2ra-433/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-433/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Arabadji) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu) ÎNCHEIERE 31 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Valeriu Luca, reprezentat de avocatul Ion Ștegărescu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Luca, reprezentat de avocatul Ion Ștegărescu împotriva Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni și lui Valeriu Răileanu cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Valeriu Luca, reprezentat de avocatul Ion Ștegărescu și menținută hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 24 ianuarie 2018, Valeriu Luca, reprezentat de avocatul Ion Ștegărescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA și lui Valeriu Răileanu cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral cauzate prin infracțiune și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 27 octombrie 2017, aproximativ la ora 19:00, deplasându-se cu autoturismul ce îi aparține cu drept de proprietate de model Ford Scorpio, n/î XXXXX, pe traseul R-6, în direcția Chișinău-Bălți, la km - 39 + 88.80 m, a fost implicat într-un accident rutier prin tamponare din spate de autoturismul de model Renault Kangoo, n/î XXXXX, condus de Valeriu Răileanu. A indicat că autoturismul ce-i aparține a fost grav avariat, iar potrivit înscrisurilor aferente constatării accidentului rutier, precum și deciziei de sancționare cu privire la faptul invocat, a fost confirmată culpa șoferului autoturismului de model Renault Kangoo, în producerea accidentului rutier.

1 În vederea reparației pentru restabilirea autovehiculului de model Ford Scorpio, n/î XXXXX, la o stație autorizată de deservire tehnică cu înlocuirea pieselor avariate, prin constatarea tehnică cu privire la evaluarea daunelor nr. 28/11-17A efectuată de SRL „Antifraud Agency” în prezența lui, a lui Valeriu Răileanu și a reprezentantului legal al CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA, Alexandru Spînu, a fost constatat că cuantumul pentru restabilirea autovehiculului Ford Scorpio, n/î XXXXX, constituie suma de 24 130,64 de lei, și fiind aprobată prin devizul de calcul al costului restabilirii autovehiculului avariat de către un alt reprezentant al CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA, V. Guidea, cât și de directorul acesteia, D. Gherasim.

A concretizat că prin dispoziția din 4 decembrie 2017 nr. RCAI 1253_2017, CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA, a recunoscut evenimentul produs și descris în declarația de daune drept caz asigurat în mărime de 5 353,12 de lei. Exprimându-și dezacordul cu suma propusă de către CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA, la 16 ianuarie 2018, a înaintat o pretenție cu titlu de cerere prealabilă, prin care a solicitat CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA de a reacționa și recalcula suma propusă spre achitare sau de a repara autovehiculul de model Ford Scorpio, n/î XXXXX, cu suma propusă sau, în cel mai rău caz, să-i procure cu suma propusă un autovehicul de același model cu transmiterea în proprietate.

A menționat reclamantul că CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA a lăsat fără răspuns cererea lui, ce indică la respingerea tacită a pretențiilor înaintate. Totodată, a remarcat că pârâtul a refuzat și repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile sale culpabile, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare, ținând cont de împrejurările în care a fost produs accidentul rutier, precum și consecințele afective. A relevat că Valeriu Răileanu a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2) Cod contravențional, pentru care a fost sancționat cu o amendă în mărime de 30 unități convenționale și 6 puncte de penalizare.

Și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 1301, 1304 alin. (2), 1315, 1398, 1410 alin. (4), (5), 1422-1423 Cod civil, Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, art. 85 alin. (1), lit. a) pct. 5), 90, 94, 96 alin. (1)-(11), 166-167 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar din contul CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA și de la Valeriu Răileanu în beneficiul lui a prejudiciului cauzat prin infracțiune în mărime de 24 130,64 de lei, încasarea din contul lui Valeriu Răileanu în beneficiul lui a prejudiciului moral în mărimea daunei materiale cauzate prin infracțiune în sumă de 24 130,64 de lei, încasarea din contul CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA și de la Valeriu Răileanu a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea parțial. 2 Au fost încasate de la Valeriu Răileanu în beneficiul lui Valeriu Luca suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 240 de lei cu titlu de taxă de stat și suma de 4 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, iar în total suma de 14 240 de lei. În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. A fost încasată de la Valeriu Luca în beneficiul CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA suma de 2 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, inclusiv pentru asistență juridică. Prin decizia din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Valeriu Luca, reprezentat de avocatul Ion Ștegărescu și menținută hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele ierarhic inferioare au stabilit că la 24 noiembrie 2017, între Valeriu Luca și CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA a fost încheiat un acord, prin care au convenit că despăgubirea de asigurare în mărime de 5 353,12 de lei are un caracter total, necondiționat, definitiv și stinge toate pretențiile ce decurg din pagubele care erau sau puteau fi cunoscute la data realizării acordului pentru pagubele ce au fost acoperite pe această cale, cu excepția situației, în care ulterior plății despăgubirii pentru vătămări corporale, starea persoanei păgubite s-a agravat ori a intervenit decesul ca urmare a aceluiași accident. Astfel, instanțele inferioare au învederat că acordul de stabilire a despăgubirii de asigurare din 24 noiembrie 2017 poate fi calificată ca o tranzacție încheiată între părți, având autoritatea lucrului judecat.

