către intimații Valeriu Gorina și Svetlana

Gorina. Ulterior, în perioada anilor 2013-2014 intimații le-a mai fost împrumutată

în tranșe suma de 4760 de euro, iar la 01 septembrie 2014 suma împrumutului

constituia 20100 de euro. Astfel, la 01 septembrie 2014 a fost întocmită recipisa pe

suma de 20100 de euro, semnată de către Svetlana Gorina și Parascovia Levcenco.

3

A considerat nefondată concluzia instanței de apel cu privire la respingerea

pretenției privind încasarea sumei respective din motivul că, recipisa din 01

septembrie 2014 nu conține clauze esențiale ale contractului de împrumut. Or,

recipisa din 01 septembrie 2014 este una de substituire a recipisei din 01 ianuarie

2012 și denotă situația între aceleași părți și suma totală a datoriei existente la 01

septembrie 2014.

A susținut că, la materialele cauzei nu a fost prezentată nici o probă, prin care

s-ar fi confirmat faptul restituirii de către intimați a sumei de 15340 de euro.

A afirmat că, pe cazul dat a depus o plângere la organele de drept pentru

tragerea intimaților la răspundere penală.

A relevat că, fiind audiată de către colaboratorii Inspectoratului de poliție

Bălți, Svetlana Gorina a recunoscut faptul existenței la 01 septembrie 2014 a datoriei

în sumă de 20100 de euro primite din partea soției sale, fapt confirmat prin

declarațiile scrise și date de către Svetlana Gorina, însă instanța de apel, examinând

cauza, nu le-a luat în considerare.

A considerat că, este nefondată concluzia instanței de apel în partea respingerii

pretenției cu privire la declararea nulității contractelor de donație a terenului agricol,

deoarece respectivele contracte de donație au fost încheiate după acordarea

intimaților a împrumutului în sumă de 20100 de euro de către soția sa, Parascovia

Levcenco și nemijlocit înaintea primirii împrumutului în sumă de 20000 de euro la

01 iunie 2015.

A notat că, contractele de donație enunțate sunt fictive, fiind încheiate cu

scopul de a crea impedimente la executarea ulterioară a unei hotărâri judecătorești

și la o eventuală urmărire silită în vederea stingerii datoriilor existente.

A relatat că, la materialele dosarului au fost anexate pretențiile expediate la

21 iunie 2016 (restituirea datoriei de bază) și 26 august 2016 (achitarea dobânzii de

întârziere) în adresa intimaților și recepționate de către ultimii.

Făcând trimitere la art. 602, 617 alin. (1) și 619 alin. (2) din Codul civil (în

redacția de până la 01 martie 2019), a considerat că, prima instanță corect a dispus

încasarea dobânzii de întârziere, suma acesteia fiind calculată din momentul punerii

debitorilor în întârziere.

Prin referința depusă la 11 decembrie 2020 Valeriu Gorina, Svetlana Gorina,

Octavian Gorina și Ion Gorina, reprezentați de către avocatul Nicolae Dodon, au

solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 20 ianuarie 2021 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea parțială a acțiunii din

următoarele considerente.

4

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Nicolae Lavric a solicitat

încasarea în mod solidar de la Valeriu Gorina și Svetlana Gorina a împrumutului în

sumă de 35000 de euro în baza recipiselor din 01 septembrie 2014 și 01 iunie 2015

și a dobânzii de întârziere în sumă de 252138,33 de lei, precum și constatarea

nulității contractelor de donație din 23 aprilie 2015, încheiate între Valeriu Gorina,

Svetlana Gorina, Octavian Gorina și Ion Gorina.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii, încasând în mod solidar de la Valeriu Gorina și

Svetlana Gorina în beneficiul lui Nicolae Lavric datoria în sumă de 34975 de euro,

convertiți în lei moldovenești conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la

momentul executării și dobânda de întârziere în sumă de 252138,33 de lei, anulând

contractul de donație nr. 3673 din 23 aprilie 2015, încheiat între Valeriu Gorina,

Svetlana Gorina, Octavian Gorina și Ion Gorina și contractul de donație nr. 3675 din

23 aprilie 2015, încheiat între Valeriu Gorina, Svetlana Gorina, Octavian Gorina și

Ion Gorina și încasând în mod solidar de la Valeriu Gorina și Svetlana Gorina în

beneficiul lui Nicolae Lavric taxa de stat în sumă de 10000 de lei și în contul statului

taxa de stat în sumă de 11525 de lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Valeriu Gorina, Svetlana Gorina, Octavian Gorina și Ion Gorina, reprezentați de

către avocatul Nicolae Dodon, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând

integral hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a admis

parțial acțiunea și a încasat în mod solidar de la Valeriu Gorina și Svetlana Gorina

în beneficiul lui Nicolae Lavric datoria la contractul din 01 iunie 2015 în sumă de

17875 de euro și cheltuielile de judecată în sumă de 10000 de lei, iar în rest a respins

acțiunea.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții de

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluțiile

date de către instanțele judecătorești sunt greșite.

Conform art. 512 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019),

în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor

executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta

în a da, a face sau a nu face.

Conform art. 514 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019),

obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt

susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Conform art. 572 alin. (2) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019),

obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și

momentul stabilit.

Din materialele dosarului rezultă că, conform recipisei din 01 septembrie

2014, semnată de către Svetlana Gorina și Parascovia Levcenco, la 01 septembrie

5

2014 Valeriu Gorina și Svetlana Gorina îi datora lui Nicolae Lavric suma de 20100

de euro (f. d. 187a, verso, vol. I).

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, fiind audiată de către

colaboratorii Inspectoratului de poliție Bălți, Svetlana Gorina a recunoscut faptul

existenței la 01 septembrie 2014 a datoriei în sumă de 20100 de euro, fapt confirmat

prin explicația scrisă și dată de către Svetlana Gorina (f. d. 103, 104, vol. I).

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că, recunoașterea datoriei de către împrumutat,

consemnată în explicațiile oferite organului de poliție, procuraturii sau în procesul-

verbal al ședinței de judecată, semnat de către împrumutat, confirmă valabilitatea

contractului de împrumut, indiferent de suma împrumutată.

Totodată, actele cauzei denotă faptul că, la 01 iunie 2015 Nicolae Lavric a mai

împrumutat lui Valeriu Gorina și Svetlana Gorina suma de 20000 de euro, pe care

urma s-o restituie la cererea lui Nicolae Lavric, fiind întocmită în acest sens o

recipisă (f. d.189, vol. I)

La fel, din actele cauzei rezultă că, în anul 2016 Valeriu Gorina și Svetlana

Gorina au restituit lui Nicolae Lavric suma de 5000 de euro, iar la 08 martie 2017 i-

au mai restituit suma de 125 de euro, fapt confirmat de către însuși Nicolae Lavric

și prin recipisele anexate la materialele dosarului (f. d. 121, 122, 195, vol. I).

Prin urmare, ținând cont de faptul că, intimații nu și-au onorat pe deplin

obligațiunea de a restitui împrumutul, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa în

mod solidar de la Valeriu Gorina și Svetlana Gorina în beneficiul lui Nicolae Lavric

împrumutul în sumă de 34975 de euro, convertiți în lei moldovenești conform

cursului Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii.

Conform art. 619 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019),

obligațiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. Dobânda de

întârziere reprezintă 5% peste rata dobânzii prevăzută la art.585 dacă legea sau

contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui prejudiciu mai redus.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 25 august 2016 recurentul

Nicolae Lavric a expediat în adresa intimaților Valeriu Gorina și Svetlana Gorina o

pretenție, prin care a solicitat restituirea împrumutului până la 30 august 2016,

respectiv, dobânda de întârziere urma a fi calculată din momentul punerii în

întârziere, însă recurentul a calculat dobânda de întârziere începând cu 01 august

2016.

Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că, calculul dobânzii de

întârziere prezentat de către Nicolae Lavric nu este clar, nefiind indicată suma din

care s-a calculat această dobândă de întârziere (f. d. 196, vol. I).

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

pretenția recurentului cu privire la încasarea dobânzii de întârziere.

Conform art. 827 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019),

prin contract de donație, o parte (donator) se obligă să mărească din contul

patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părți (donatar).

6

După cum s-a constatat, la 23 aprilie 2015, între Valeriu Gorina, Svetlana

Gorina, în calitate de donatori și Octavian Gorina, Ion Gorina, în calitate de donatari

au fost încheiate contractele de donație nr. 3673 și nr. 3675, conform cărora donatorii

au donat donatarilor terenurile cu destinație agricolă amplasate xxxx (f. d. 166-172,

207-213, vol. I).

Conform art. 216 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019),

actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută).

Conform art. 217 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), nulitatea

absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes

născut și actual. Instanța de judecată o invocă din oficiu. Nulitatea absolută nu poate

fi înlăturată prin confirmarea de către părți a actului lovit de nulitate. Acțiunea în

constatare a nulității absolute este imprescriptibilă.

Art. 221 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019) prevede

că, actul juridic încheiat fără intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv)

este nul.

