2ra-245/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si prejudiciului moral

2ra-245/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-245/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. L. Lavric)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lidia

Ilktac, reprezentată de avocatul Liliana Baghici

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Ilktac, reprezentată

de avocatul Liliana Baghici împotriva Anei Paladi cu privire la repararea

prejudiciului material și prejudiciului moral

împotriva deciziei din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Ana Paladi, casată parțial hotărârea din 14 iunie 2019

a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și pronunțată în această parte o hotărâre nouă

constată:

La 6 martie 2019, Lidia Ilktac, reprezentată de avocatul Liliana Baghici a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Anei Paladi cu privire la repararea

prejudiciului material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că în luna decembrie 2017, a activat în calitate

de estetistă (manichiură, pedichiură, frizer) în incinta frizeriei „Elena” din str. Ismail

86 mun. Chișinău, unde închiria un cabinet separat destinat procedurilor menționate.

A comunicat că la 12 decembrie 2017, în jurul orelor 17:00, Ana Paladi, cu

care era în relații ostile din cauza unor neînțelegeri verbale pe care le-au avut

anterior, a intrat în cabinet, a încuiat ușa cu cheia, a apucat-o de păr și a doborât-o

jos, urcând cu picioarele peste dânsa, blocându-i picioarele, cu mâna dreaptă o trăgea

de păr și-i lovea capul de podea, iar cu mâna stângă o apăsa pe gât strangulând-o.

A menționat reclamanta că, simțind că i se întunecă în fața ochilor și se sufocă,

a încercat din răsputeri să se elibereze, împingându-se cu picioarele în perete, în

mobilă ca să se poată ridica, într-un final a reușit să-și deblocheze picioarele și s-a

ridicat, iar Ana Paladi a blocat cu spatele ușa împiedicând-o să iasă, continua să o

amenințe și să-i aplice lovituri cu pumnul în partea stângă a feței, în regiunea urechii.

1

În acest timp, ceilalți colegi din frizerie băteau și strigau ca să deschidă ușa,

moment în care Ana Paladi a descuiat ușa și a ieșit.

Totodată, a precizat că strigătele ei de ajutor au fost auzite și în încăperile

magazinului vecin care are perete comun cu frizeria.

După ce a fost agresată de Ana Paladi, s-a simțit foarte rău și la 13 decembrie

2017, s-a adresat la Institutul de Medicină Urgentă, unde a fost diagnosticată cu

XXXXX, conform trimiterii-extras din fișa medicală DCMU al IMSP IMU nr.

109739 din 13 decembrie 2017.

Conform raportului de expertiză extrajudiciară nr. 5367 din 14 decembrie

2017, a fost stabilit XXXXX.

Astfel, deoarece avea amețeli, cefalee, dureri în regiunea gâtului, slăbiciune

generală, în perioada 14 decembrie 2017 - 22 decembrie 2017, a fost internată în

secția Neurochirurgie nr. 1 a IMSP IMU, unde a fost diagnosticată cu XXXXX.

Drept urmare, după leziunile cauzate de către Ana Paladi și consecințele ce au

survenit, la 18 decembrie 2017, a depus o plângere la poliție, solicitând atragerea

Anei Paladi la răspundere conform legislației în vigoare.

La 28 decembrie 2017, în baza procesului-verbal cu privire la contravenție

nr. MAI 03839928, Ana Paladi a fost sancționată cu pedeapsă contravențională –

amendă în mărime de 15 u. c., pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 78

alin. (1) Cod contravențional.

La 30 ianuarie 2018, procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI

03839928 din 28 decembrie 2017, a fost contestat de către ea, Lidia Ilktac,

considerând că acțiunile Anei Paladi urmau a fi încadrate conform prevederilor art.

287 alin. (1) și 166 Cod penal, iar prin hotărârea din 27 septembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru, definitivă și irevocabilă, contestația a fost

respinsă ca neîntemeiată.

A remarcat că în urma traumatismului suportat, dânsa a avut suferințe atât

fizice, cât și psihice. O perioadă îndelungată avea insomnii, frustrări, frică, își făcea

griji pentru sănătatea sa.

La fel, din cauza leziunilor suportate și a durerilor survenite, a fost lipsită de

posibilitatea de a merge la lucru, de a ieși și a se deplasa prin oraș, de a avea grijă în

modul corespunzător de copii și de soț, care XXXXX, dânsa fiind unica care

muncește pentru a întreține familia.

A considerat că în rezultatul acțiunilor contravenționale săvârșite de Ana

Paladi, dânsa a suportat un prejudiciu material în mărime de 7 828 de lei, format din

despăgubirea în sumă de 2 380 de lei, care constituie salariul minim stabilit de

Guvern pentru anul 2017 pentru incapacitatea de muncă, cheltuieli de asistență

juridică suportate în procesul contravențional în sumă de 5 000 de lei și cheltuielile

suportate în legătură cu efectuarea expertizei extrajudiciare în sumă de 448 de lei,

iar prejudiciul moral suportat îl estimează la suma de 10 000 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 45, 387, 452 Cod

contravențional, art. 1418, 1418/1, 1422, 1423 Cod civil, art. 85, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea prejudiciului material în mărime de

7 828 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei.

2

Prin hotărârea din 14 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă acțiunea parțial.

Au fost încasate de la Ana Paladi în beneficiul Lidiei Ilktac prejudiciul

material în mărime totală de 5 448 de lei, format din cheltuielile de asistență juridică

suportate în cauza contravențională în sumă de 5 000 de lei, cheltuieli suportate

pentru efectuarea expertizei extrajudiciare în mărime de 448 de lei și prejudiciul

moral în mărime de 1 000 de lei, iar în total suma de 6 448 de lei.

