2ra-61/21 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori si încasarea pensei de întretinere

Dosarul nr. 2ra-61/21 2ra-1670/20 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (jud. I. Parii) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, A. Bostan) Î N C H E I E R E 31 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sergiu Cebotari, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Mariana Cebotari împotriva lui Sergiu Cebotari cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensei de întreținere, împotriva deciziei din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 6 august 2019, Mariana Cebotari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Cebotari cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensei de întreținere.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că s-a aflat în relații de concubinaj cu pârâtul din anul 2008, iar căsătoria au înregistrat-o la Primăria Solonceni, raionul Rezina, la 11 noiembrie 2015, trecută în registrul actelor de stare civilă la nr. 04. În timpul concubinajului cu pârâtul s-au născut copii: xxxxx, născută la xxxxx; xxxxx, născută la xxxxx și xxxxx, născut la xxxxx. Reclamanta a menționat că din anul 2008 a mers împreună cu pârâtul la muncă peste hotarele țării, iar când au apărut copiii - ea a rămas în țară să îi îngrijească. În anul 2018, prin intermediul biroului pentru ocuparea forței de muncă - pârâtul a plecat oficial la muncă în Israel și din acest moment au început problemele în familie.

Mariana Cebotari a afirmat că, în luna septembrie 2018, fiind acasă, în prezența familiei sale (mama, tata, sora) și în prezența copiilor, a fost bătută fără nici o milă de către pârât, care se afla în stare de ebrietate. Din cauza comportamentului acestuia a înțeles că familia lor și relațiile între ei s-au distrus definitiv, motiv din care a decis să înainteze prezenta acțiune în instanța judecată. Odată cu desfacerea căsătoriei cu pârâtul, reclamanta a mai solicitat să fie soluționate și alte două aspecte: determinarea 1 oficială a domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei pentru întreținerea lor în cuantum de 1/2 din veniturile lui lunare, așa cum prevede legislația în vigoare. A solicitat desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori xxxxx cu mama și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de ½ din toate veniturile lunare, începând cu ziua depunerii cererii până la majoratul copiilor.

Prin hotărârea din 4 noiembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Mariana Cebotari. S-a desfăcut căsătoria încheiată la 11 noiembrie 2015 între Sergiu Cebotari și Mariana Cebotari, înregistrată în Primăria Solonceni, raionul Rezina, trecută în registrul actelor de stare civilă la nr.04. La eliberarea adeverinței despre desfacerea căsătoriei s-a dispus încasarea taxei de stat în beneficiul statului de la Sergiu Cebotari în mărime de 200 (două sute) lei. S-a determinat domiciliul copiilor minori: xxxxx cu mama Mariana Cebotari. S-a încasat de la Sergiu Cebotari în beneficiul Marianei Cebotari pensie pentru întreținerea copiilor minori: xxxxx în mărime fixă, a cîte 1 000 de lei/lunar pentru fiecare copil, începînd cu 6 august 2019 pînă la atingerea de către copii a majoratului.

Hotărârea în partea ce vizează încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori urmează a fi executată imediat. În rest, pretențiile din acțiune au fost respinse ca neîntemeiate. S-a încasat de la Sergiu Cebotari în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 1 080 de lei.

Prin decizia din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Mariana Cebotari, s-a casat parțial hotărîrea din 4 noiembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, în partea încasării de la Sergiu Cebotari în beneficiul Marianei Cebotari a pensiei pentru întreținerea copiilor minori și în partea încasării de la Sergiu Cebotari în beneficiul statului a taxei de stat și în această parte s-a emis o hotărîre nouă potrivit căreia: s-a încasat de la Sergiu Cebotari în beneficiul Marianei Cebotari pensie pentru întreținerea copiilor minori: xxxxx în cuantum de ½ din salariul și/sau din alte venituri, începînd cu 6 august 2019 pînă la atingerea de către copii a majoratului.

S-a încasat de la Sergiu Cebotari în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 112,50 de lei. În rest, hotărârea din 4 noiembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina a fost menținută. Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că la stabilirea cuantumului pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor minori Andriana Cebotari, Dorina Cebotari și Nichita Cebotari – în mărime bănească fixă, instanța de fond incorect a aplicat norma materială.

Instanța de apel a notat că instanța de fond, deși a stabilit corect la caz necesitatea adjudecării din contul pârâtului/intimat a pensiei de întreținere a copiilor minori, nu a dat o apreciere corectă cuantumului pensiei alimentare necesar a fi achitat de pîrîtul/intimat pentru întreținerea copiilor minori xxxxx, or, avînd în vedere prevederile art.75 Cod familiei, din care rezultă că pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariu și/sau din alte venituri ale pîrîtului, astfel se denotă că pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariu și/sau din alte venituri ale pârâtului, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri poate avea loc numai în cazul în care pârâtul este angajat în cîmpul muncii, avînd un loc de muncă de bază, dispune de un salariu stabil și/sau alte 2 venituri, cu prezentarea actelor ce confirmă mărimea salariului și/sau alte venituri ale sale.

Instanța inferioară a menționat că doar în cazul în care lipsesc date despre locul de muncă de bază a pârâtului, despre salariul și/sau alte venituri ale ultimului, instanțele judecătorești urmează să dispună încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, conform prevederilor art.76 alin.(1) Cod familiei, într-o sumă bănească fixă. La data de 5 octombrie 2020, Sergiu Cebotari, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman a declarat recurs împotriva deciziei din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de recurs a invocat că instanța de apel la adoptarea soluției a reținut cu certitudine faptul că Sergiu Cebotari este angajat oficial în câmpul muncii și dispune de venituri regulate fapt ce rezultă incontestabil din informația nr. 03-715 din 15 octombrie 2019 eliberată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, însă instanța de apel nu a ținut cont de faptul că respectivul contract a fost încheiat pe o durată de un an cu posibilitatea prelungirii acestuia, iar la materialele dosarului de către reclamantă nu au fost prezentate probe ce ar confirma prelungirea acestuia. A menționat că în circumstanțele descrise instanța de apel greșit a reținut circumstanțele cauzei și eronat a interpretat legea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces la 5 august 2020 (f.d.88), însă careva date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la actele cauzei lipsesc Prin urmare, se constată că recursul din 5 octombrie 2020 este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Sergiu Cebotari, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3 Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Sergiu Cebotari, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de către Sergiu Cebotari, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, urmează a fi considerat ca inadmisibil.

4 În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Sergiu Cebotari, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 5