2ra-187/21 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-187/21

2ra-1853/20

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. M. Iftodii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Andrian Russu, reprezentat

de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrian Russu

împotriva lui Iurie Cucuruza cu privire la repararea prejudiciului moral,

și cererea reconvențională înaintată de către Iurie Cucuruza împotriva lui Andrian

Russu cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 6 iunie 2019, Andrian Russu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Iurie Cucuruza cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 13 aprilie 2019,

aproximativ ora 19.00 a plecat la iazul din s. Tîrnova, r-nul Edineț pentru a pescui,

unde de el s-a apropiat Iurie Cucuruza, care fără motiv a început să-l lovească cu

palma, cu picioarele, apoi l-a aruncat în apă, fiindu-i cauzate astfel leziuni corporale

ușoare, fapt confirmat prin raportul de constatare medico-legală nr. 201919P0268 din

15 aprilie 2019.

A menționat că pe cazul dat, la 24 aprilie 2019, de către Inspectoratul de Poliție

Edineț a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art. 78 alin.(1)

și ar. 354 din Codul contravențional, fiind aplicată sancțiunea sub formă de amendă în

mărime de 21 unități convenționale. Drept urmare, acțiunile pârâtului fiind considerate

prejudiciabile și săvârșite cu vinovăție.

Reclamantul a relatat că loviturile aplicate de Cucuruza Iurie, i-au provocat dureri

fizice, și cu certitudine a suferit prejudiciu moral materializat într-o suferință psihică,

care depășește măsura aceea ce este normal suportabil.

A susținut că valoarea prejudiciului moral sub forma suferințelor psihice suportate

de el constituie suma de 15 000 de lei. Suma respectivă o consideră necesară pentru a-i

reabilita starea emoțională ce i-a fost dezechilibrată.

1

Reclamantul Andrian Russu a solicitat încasarea de la pârât în beneficiul său a

sumei de 15 000 de lei cu titlu de prejudiciu nepatrimonial, precum și compensarea

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1 000 de lei, achitate avocatului în baza

bonului de plată seria DAA nr. 13759390 din 14 mai 2019.

La data de 20 decembrie 2019, Iurie Cucuruza a înaintat cerere reconvențională

împotriva lui Andrian Russu, prin care a solicitat repararea prejudiciului material și

moral.

Întru argumentarea cererii a invocat că la data de 13 aprilie 2019 Andrian Russu a

venit la bazinul acvatic din s. Tîrnova, pe care îl arendează, de unde a sustras 4 pești de

specia „carp”, provocându-i astfel prejudiciu material în sumă de 260 de lei.

A notat că pe faptul dat s-a adresat la Inspectoratul de Poliție Edineț cu plângere.

Drept urmare, la 24 aprilie 2019 în privința lui Adrian Russu a fost pornit proces

contravențional, iar agentul constatator Denis Ursu, a întocmit proces-verbal cu privire

la contravenție în baza art. 105 din Codul contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea

sub formă de amendă în mărime de 30 unități convenționale, ceea ce constituie 1 500

de lei.

Drept urmare a acțiunilor ilicite din partea lui Andrian Russu, i-a fost cauzat

prejudiciu material în sumă de 260 de lei (1 kg de pește „carp” costă 65 lei x 4 kg =

260 lei); un prejudiciu moral, exprimat prin suferințe psihice provocate de starea de

nedreptate, frustrare pe care îl apreciază în sumă de 15 000 de lei.

Astfel, Iurie Cucuruza a solicitat încasarea din contul lui Andrian Russu în

beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 260 de lei, a prejudiciului moral în

mărime de 15 000 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2 000 de

lei.

Prin hotărârea din 6 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Andrian Russu. S-a admis parțial cererea

reconvențională înaintată de către Iurie Cucuruza. S-a încasat de la Andrian Russu în

beneficiul lui Iurie Cucuruza prejudiciul material în sumă de 260 de lei și cheltuielile

de asistență juridică în mărime de 2 000 de lei. În rest, capătul de cerere privind

încasarea prejudiciului moral în mărime de 15 000 a fost respins ca neîntemeiat. S-a

încasat de la Andrian Russu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 de lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a menționat că întrucât reclamantul/pârâtul

și pârâtul/reclamantul, atât în cererea de chemare în judecată depusă, cât și în cerere

reconvențională nu au indicat care valori personale nepatrimoniale, protejate de lege,

le-au fost afectate, cerințele lui Andrian Russu și Iurie Cucuruza privind încasarea

prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei, ca neîntemeiate.

Totodată, instanța de judecată s-a bazat pe principiile compensării rezonabile și

echitabile a prejudiciului moral, așadar, precum a fost constatat, prin procesele-verbale

cu privire la contravenții din 24 aprilie 2019 și 25 aprilie 2019 atît Iurie Cucurza, cît

Adrian Russu au fost recunoscuți vinovați de comiterea contravențiilor prevăzute de

art. 78, 354, 105 din Codul contravențional, ceea ce poate fi apreciată ca o satisfacție

echitabilă, deci, scopul acordării satisfacției echitabile, nu este unul punitiv, ci mai

curând unul reparatoriu și preventiv.

