Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 31.03.2021
inadmisibil

3ra-119/21 — constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor, obligarea emiterii hotararii de catre colegiul disciplinar si de calificare, repararea prejudiciului material si moral

HOTĂRÂRE
31.03.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor, obligarea emiterii hotararii de catre colegiul disciplinar si de calificare, repararea prejudiciului material si moral
Temei legal
Temeiurile inadmisibilitatii recursului, recurentul nu a inalturat neajunsurile in termenul stabilit
Citează această cauză
3ra-119/21 — constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor, obligarea emiterii hotararii de catre colegiul disciplinar si de calificare, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-119/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, Gr. Dașchevici, V. Clima) Î N C H E I E R E 31 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de Igor Vignan, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Vignan Igor împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova privind constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea emiterii hotărârii de către colegiul disciplinar și de calificare, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 24 decembrie 2015, Igor Vignan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova privind constatarea încălcării drepturilor și libertăților sale, obligarea Procuraturii Generale a Republicii Moldova să înlăture încălcările prin emiterea hotărârii colegiului disciplinar și de calificare conform prevederilor Legii cu privire la Procuratură, obligarea Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova să repare prejudiciul material și moral cauzat în mărime de 10 000 000 de lei în legătură cu încălcarea drepturilor și libertăților sale.

Prin hotărârea din 11 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Vignan împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova privind constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea emiterii hotărârii colegiului disciplinar și de calificare, repararea prejudiciului material și moral, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Igor Vignan împotriva hotărîrii din 11 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 24 septembrie 2020, Igor Vignan a depus recurs împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel.

Prin încheierea din 17 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a amânat examinarea admisibilității recursului depus de Igor Vignan, împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, pentru data de 31 martie 2021, fiind stabilit 1 lui Igor Vignan termen până la data de 29 martie 2021 pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, nr. 18) a cererii de recurs tradusă în limba de stat. La fel, s-a explicat lui Igor Vignan, că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de recurs se va declara inadmisibilă. Verificând materialele dosarului, Colegiul consideră că cererea de recurs depusă de Igor Vignan urmează a fi declarată inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 244 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile Cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, prevederile art. 236 alin. (2) din cap. III din cartea a treia Cod administrativ indică că, apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărârea în fond nu poate fi contestată cu apel; b) apelul este depus în mod repetat; c) apelul este depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1); e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2); f) cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art. 233 alin.(1) și (2) și art. 234 alin. (1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia ,,în special” din conținutul normei art. 236 alin. (2) Cod administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs. Completul specializat al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată la caz că Igor Vignan a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație și fără a anexa traducerea cererii de recurs, deși a fost obligat prin încheierea din 17 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție să depună actul enunțat în limba oficială.

Mai mult, lui Igor Vignan i-a fost acordat termen până la 29 martie 2021, pentru prezentarea recursului tradus în limba de stat, încheierea din 17 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, fiind recepționată de către Igor Vignan la 19 martie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 176). În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 26 din Codul administrativ, limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este cea prevăzută de legislație. Deci, unul din principiile comune și fundamentale ale procesului de contencios administrativ este principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 26 din Codul administrativ și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

La rândul său, prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

2 Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține și prevederile art. 1 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și acte normative subordonate legii, care reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii Moldova. În conformitate cu art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează a fi înțeleasă ca limba română.

Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului. Totodată, prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale, a fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Curtea a notat că conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Din cele menționate rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba prevăzută de legislație, iar cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba prevăzută de legislație au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. În aceste condiții, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că Igor Vignan contrar prevederilor art. 26 din Codul administrativ a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație, fără a anexa traducerea cererii de recurs și nu a lichidat neajunsul în termen, adică până la 29 martie 2021, specificat în încheierea din 17 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

Prin urmare, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs împotriva încheierii instanței de apel este redactată într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație, prin prisma art. 236 alin. (2) lit. f) coroborat cu art. 26 din Codul administrativ este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma inadmisibilității recursului. Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba oficială din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant.

Obligația instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba prevăzută de legislație. 3 Din considerentele menționate, completul specializat din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Igor Vignan împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău sub aspectele sus-enunțate.

Totodată, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a explica lui Igor Vignan prin prisma art. 236 alin. (2), 233 alin. (1), 211 alin. (1) și 207 alin. (4) din Codul administrativ că, declararea recursului ca inadmisibil în baza temeiului sus-indicat nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași recurent cu aceeași cerere de recurs. În conformitate cu art. art. 246 alin. (2) lit. f), 236 alin. (2) și 26 din Codul administrativ, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Igor Vignan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-03-25
0,98
3ra-119/21 — constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor, obligarea emiterii hotararii de catre colegiul disciplinar si de calificare, repararea prejudiciului material si moral
Dosarul nr. 3ra-119/2021 Î N C H E I E R E 25 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători
CSJ 2021-09-22
0,96
3r-275/21 — la constatarea incalcarii drepturilor, obligarea inlaturarii incalcarilor comise si repararea prejudiciului moral
Dosarul nr.3r-275/2021 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici) D E C I Z I E 22 septembrie 2021 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în c
CSJ 2022-04-20
0,96
3r-51/22 — cu privire la constatarea încălcării drepturilor, obligarea înlăturării încălcărilor comise si repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 3r-51/22 2-20118053-01-3r-16022022 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) D E C I Z I E 20 aprilie 2022 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii
CSJ 2020-12-23
0,96
3r-257/20 — contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului
Dosar nr. 3r-257/20 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, Gr.Dașchevici, V.Clima) D E C I Z I E 23 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în compo
CSJ 2020-11-25
0,96
3r-242/20 — cu privire la constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea înlăturării încălcărilor comise, repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 3r-242/20 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, G. Daşchevici, M. Guzun DECIZIE 25 noiembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componența:
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă