2r-69/21 — confirmarea tranzacției încheiate în scopul prevenirii unui proces civil și eliberarea titlului executoriu

Dosarul nr. 2r-69/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Gîrleanu) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, G. Dașchevici, A. Bostan) DECIZIE 31 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând recursul declarat de către Olga Iuzvac, în interesele copiilor minori XXXXX, reprezentată de avocatul Veaceslav Matei, în cauza civilă, la cererea depusă de către Olga Iuzvac împotriva lui Iurie Iuzvac, intervenienți accesorii Silvestru Petru și Societatea cu Răspundere Limitată „Extra Credit” cu privire la confirmarea tranzacției încheiate în scopul prevenirii unui proces civil și eliberarea titlului executoriu, împotriva încheierii din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Olga Iuzvac, în interesele copiilor minori XXXXX împotriva deciziei din 05 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 31 mai 2018, Olga Iuzvac a depus cerere împotriva lui Iurie Iuzvac, intervenienți accesorii Silvestru Petru și SRL „Extra Credit” cu privire la confirmarea tranzacției încheiate în scopul prevenirii unui proces civil și eliberarea titlului executoriu.

În motivarea cererii s-a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 20 aprilie 2016, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Iuzvac Iurie și Iuzvac Olga, a fost determinat domiciliul copiilor minori XXXXX cu mama Iuzvac Olga și s-a încasat de la Iuzvac Iurie în beneficiul Olgăi Iuzvac pensia de întreținere pentru copiii minori în sumă de 1000 de lei lunar pentru fiecare copil. A susținut că la 23 februarie 2016, în vederea evitării unui litigiu în instanța de judecată cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie, părțile au încheiat o tranzacție, prin care au convenit asupra tuturor împrejurărilor ce constituie obiectul litigiului și asupra modului de soluționare a litigiului apărut.

Astfel, tranzacția prevedea că Iuzvac Iurie transmite Olgăi Iuzvac, care acționează în interesul copiilor minori XXXXX, dreptul de proprietate asupra bunului imobil situat pe adresa XXXXX, obligându-se ca în termen de 3 luni din momentul semnării 1 tranzacției să elibereze bunul imobil de sub gaj și să întocmească în fața notarului actele necesare privind transmiterea dreptului de proprietate Olgăi Iuzvac. În cazul în care Iuzvac Iurie se comportă cu rea-credință față de obligația asumată privind transmiterea apartamentului Olgăi Iuzvac, ultima este în drept să se adreseze în instanța de judecată cu acțiunea de încasare din contul lui Iuzvac Iurie a sumei de 40 000 de euro, ce constituie costul a 1/2 din bunurile deținute în proprietate devălmașă a soților.

La fel, părțile au indicat în tranzacție că pe întreaga perioadă a procesului de divorț și până la întocmirea actelor ce vor confirma dreptul de proprietate al Olgăi Iuzvac, ultima împreună cu copii minori XXXXX rămân să locuiască în apartamentul indicat. Olga Iuzvac a menționat că la expirarea termenului prevăzut în tranzacție – 23 mai 2016, Iuzvac Iurie nu a executat obligațiile asumate. A solicitat confirmarea tranzacției părților din 23 februarie 2016 încheiată în scopul prevenirii unui proces civil și eliberarea titlului de executare silită, cu încasarea sumei de 40 000 de euro din contul lui Iuzvac Iurie în beneficiul său și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă cererea depusă de Olga Iuzvac privind confirmarea tranzacției încheiate în scopul prevenirii unui proces civil și eliberarea titlului executoriu.

La 27 decembrie 2019 Iuzvac Olga, reprezentată de avocatul Veaceslav Matei, a declarat recurs împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 05 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul declarat de Olga Iuzvac și a fost menținută încheierea din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 21 august 2020, în temeiul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, Olga Iuzvac, în interesele copiilor minori XXXXX a depus cerere de revizuire a deciziei din 05 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire, Olga Iuzvac a invocat că, după ce a luat cunoștință la 27 mai 2020 de decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2020 și a analizat detaliat toate clauzele tranzacției din 23 februarie 2016, a constatat că prin încheierea din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, menținută prin decizia din 05 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, sunt afectate drepturile unor persoane care nu au fost atrase în cadrul acestui proces civil și anume, ale copiilor săi minori XXXXX. Or, anume lor, conform prevederilor pct. 1 din tranzacția din 23 februarie 2016, tatăl lor Iuzvac Iurie s-a obligat să le transmită în proprietate bunul imobil nr. cadastral XXXXX, suprafața de 69,80 m.p., situat pe adresa XXXXX.

Astfel, în cadrul dosarului în care s-a solicitat confirmarea tranzacției, copiii minori nu au fost atrași ca parte pe dosar pentru a-și putea apăra drepturile și obligațiile. A solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 05 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău și a încheierii din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță. Prin încheierea din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Olga Iuzvac, în interesele copiilor minori XXXXX împotriva deciziei din 05 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău.