Din materialele dosarului rezultă că, recurentul pretinde că, contractele de

donație nr. 3673 și nr. 3675 din 23 aprilie 2015 sunt fictive, în condițiile în care au

fost întocmite în perioada existenței datoriei intimaților la contractele de împrumut,

urmărindu-se scopul eschivării de la restituirea împrumutului.

Conform art. 666 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019),

contractul este acordul de voință realizat între două sau mai multe persoane prin care

se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice.

Deci, solicitând anularea contractelor de donație enunțate, Nicolae Lavric și-

a îndreptat pretențiile împotriva lui Valeriu Gorina și Svetlana Gorina, iar Octavian

Gorina și Ion Gorina au figurat în proces în calitate de intervenienți accesorii.

În conformitate cu art. 59 alin. (1) CPC, părțile în proces (reclamant și pârât)

poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării

procesului, ca subiect al raportului material litigios.

La caz, se reține că, în cazul în care constatarea nulității actului juridic

urmează să producă efecte juridice pentru toate părțile contractului, odată ce

contractul constituie manifestarea de voință exclusivă a părților contractante,

garantându-li-se securitatea raportului juridic, acest contract nu poate fi desființat

fără antrenarea în proces a tuturor părților contractante. La rîndul lor, aceste părți

contractante urmează să beneficieze de toate garanțiile dreptului la un proces

echitabil, cu asigurarea drepturilor civile garantate de art. 60 CPC.

Prin urmare, ținând cont de faptul că, în calitate de pârâți în vederea constatării

nulității contractelor de donație figurează doar una dintre părțile contractante

(Valeriu Gorina și Svetlana Gorina), iar cealaltă parte a contractelor (Octavian

Gorina și Ion Gorina) nu dispun de statutul de pârâți, respectiv de drepturile oferite

de acest statut, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge pretenția recurentului cu privire

la constatarea nulității contractelor de donație nr. 3673 și nr. 3675 din 23 aprilie

2015, iar argumentele invocate de către recurent în recurs în acest sens nu pot fi

reținute ca întemeiate.

7

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a pronunța o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Nicolae

Lavric împotriva lui Valeriu Gorina și Svetlanei Gorina, intervenienți accesorii

Octavian Gorina și Ion Gorina cu privire la restituirea împrumutului, încasarea

dobânzii de întârziere și constatarea nulității contractelor de donație a terenului

agricol de admis parțial, cu încasarea în mod solidar de la Valeriu Gorina și Svetlana

Gorina în beneficiul lui Nicolae Lavric a împrumutului în sumă de 34975 de euro,

convertiți în lei moldovenești conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la data

executării hotărârii, iar în rest acțiunea de respins.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea

care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut cîștig de cauză

cheltuielile de judecată.

Din materialele dosarului rezultă că, la depunerea cererii de chemare în

judecată, Nicolae Lavric a achitat taxa de stat în sumă de 10000 de lei, fapt confirmat

prin ordinul de încasare a numerarului nr. 04000223 din 06 iulie 2017 (f. d. 3, vol.I)

Ținând cont de prevederile legale enunțate, precum și de faptul că, acțiunea

recurentului a fost admisă parțial, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa în

mod solidar de la Valeriu Gorina și Svetlana Gorina în beneficiul lui Nicolae Lavric

taxa de stat pentru depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 10000 de lei.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Nicolae Lavric.

Se casează integral decizia din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea

din 29 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de către de către Nicolae Lavric împotriva lui Valeriu

Gorina și Svetlanei Gorina, intervenienți accesorii Octavian Gorina și Ion Gorina cu

privire la restituirea împrumutului, încasarea dobânzii de întârziere și constatarea

nulității contractelor de donație a terenului agricol și se pronunță o nouă hotărâre,

prin care:

Se admite parțial acțiunea depusă de către de către Nicolae Lavric împotriva

lui Valeriu Gorina și Svetlanei Gorina, intervenienți accesorii Octavian Gorina și

Ion Gorina cu privire la restituirea împrumutului, încasarea dobânzii de întârziere și

constatarea nulității contractelor de donație a terenului agricol.

Se încasează în mod solidar de la Valeriu Gorina și Svetlana Gorina în

beneficiul lui Nicolae Lavric împrumutul în sumă de 34975 (treizeci și patru mii

nouă sute șaptezeci și cinci) de euro, convertiți în lei moldovenești conform cursului

Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii.

În rest acțiunea se respinge.

8

Se încasează în mod solidar de la Valeriu Gorina și Svetlana Gorina în

beneficiul lui Nicolae Lavric taxa de stat pentru depunerea cererii de chemare în

judecată în sumă de 10000 (zece mii) de lei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Maria Ghervas

Nina Vascan

Mariana Pitic

9