2ra-428/21 — anularea titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren

Dosarul nr. 2ra-428/2021

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud. S. Caraman)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Cotorobai, O. Cojocaru, S. Iorgov)

Î N C H E I E R E

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Budeșteanu Haritina,

reprezentată de avocatul Căpățînă Ion,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Budeșteanu

Haritina împotriva lui Agachi Petru cu privire la anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren,

împotriva deciziei din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 25 aprilie 2018, Budeșteanu Haritina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Agachi Petru cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren.

În motivarea acțiunii, reclamanta Budeșteanu Haritina a indicat că, pe numele

vecinului său, Agachi Petru a fost eliberat un titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, care a fost perfectat în mod ilegal, cu încălcări și fără a cere

permisiunea sa. Ca rezultat a fost acaparată o parte din teritoriul său și a fost îngustat

drumul public.

Pe parcursul examinării cauzei Agachi Petru a depus cerere reconvențională

împotriva Haritinei Budeșteanu cu privire la apărarea onoarei, demnității și

reputației profesionale și repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 14 ianuarie 2019 a Judecătoriei Criuleni, s-a restituit cererea

reconvențională formulată de Agachi Petru către Budeșteanu Haritina privind

apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, fiindu-i explicat despre

cerințele legale înaintate față de cererea prealabilă, cât și despre faptul că, restituirea

cererii reconvenționale nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a

aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași pârât, cu același obiect

și aceleași temeiuri dacă reclamantul a lichidat încălcările și doar până la începerea

dezbaterilor judiciare.

1

La cererea de chemare în judecată pârâtul Agachi Petru a formulat o referință

prin care și-a exprimat opinia referitor la aceasta, declarând că, acțiunea urmează a

fi restituită deoarece reclamanta a anexat certificatul de moștenitor legal din 13 mai

2009 după decesul lui Stavila Serafima la 23 aprilie 2004, menționând că faptul dat

nu probează că Budeșteanu Haritina este proprietar de bună credință.

Totodată, invocând prevederile art. 321 alin. (2) Cod civil, a susținut pârâtul că

reclamanta nu dispune de Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren

înscris în registrul bunurilor imobile pe numele său și nu este proprietară, de aceea

nu are dreptul de a semna în numele proprietarului Stavila Serafima, iar ultima

careva împuterniciri nu a eliberat.

Prin hotărârea din 28 martie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Budeșteanu

Haritina împotriva lui Agachi Petru cu privire la anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren.

La 26 aprilie 2019, Budeșteanu Haritina a declarat cerere de apel împotriva

hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Budeșteanu Haritina și s-a menținut hotărârea din 28 martie 2019 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central.

Instanța de apel a considerat că prima instanță legal și întemeiat a dispus

respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Budeșteanu Haritina împotriva

lui Agachi Petru cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, or, în condițiile probatoriului administrat la materialele cauzei

reiese că, Budeșteanu Haritina, fără a dispune de un drept legal încălcat, a înaintat

acțiune în instanța de judecată.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, din ansamblu înscrisurilor anexate la

dosar, rezultă, că titlul de autentificare a dreptului asupra terenului care se solicită a

fi anulat, a fost repartizat în proprietate privată prin decizia Primăriei satului

Dubăsarii Vechi nr. 2 din 27 februarie 1992, la 18 februarie 2015 pe numele pârâtului

Agachi Petru, scopul repartizării terenului fiind pentru construcții.

Colegiul a punctat că terenul respectiv a fost atribuit lui Agachi Petru încă în

februarie 1992, când de fapt acesta a și intrat în posesia bunului.

Instanța de apel a notat că, că titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren a fost eliberat persoanei la data de 18 februarie 2015, posesia fiind însă

exercitată mult până la această dată.

Totodată, instanța de apel a reținut că defuncta Stavila Serafima, mama

reclamantei/apelante, în timpul vieții nu a înaintat care-va obiecții la atribuirea

terenului în litigiu lui Agachi Petru, iar moștenitorul nu poate pretinde la modificarea

masei succesorale, în situația în care ascendentul nu s-a opus acestui fapt, lăsând

moștenirea în felul în care descendentul a primit-o la data decesului predecesorului

său.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că Budeșteanu Haritina nici

nu a făcut dovada existenței dreptului său de proprietate a vreunui teren care să se

afle în vecinătate cu terenul deținut în proprietate de Agachi Petru.

La 29 ianuarie 2021 și la 01 februarie 2021, Budeșteanu Haritina, reprezentată

de avocatul Căpățînă Ion, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 15

2

octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

La 28 martie 2021 și la 29 martie 2021, Budeșteanu Haritina, a depus cerere de

completarea a cererii de recurs.

În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei

au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a dus la

adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 octombrie 2020 și

a expediat-o participanților la proces la 30 noiembrie 2020 și la 14 ianuarie 2021

(f.d. 213-214, vol. I).

Astfel, recursul declarat la 29 ianuarie 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 09 februarie 2021

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 22, vol. II).

Prin referința depusă la 03 martie 2021, Agachi Petru, reprezentat de avocatul

Briceac Andrei, a solicitat de considera recursul declarat de Budeșteanu Haritina,

reprezentată de avocatul Căpățînă Ion ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Budeșteanu Haritina, reprezentată

de avocatul Căpățînă Ion, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

3

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Budeșteanu Haritina,

reprezentată de avocatul Căpățînă Ion, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Budeșteanu Haritina, reprezentată de avocatul

Căpățînă Ion, ca fiind inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Budeșteanu Haritina, reprezentată

de avocatul Căpățînă Ion, împotriva deciziei din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5