2 La 01 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Olga Iuzvac în interesele copiilor minori XXXXX, reprezentată de avocatul Veaceslav Matei, a declarat recurs împotriva încheierii din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și soluționarea prin decizie a problemei respective. În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia încheierii contestate, or, prin tranzacție Iuzvac Iurie s-a obligat să transmită apartamentul în proprietatea copiilor lui minori XXXXX, dar nu mamei lor/fostei soții Iuzvac Olga. Astfel, ținând cont de faptul că după desfacerea căsătoriei copiii au rămas sub tutela mamei, s-a decis ca ultima să locuiască cu ei în apartamentul litigios.

În consecință, evident că apartamentul urma să devină proprietatea copiilor. A afirmat că prin hotărârile adoptate, au fost afectate drepturile copiilor minori, care nu au fost atrași în cadrul acestui proces civil. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Materialele dosarului atestă că, copia încheierii din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa Olgăi Iuzvac la data de 12 noiembrie 2020, conform scrisorii de însoțire nr. 9450 (f.d. 216), însă lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. Astfel, recursul, declarat la 01 decembrie 2020, este în termen.

La data de 19 ianuarie 2021, în adresa intimaților Iurie Iuzvac, Silvestru Petru, SRL „Extra Credit” a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de Olga Iuzvac, în interesele copiilor minori XXXXX, reprezentată de avocatul Veaceslav Matei, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs (f.d. 228). Referință nu a fost depusă. În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că din sensul prevederilor art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă rezultă că, instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost 3 implicată în proces este subiect al raportului material litigios și dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei neimplicate în proces i-au fost încălcate aceste drepturi, urmând a fi prezentate probe pertinente și concludente în acest sens.

Acest temei de declarare a revizuirii are drept scop desființarea unei hotărâri judecătorești doar în cazul în care după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă se constată faptul că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Or, potrivit sarcinilor fundamentale ale procesului civil, prevăzute la art. 4 din Codul de procedură civilă, instanța de judecată urmează să soluționeze corect cauza civilă, ceea ce se poate realiza doar prin examinarea cauzei cu atragerea tuturor persoanelor ar căror drepturi sau interese legitime ar putea fi afectate prin hotărârea judecătorească. Analizând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că nu există probe ce ar demonstra că instanțele de judecată pe parcursul examinării cauzei incorect au determinat cercul subiecților raportului material litigios.

Astfel, prin cerere înaintată împotriva lui Iurie Iuzvac, Olga Iuzvac a solicitat confirmarea tranzacției din 23 februarie 2016, încheiate în scopul prevenirii unui proces civil, eliberarea titlului de executare silită cu încasarea sumei de 40 000 de euro din contul lui Iurie Iuzvac în beneficiul său și încasarea cheltuielilor de judecată. Potrivit pct. 1 al tranzacției de împăcare, intimatul Iuzvac Iurie și-a luat angajamentul de a transmite în proprietate Olgăi Iuzvac, care acționează în interesele copiilor minori XXXXX, dreptul de proprietate asupra apartamentului XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX și suprafața de 69,80 m.p.. Iar, prin pct. 2 al tranzacției, Iurie Iuzvac s-a obligat în termen de 3 luni din momentul semnării prezentei tranzacții să elibereze bunul imobil indicat în pct.1 de sub gaj și să întocmească în fața notarului actele necesare privind transmiterea dreptului de proprietate Olgăi Iuzvac.

Prin urmare, din conținutul tranzacției părților reiese că bunul imobil urma a fi transmis în proprietate Olgăi Iuzvac și că, actele necesare privind transmiterea dreptului de proprietate Olgăi Iuzvac urmează a fi întocmite la notar după eliberarea bunului de sub gaj. Mai mult ca atât, tranzacția a fost încheiată între Iuzvac Iurie și Iuzvac Olga în scopul evitării unui nou litigiu cu privire la partajul averii comune în devălmășie a soților. În circumstanțele expuse, instanța de recurs nu poate reține argumentul Olgăi Iuzvac precum că prin actul judecătoresc, a cărui revizuire o solicită, au fost afectate interesele copiilor minori, deoarece potrivit tranzacției, aceasta a fost încheiată anume cu scopul de a soluționa problema partajării averii comune în devălmășie a soților, iar, dreptul de proprietate asupra bunului imobil urma a fi transmis doar Olgăi Iuzvac.

Deci, instanța de revizuire corect a conchis că circumstanțele invocate de către revizuientă nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă și nu constituie temei de revizuire a deciziei din 05 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, în condițiile în care nu a fost stabilită încălcarea drepturilor sau intereselor copiilor minori prin emiterea hotărârilor contestate. 4 Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Olga Iuzvac, în interesele copiilor minori XXXXX împotriva deciziei din 05 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În acest context, instanța de recurs evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de Olga Iuzvac, în interesele copiilor minori XXXXX, în lipsa unor temeiuri legale, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6 paragraf 1 din CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Olga Iuzvac, în interesele copiilor 5 minori XXXXX, reprezentată de avocatul Veaceslav Matei și a menține încheierea din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 269-270, art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Olga Iuzvac, în interesele copiilor minori XXXXX, reprezentată de avocatul Veaceslav Matei.

Se menține încheierea din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea depusă de către Olga Iuzvac împotriva lui Iurie Iuzvac, intervenienți accesorii Silvestru Petru și Societatea cu Răspundere Limitată „Extra Credit” cu privire la confirmarea tranzacției încheiate în scopul prevenirii unui proces civil și eliberarea titlului executoriu. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6