Cât privește prejudiciul material solicitat în cererea reconvențională de

pârâtul/reclamant Iurie Cucurza, prima instanță a reținut ca fiind întemeiată, deoarece

conform procesului verbal cu privire la contravenție din 25 aprilie 2019 s-a demonstrat

că Adrian Russu a fost sancționat contravențional pentru faptul că la 13 aprilie 2019 a

sustras patru pești de specie „carp” din bazinul acvatic care este arendat de Iurie

2

Cucuruza. Conform actului de cântărire din 15 aprilie 2019 s-a stabilit că greutatea

peștilor supuși cîntării a fost de 4,300 kg, iar din conținutul certificatului eliberat de Î.I.

„Gupal Ecaterina” se adeverește că la data de 13 aprilie 2019 prețul unui kg de pește

de specia „carp” a fost de 65 de lei.

Instanța de fond a notat că întrucât s-a constatat netemeinicia cerinței de bază

înaintată de reclamant, subsecvent, a respins și cerința reclamantului Adrian Russu

privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate.

Referitor la pretenția lui Iurie Cucuruza de încasare a cheltuielilor de asistență

juridică, prima instanță a considerat-o întemeiată reieșind din faptul că cheltuielile de

asistență juridică sunt reale, necesare și rezonabile, raportată totodată la soluția de

admitere a acțiunii reconvenționale.

Prin decizia din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost admisă cererea de

apel depusă de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui Andrian Russu, s-a casat

parțial hotărârea din 6 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în latura

respingerii pretențiilor lui Andrian Russu privind încasarea prejudiciului moral și

admiterii pretențiilor lui Iurie Cucuruza privind încasarea cheltuielilor de judecată, și s-

a emis o nouă hotărâre, prin care cerințele lui Andrian Russu privind încasarea

prejudiciului moral s-a admis parțial și s-a încasat de la Iurie Cucuruza în beneficiul lui

Andrian Russu prejudiciul moral în mărime de 500 de lei. Pretențiile lui Iurie

Cucucruza privind încasarea cheltuielilor de judecată au fost respinse. În rest,

hotărârea din 6 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost menținută.

Întru consolidarea soluției sale, instanța de apel a reținut că s-a constatat temeinicia

pretențiilor înaintate de reclamantul/apelant Andrian Russu privind încasarea

prejudiciului moral, însă cuantumul acestuia urmează a fi încasat doar parțial din cel

solicitat. Or, din procesul verbal cu privire la contravenție întocmit în privința lui Iurie

Cucuruza s-a stabilit că Andrian Russu a fost recunoscut ca victimă în contravenția

dată și a avut de suferit, ultimului fiindu-i aplicată o lovitură în regiunea feței de către

Iurie Cucuruza.

Cât privește cheltuielile de asistență juridică încasate de la Andrian Russu, instanța

de apel a notat că, ambii participanți a prezentului litigiu au înaintat cereri de chemare

în judecată, solicitând încasarea prejudiciului, și întrucât ambele acțiuni fiind admise

parțial, se consideră că ambele părți au avut atât câștig de cauză, fiecare participant

urmează să rămână cu cheltuielile sale, fără a fi necesar să fie încasate de la unul în

beneficiul celuilalt, or, ambii participanți au încheiat contract de asistență juridică cu

avocatul, folosindu-se de serviciile acestora.

La data de 12 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Andrian Russu,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs împotriva deciziei din 1

octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de

chemare în judecată și de respingere integrală a acțiunii reconvenționale depusă de

Iurie Cucuruza.

În motivarea cererii de recurs a invocat că circumstanțele cauzei civile nu au fost

constatate just de către instanța de apel, fiind dată o apreciere incorectă situației de

fapt.

Recurentul a menționat că valoarea prejudiciului moral urmează să fie majorat, or,

instanța de apel nu a determinat cuantumul prejudiciului moral în raport cu probele și

circumstanțele cauzei. Astfel, instanța ierarhic inferioară a trecut în mod superficial

asupra circumstanțelor cauzei, precum și a materialului anexat la dosar, fără a examina

3

sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu

regulile și legislația în vigoare.

A mai adăugat că consideră soluția instanței de apel pripită, fără determinarea

exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu care presupune în sine lămurirea completă

și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

Prin referința depusă la data de 8 februarie 2021, Iurie Cucuruza a solicitat

respingerea recursului declarat de către Andrian Russu, reprezentat de avocatul

Ghenadie Odobescu, ca fiind neîntemeiat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Completul reține că decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 1

octombrie 2020.

Prin urmare, se constată că recursul din 12 noiembrie 2020, este declarat în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Andrian Russu, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Andrian Russu,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

4

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.

26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de către Andrian Russu, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Andrian Russu, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5