Totodată, a fost stabilit că, contrar celor invocate de apelant, recepționarea acordului cu privire la stabilirea cuantumului de despăgubirii de asigurare din 24 noiembrie 2017, cât și a dispoziției din 4 decembrie 2017 nr. RCAI 1253_2017, constituie o acceptare tacită, fără a depune în acest sens o careva pretenție, actele invocate nefiind contestate în instanța de judecată, la moment fiind în vigoare. Instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că Valeriu Luca și reprezentantul acestuia, avocatul Ion Stegărescu nu au prezentat careva probe, care ar confirma ilegalitatea sau incorectitudinea sumei calculate. Prin urmare, instanțele de judecată au ajuns la concluzia de respingere a cerințelor lui Valeriu Luca privind încasarea în mod solidar a prejudiciului cauzat prin contravenție în mărime de 24 130,64 de lei.

La 26 ianuarie 2021, Valeriu Luca, reprezentat de avocatul Ion Ștegărescu a declarat recurs împotriva deciziei din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului și-au exprimat dezacordul în raport cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pe care le consideră nefondate și lipsite de temei juridic.

A declarat că, reieșind din materialele cauzei, nu este clar cine este inginerul- expert independent al SRL „Antifraud Agency”, care a efectuat și întocmit procesul- verbal de constatare a daunelor nr. 28/11-17A din 13 noiembrie 2017, în baza căruia 3 a și eliberat actul de evaluare la procesul-verbal de constatare a daunelor nr. 28/11- 17A din 17 noiembrie 2017, în cuantumul despăgubirii de asigurare pentru prejudiciul cauzat în mărime de 24 130,64 de lei și cum a ajuns CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA la concluzia de a recunoaște, prin dispoziția din 4 decembrie 2017 nr. RCAI 1253 evenimentul produs și descris în declarația de daune drept caz asigurat cu stabilirea sumei despăgubiri obligatorii de 5 352,12 de lei, care urmează a fi achitată în numerar lui Valeriu Luca.

Din materialele cauzei, se constată că în procesul-verbal de constatare a daunelor nr. 28/11-17A din 13 noiembrie 2017, la rubrica inginerului-expert independent al SRL „Antifraud Agency” nu se regăsește numele, prenumele, numărul/seria licenței, semnătura, iar în actul de evaluare, la rubrica expert se regăsește semnătura lui A. Spînu, care e și reprezentantul CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA, fapt ce generează dubii în privința imparțialității și intereselor reale ale acestuia.

Având în vedere prevederile art. 28 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006, a învederat că persoana păgubită este în drept să conteste decizia asigurătorului în instanța de judecată, iar asigurătorul era obligat să prezinte persoanei păgubite, cât și în instanța de judecată actul de evaluare sau devizul cheltuielilor de reparație și/sau de înlocuire a părților componente ori pieselor avariate, cu indicarea prețurilor sau alte documente în baza cărora a stabilit cuantumul despăgubirii de asigurare, ceea ce nu s-a întâmplat, cauza civilă fiind examinată în lipsa prezentării dosarului de daune. Totodată, a indicat că nu este de acord ca de la Valeriu Răilean să fie încasată taxa de stat doar în mărime de 240 de lei, pe când dânsul a avut cheltuieli de judecată reflectate prin borderoul de cheltuieli de judecată în mărime de 5 909,76 de lei.

De asemenea, și-a manifestat dezacordul în raport cu încasarea de la dânsul în beneficiul CA „Donaris Vienna Insurance Group” a sumei de 2 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, reținând faptul că în loc să fie despăgubit în mărime de 24 130,64 de lei, conform actului de evaluare a daunelor nr. 28-1117/A din 17 noiembrie 2017, a fost indus în eroare și impus contrar voinței sale, să semneze acordul cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii de asigurare din 24 noiembrie 2017, doar în mărime de 5 353,12 de lei.

La 10 februarie 2021, în adresa CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA și a lui Valeriu Răileanu a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Valeriu Luca, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 208), fiind recepționată de către Valeriu Răileanu la 18 februarie 2021 și de către CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA la 19 februarie 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 209, 210). La 26 februarie 2021, prin intermediul poștei electronice și ulterior, la 1 martie 2021, prin intermediul Oficiului Poștal, CA „Donaris Vienna Insurance Group” a depus referință la recursul declarat de Valeriu Luca, solicitând declararea inadmisibilității acestuia.

4 Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care Valeriu Răileanu să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 18 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 190), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 26 ianuarie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Valeriu Luca, reprezentat de avocatul Ion Ștegărescu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valeriu Luca, reprezentat de avocatul Ion Ștegărescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura 5 admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Valeriu Luca, reprezentat de avocatul Ion Ștegărescu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valeriu Luca, reprezentat de avocatul Ion Ștegărescu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6