3ra-119/21 — constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor, obligarea emiterii hotararii de catre colegiul disciplinar si de calificare, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr.3ra-119/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, Gr. Dașchevici, V. Clima)

Î N C H E I E R E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Igor Vignan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Vignan Igor împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova privind

constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea emiterii hotărârii de către

colegiul disciplinar și de calificare, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 24 decembrie 2015, Igor Vignan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova privind constatarea încălcării

drepturilor și libertăților sale, obligarea Procuraturii Generale a Republicii Moldova

să înlăture încălcările prin emiterea hotărârii colegiului disciplinar și de calificare

conform prevederilor Legii cu privire la Procuratură, obligarea Republicii Moldova

prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova să repare prejudiciul

material și moral cauzat în mărime de 10 000 000 de lei în legătură cu încălcarea

drepturilor și libertăților sale.

Prin hotărârea din 11 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea

de chemare în judecată înaintată de Igor Vignan împotriva Procuraturii Generale a

Republicii Moldova privind constatarea încălcării drepturilor și libertăților,

obligarea emiterii hotărârii colegiului disciplinar și de calificare, repararea

prejudiciului material și moral, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Igor Vignan împotriva hotărîrii din 11 iulie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

La 24 septembrie 2020, Igor Vignan a depus recurs împotriva deciziei din 17

iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel.

Prin încheierea din 17 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a amânat

examinarea admisibilității recursului depus de Igor Vignan, împotriva deciziei din

17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, pentru data de 31 martie 2021, fiind stabilit

1

lui Igor Vignan termen până la data de 29 martie 2021 pentru prezentarea la Curtea

Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, nr. 18) a cererii de

recurs tradusă în limba de stat.

La fel, s-a explicat lui Igor Vignan, că în caz dacă nu va lichida neajunsurile

menționate, cererea de recurs se va declara inadmisibilă.

Verificând materialele dosarului, Colegiul consideră că cererea de recurs

depusă de Igor Vignan urmează a fi declarată inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 244 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de

recurs se aplică corespunzător prevederile Cap.III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 236 alin. (2) din cap. III din cartea a treia Cod

administrativ indică că, apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărârea în

fond nu poate fi contestată cu apel; b) apelul este depus în mod repetat; c) apelul este

depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 232 alin. (1); e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2); f) cererea de

apel nu corespunde cerințelor stabilite la art. 233 alin.(1) și (2) și art. 234 alin. (1) și

apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că legiuitorul prin expresia ,,în special” din conținutul normei art. 236

alin. (2) Cod administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu

poartă un caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și alte temeiuri

care necesită a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs.

Completul specializat al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată la caz că Igor Vignan a depus

cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație și fără a anexa

traducerea cererii de recurs, deși a fost obligat prin încheierea din 17 martie 2021 a

Curții Supreme de Justiție să depună actul enunțat în limba oficială.

Mai mult, lui Igor Vignan i-a fost acordat termen până la 29 martie 2021, pentru

prezentarea recursului tradus în limba de stat, încheierea din 17 martie 2021 a Curții

Supreme de Justiție, fiind recepționată de către Igor Vignan la 19 martie 2021, fapt

ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 176).

În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 26 din Codul

administrativ, limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de

judecată competente este cea prevăzută de legislație. Deci, unul din principiile

comune și fundamentale ale procesului de contencios administrativ este principiul

limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 26

din Codul administrativ și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

La rândul său, prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare

pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor

în condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale,

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind limba în care se

desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba

națională a statului.

2

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține și prevederile art. 1 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora

legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în

prezentul cod, în alte legi și acte normative subordonate legii, care reglementează

raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova

este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina

hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013,

urmează a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie

obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în

această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale

statului.

Totodată, prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale, a fost

constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Curtea a notat că

conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii

sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Din cele menționate rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba prevăzută de legislație, iar cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba

prevăzută de legislație au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul

procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un

beneficiu legal acordat acestora.

În aceste condiții, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că Igor Vignan contrar prevederilor art. 26 din Codul

administrativ a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de

legislație, fără a anexa traducerea cererii de recurs și nu a lichidat neajunsul în

termen, adică până la 29 martie 2021, specificat în încheierea din 17 martie 2021 a

Curții Supreme de Justiție.

Prin urmare, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs împotriva

încheierii instanței de apel este redactată într-o altă limbă decât cea prevăzută de

legislație, prin prisma art. 236 alin. (2) lit. f) coroborat cu art. 26 din Codul

administrativ este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma inadmisibilității

recursului.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba oficială

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când

nu cunosc limba prevăzută de legislație.

3

Din considerentele menționate, completul specializat din cadrul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Igor Vignan împotriva

deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău sub aspectele sus-enunțate.

Totodată, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a explica lui Igor Vignan prin prisma art.

236 alin. (2), 233 alin. (1), 211 alin. (1) și 207 alin. (4) din Codul administrativ că,

declararea recursului ca inadmisibil în baza temeiului sus-indicat nu exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași recurent cu aceeași cerere de

recurs.

În conformitate cu art. art. 246 alin. (2) lit. f), 236 alin. (2) și 26 din Codul

administrativ, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Igor Vignan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4