A fost încasată de la Ana Paladi în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 150 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

În susținerea soluției emise, cu referire la pretenția reclamantei de încasare a

prejudiciului material, prima instanță a conchis admiterea parțială a acesteia, în

mărime de 5 448 de lei, ce reprezintă cheltuielile suportate pentru asistența juridică

calificată acordată de avocatul Liliana Baghici în cadrul examinării cauzei

contravenționale intentate în privința Anei Paladi și care, potrivit bonului de plată

seria YL nr. 543440 din 4 ianuarie 2018, au constituit 5 000 de lei, precum și

cheltuielile pentru efectuarea expertizei extrajudiciare în suma totală de 448 de lei.

Cât privește despăgubirea în sumă de 2 380 de lei, ce reprezintă suma brută a

salariului minim stabilit de Guvern pentru anul 2017, având în vedere prevederile

art. 2028 alin. (1) și (2) Cod civil, prima instanță a ajuns la concluzia de respingere

a acesteia, deoarece Lidia Ilktac nu a prezentat careva probe ce ar oferi posibilitatea

de a determina, reieșind din venitul lunar sau calificarea acesteia, mărimea

despăgubirii solicitate, or înscrisuri ce ar determina întinderea prejudiciului material

cauzat nu au fost prezentate de către reclamantă.

Prima instanță a reținut că suma compensării prejudiciului moral în mărime

de 10 000 de lei, solicitată de reclamantă este exagerată, astfel că suma de 1 000 de

lei poate fi considerată drept o compensație echitabilă și suficientă pentru prejudiciul

suferit, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a

prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare cauzate Lidiei

Ilktac.

Prin decizia din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Ana Paladi, casată parțial hotărârea din 14 iunie 2019 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru în partea încasării prejudiciului material în sumă

de 5 000 de lei, format din cheltuieli de asistență juridică suportate în cadrul

procedurii contravenționale în instanța de judecată și în această parte pronunțată o

hotărâre nouă, prin care a fost respinsă ca fiind nefondată pretenția privind încasarea

prejudiciului material în sumă de 5 000 de lei.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că cheltuielile

de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei, încasate de prima instanță prin hotărârea

contestată, nu pot fi admise ca fiind o pretenție întemeiată, deoarece prin hotărârea

definitivă și irevocabilă din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, contestația depusă de Lidia Ilktac asupra procesului-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI 03839928 din 28 decembrie 2017 a fost respinsă ca

neîntemeiată.

3

Prin urmare, a reținut instanța de apel că în situația în care partea a pierdut

procesul, nu dispune de temei legal și nici motive de fapt privind repararea

prejudiciului material constituit din plata serviciilor avocatului.

La 17 decembrie 2020, Lidia Ilktac, reprezentată de avocatul Liliana Baghici

a declarat recurs împotriva deciziei din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel în

partea respingerii pretenției privind încasarea prejudiciului material în sumă de

5 000 de lei - cheltuieli de asistență juridică, considerând-o în această parte ilegală,

neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, fiind emisă cu interpretarea eronată a legii și

inechitabilă vizavi de victimă.

A precizat că asistența juridică acordată nu s-a redus doar la contestația

procesului-verbal contravențional întocmit în privința Anei Paladi, ci s-a inițiat cu

mult înainte.

Astfel, faptul că dânsa s-a adresat în instanța de judecată, solicitând să fie

constatat că acțiunile Anei Paladi cad sub incidența legii penale și această cerere fost

respinsă, nu exclude nicidecum statutul ei de victimă. Statutul de victimă s-a păstrat,

iar toate cheltuielile de asistență juridică le-a suportat doar exclusiv și doar din cauza

acțiunilor ilegale ale Anei Paladi.

Instanța de apel eronat a aplicat prevederile legislației civile, indicând că în

situația când partea a pierdut procesul, nu dispune de temei legal și nici motive de

fapt privind repararea prejudiciului material constituit din plata serviciilor

avocatului.

A remarcat că între dânsa și Ana Paladi nu a existat un litigiu de ordin civil,

respectiv, prevederile capitolului VII din Codul de procedură civilă privind

compensarea cheltuielilor de asistență juridică, în cazul dat nu sunt aplicabile.

A menționat că doar pierderea procesului în ordine civilă poate duce la

respingerea cererii de încasare a cheltuielilor de asistență juridică, la caz Ana Paladi

a fost recunoscută contravenientă, iar dânsa - victimă.

Prin urmare, Codul contravențional oferă victimei garanții egale cu cele ale

victimei în procesul penal, potrivit prevederilor din capitolul I din Codul de

procedură penală, inclusiv de a fi despăgubită material pentru toate cheltuielile

suportate în legătură cu fapta ilegală săvârșită.

La 13 ianuarie 2021, în adresa Anei Paladi a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de Lidia Ilktac, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f. d. 105), fiind recepționată la 20 ianuarie 2021, ceea ce se atestă prin avizul de

recepție anexat la actele cauzei (f. d. 111).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimata să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

4

Din materialele dosarului rezultă că la 11 noiembrie 2020 copia deciziei

recurate a fost expediată la adresa electronică a reprezentantului recurentei,

avocatului Lilina Baghici, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică

(f. d. 90).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 17 decembrie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Lidia Ilktac, reprezentată de

avocatul Liliana Baghici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lidia Ilktac, reprezentată de

avocatul Liliana Baghici, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

5

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Lidia Ilktac, reprezentată de avocatul Liliana Baghici urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Lidia Ilktac, reprezentată de

avocatul Liliana Baghici.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6