3ra-348/21 — contestarea actelor administrative

3ra-348/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-348/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Consiliul mun. Chișinău și

Uniunea de Persoane Juridice Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău,

persoană terță Uniunea de Persoane Juridice Asociația Congresul Autorităților Locale

din Moldova cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile depuse de Consiliul mun. Chișinău și Uniunea de Persoane

Juridice Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova împotriva hotărârii din

05 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 22 mai 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, persoană terță Uniunea

de Persoane Juridice Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova cu privire

la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 14 martie 2017 Consiliul

mun. Chișinău a adoptat decizia nr. 2/50, în temeiul căreia a transmis în locațiune

încăperile cu altă destinație decât cea locativă cu suprafața totală de 184,6 m2 din str.

xxxxxxxx, nr. xxx lit. A (etajul 2, mansardă) pentru amplasarea unui sediu. Prin decizia

enunțată au fost operate modificări atât la termenul contractului cât și la obiectul

contractului prin majorarea suprafeței de la 85,3 m2 la 184,6 m2. Prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 11/32-13 din 23 decembrie 2014 au fost prelungite

1

relațiile contractuale de locațiune pentru încăperile nr. x, x, x, xa, xb și 4x, suprafața

totală a bunului închiriat fiind de 85,3 m2.

Reclamantul a menționat că în conformitate cu prevederile art. 77 din Legea

privind administrația publică locală, urma să se petreacă licitație publică pentru

locațiunea celor 99,3 m2 oferiți adițional. De asemenea, procedura licitării dreptului de

locațiune urma a fi petrecută în conformitate cu Regulamentul privind licitațiile cu

strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 136

din 10 februarie 2009. Astfel, reclamantul consideră decizia Consiliului mun. Chișinău

nr. 2/50 din 14 martie 2017 ilegală, fiind adoptată cu încălcarea procedurii, care

presupune desfășurarea licitației publice.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei nr. 2/50 din 14 martie

2017 ”Despre operarea unor modificări în decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 11/32-

13 din 23 decembrie 2014 „Cu privire la prelungirea relațiilor contractuale de locațiune

a încăperilor din str. xxxxxxxx, nr. xx ai Asociației Congresului Autorităților Locale

din Moldova”.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă integral acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat, a fost anulată decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 2/50 din 14 martie 2017

”Despre operarea unor modificări în decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 11/32-13

din 23 decembrie 2014 „Cu privire la prelungirea relațiilor contractuale de locațiune a

încăperilor din str. Columna, nr.106 lit. A (etajul 2) ai Asociației Congresului

Autorităților Locale din Moldova”.

La data de 04 decembrie 2019, Uniunea de Persoane Juridice Asociația Congresul

Autorităților Locale din Moldova a depus apel împotriva hotărârii din 05 noiembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Ulterior, la data de 17 ianuarie 2020 a

prezentat motivarea apelului.

La 16 ianuarie 2020 Consiliul mun. Chișinău a depus apel împotriva hotărârii din

05 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Ulterior, la data de

16 ianuarie 2020 a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 11 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile depuse de Consiliul mun. Chișinău și Uniunea de Persoane Juridice Asociația

Congresul Autorităților Locale din Moldova împotriva hotărârii din 05 noiembrie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea

de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului mun. Chișinău, intervenient accesoriu Uniunea de Persoane

Juridice Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova cu privire la contestarea

actelor administrative.

Prin încheierea din 30 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată

eroarea care se conține în textul părții introductive a deciziei din 11 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, în partea ce ține de indicarea lunii emiterii acesteia, urmând a

fi corectată sintagma „11 decembrie 2020” cu sintagma corectă „11 noiembrie 2020”.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei,

a reținut că instanța de fond corect a statuat că, tranzacțiile legate de înstrăinare,

concesionare cât și darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității

administrativ-teritoriale, poartă un caracter oneros, deoarece urmează a fi încheiate ca

2

urmare a expunerii acestora la licitație, condiție obligatorie impusă de cadrul normativ

reliefat supra, având în vedere că organizarea și desfășurarea unei licitații, după reguli

speciale, întotdeauna urmărește scopul obținerii în final a prețului maximal propus.

Or, după cum se observă din dispoziția art. 77 alin. (5) din Legea nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, tranzacțiile legate de

înstrăinare, concesionare, cît și de darea în arendă ori în locațiune, a bunurilor

proprietate a unității administrativ-teritoriale, poartă un caracter oneros, deoarece

urmează a fi încheiate ca urmare a expunerii acestora la licitație, condiție obligatorie

impusă de această normă, avînd în vedere că organizarea și desfășurarea unei licitații,

după reguli speciale, întotdeauna urmărește scopul obținerii, în final, a prețului

maximal propus. Însă, utilizând expresia „cu excepția cazurilor stabilite expres prin

lege”, legiuitorul dă de înțeles că prin legi organice pot fi prevăzute și cazuri în care

tranzacțiile în privința bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale pot fi

încheiate, de exemplu, cu titlu gratuit, ca excepție de la regula instituită de art. 77 alin.

(5). Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile

obștești prevede că organizațiile obștești ce urmăresc beneficiul public la arendarea

bunurilor proprietate publică vor beneficia de condiții preferințiale, în modul stabilit

de Guvern, însă, care până în prezent nu a fost determinat și aprobat.

Conform prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea privind administrația publică

locală, autoritățile administrației publice locale beneficiază de autonomie decizională,

organizațională, gestionară și financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce privește

administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-și, în condiție legii, autoritatea în

limitele teritoriului administrat.

În conformitate cu art. 14 alin. (2) lit. c) și d), art. 43 alin. (1) lit. d) și e) din aceeași

Lege, consiliul local decide înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune

a bunurilor domeniului public al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz,

precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii. Modul de organizare

și de desfășurare a licitațiilor cu strigare și reducere, condițiile de participare la licitații

și de achitare este stabilit de Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere,

aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 136 din 10 februarie 2009.

În conformitate cu pct. 2 al Regulamentului nominalizat mai sus, organizarea și

desfășurarea licitațiilor este condiționată de publicarea prealabilă a comunicatului

informativ cu privire la licitație, de familiarizarea participanților cu bunurile expuse la

licitație, prioritatea prețului maxim propus, informarea publicului asupra rezultatelor

licitațiilor etc. Conform pct. 8 din acest Regulament, în cazurile de expunere la licitație

a activelor neutilizate în procesul tehnologic al întreprinderilor, în vederea

comercializării sau obținerii dreptului de locațiune, Comisia de licitație se instituie în

modul stabilit de Regulamentul cu privire la modul de dare în locațiune a activelor

neutilizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 483 din 29

martie 2008.

Iar, conform pct. 13 al Regulamentului cu privire la modul de dare în locațiune a

activelor neutilizate, selectarea locatarilor se efectuează prin organizare de licitații „cu

strigare” desfășurate în modul stabilit de Guvern, sau prin negocieri directe. Modul de

selectare a locatarului se stabilește de către autoritatea abilitată și se indică în acordul

de dare în locațiune.

Totodată, conform pct. 23 din Regulament menționat supra, atunci când

3

închirierea bunurilor neutilizate nu a fost solicitată la o licitație, când cheltuielile de

organizare a licitațiilor nu sunt justificate, nu sunt acoperite de chiria pe 6 luni,

autoritatea abilitată poate accepta darea bunurilor neutilizate în locațiune prin negocieri

directe. În alți termeni, se poate trece la negocieri directe privind locațiunea bunurilor

neutilizate doar în privința acelor bunuri care, deja, au fost expuse la licitație și ca

urmare nu au fost solicitate, nefiind menționat în regulamentele enunțate despre alte

condiții preferențiale.

Din conținutul celor relevate rezultă că atât timp, cât nu există alte reglementări

speciale privind modul și condițiile preferențiale de arendare, de către asociațiile

obștești ce urmăresc beneficiul public, a bunurilor proprietate a unității administrativ-

teritoriale, sunt aplicabile prevederile regulamentelor menționate. Pe cale de

consecință, raporturile juridice reglementate de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 837-XIII

din 17 mai 1996 cu privirile la asociațiile obștești, nu se încadrează în rigorile „cu

excepția cazurilor stabilite expres prin lege” ale art. 77 alin. (5) din Legea nr. 436-XVI

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală. Astfel, prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 11/32-13 din 23 decembrie 2014 s-a transmis în locațiune

Asociației Congresul Autorităților Locale din Moldova, pe un termen de 10 ani fără

drept de privatizare încăperile cu nr. xxxxxxxx, suprafața totală a bunului închiriat fiind

de 85,3 m2 din str. xxxxxxxx, nr. x, având destinația de sediu. (f.d. 11)

Instanța de apel a menționat, că prin emiterea deciziei Consiliului mun. Chișinău

nr. 2/50 din 14 martie 2017 au fost operate modificări esențiale în privința obiectului

contractat, in concreto prin majorarea suprafeței totale a bunului închiriat de la 85,3 m2

până la 184,6 m2. Ori, prelungirea unor relații contractuale în derulare presupune

menținerea intangibilă a obiectului juridic și material al acordului contractual, în caz

contrar, în asemenea manieră s-ar eluda mecanismul legal, ceea ce a și fost constatat

de către instanța de judecată în conduita pârâtului. În speță, nu s-a stabilit că licitația

publică s-ar fi petrecut, însă aceasta a eșuat și pe cale de consecință s-a recurs la

negocieri directe. În virtutea standardelor internaționale în materie și legislației

autohtone, toți sunt egali în fața legii indiferent de orice criteriu de delimitare, mai mult,

grație concurenței normelor juridice, actele legislative dispun de forță juridică

superioară față de actele normative subordonate legii, iar actele legislative cu caracter

special sunt prioritare în raport cu actele legislative cu caracter general.

Instanța de apel a reținut că prima instanță corect a constatat că Consiliul mun.

Chișinău a emis decizia nr. 2/50 din 14 martie 2017, prin omisiunea de a petrece

licitație publică în vederea transmiterii în locațiune a bunurilor aflate în gestiunea sa.

Totodată, nu poate fi reținut nici argumentul părții apelante Uniunea de Persoane

Juridice Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova precum că, în temeiul

art. 32 alin. (2) lit. b) al Legii nr. 837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile

obștești, autoritățile publice centrale și locale sprijină activitatea asociațiilor obștești,

fundațiilor și instituțiilor private cu statut de utilitate publică prin: închirierea, în

condiții preferențiale, de spații pentru activități sau darea lor în folosință gratuită. Or,

după cum a fost elucidat anterior acestea nu se încadrează în rigorile „cu excepția

cazurilor stabilite expres prin lege” ale art. 77 alin. (5) din Legea nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

22 ianuarie 2021, Consiliul mun. Chișinău a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

4

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea

unei noi hotărârii privind respingerea integrală a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat.

În motivarea recursului, Consiliul mun. Chișinău a invocat dezacordul cu decizia

instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate

și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate

pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Recurentul a declarat că Consiliul municipal Chișinău, prin aprobarea deciziei nr.

5/2 din 13 mai 2010 „Cu privire la participarea municipiului Chișinău la fondarea

Congresului Autorităților Locale din Moldova” a acceptat participarea municipiului

Chișinău, în calitate de membru fondator, la constituirea Congresului Autorităților

Locale din Moldova. Conform pct. 5 din decizia nominalizată, Consiliul municipal

Chișinău anual alocă suma de 20000 lei din contul surselor bugetului municipal, cu

titlu de cotizație. Prin urmare, intimatul urma să țină cont de faptul că Congresul

Autorităților Locale din Moldova a fost creat în baza art. 10 din Carta Europeană a

Autonomiei Locale din 15 octombrie 1985 și după cum s-a relatat Consiliul municipal

Chișinău este membru fondator al acestuia.

Prin decizia care reprezintă obiectul litigiului, Consiliului municipal Chișinău a

operat modificări în decizia nr. 11/32-13 din 23 decembrie 2014 „Cu privire la

prelungirea relațiilor contractuale de locațiune a încăperilor din str. xxxxxx, xx, lit. A

(etajul 2), Asociației Congresul Autorităților Locale din Moldova”.

Recurentul a menționat că transmiterea încăperilor de către Consiliul municipal

Chișinău, Uniunii de Persoane Juridice Asociația Congresul Autorităților Locale din

Moldova, reprezintă un drept inalienabil al proprietarului patrimoniului public și a

menționat că conform prevederilor art. 1251 Cod civil, constituie proprietate

municipală garantată prin prisma art. 500 Cod civil, conform căruia proprietarul are

dreptul de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului.

Recurentul a invocat că unicul argument indicat de către Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, este că încăperile litigioase urmau a fi înaintate la

licitație organizată în condițiile legii, însă această poziție a intimatului nu poate fi

reținută ca fiind întemeiată, or, potrivit art. 77 alin. (5) din Legea nr. 436-XVI din 28

decembrie 2006, privind administrația publică locală, înstrăinarea, concesionarea,

darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-

teritoriale, se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția

cazurilor stabilite expres prin lege. Prin urmare, legiuitorul a instituit excepții de la

regula generală privind transmiterea în locațiune a bunurilor imobile prin licitație

publică. O astfel de excepție este prevăzută de art. 1280 alin. (2) din Cod civil, care

stipulează că la expirarea contractului de locațiune, locatarul are dreptul prioritar la

încheierea contractului pe un nou termen dacă și-a onorat anterior obligațiile

contractuale, este de acord cu noile condiții contractuale stabilite de locator, bunul se

dă pe un nou termen.

Recurentul a relatat că în conformitate cu pct. 1.4 al Regulamentului gestionării

clădirilor, construcțiilor și încăperile cu altă destinație de cât cea locativă proprietate

municipală, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 11/55 din data de

23 decembrie 2014, încăperile nelocuibile se dau în locațiune în baza deciziei

Consiliului mun. Chișinău. Totodată, conform prevederilor pct. 23 din Hotărârea

5

Guvernului Republicii Moldova nr. 483 din 29 martie 2008, pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de dare în locațiune a activelor neutilizate,

autoritatea abilitată poate accepta darea bunurilor neutilizate în locațiune prin negocieri

directe atunci cînd închirierea lor nu a fost solicitată la o licitație, când cheltuielile de

organizare a licitațiilor nu sunt justificate, nu sunt acoperite de chiria pe 6 luni.

Recurentul a indicat că Consiliul municipal Chișinău se afla deja în raporturi de

locațiune cu Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova, obiectul

contractului de locațiune fiind încăperile nelocuibile din str. xxxxxxx, nr. x (etaj 2).

Consideră că, Consiliul municipal Chișinău dispunea de dreptul de a opera modificările

de rigoare în contractul de locațiune nr. 5/15/005 din 05 ianuarie 2015, prin actul

administrativ contestat, fără organizarea licitației.

La data de 26 februarie 2021 Uniunea de Persoane Juridice Asociația Congresul

Autorităților Locale din Moldova a depus cerere de recurs prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărârii privind respingerea integrală a acțiunii depuse de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

În motivarea recursului, Uniunea de Persoane Juridice Asociația Congresul

Autorităților Locale din Moldova a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, instanța de apel nu a apreciat ce

drept recunoscut de lege, inclusiv de interes public, a fost vătămat în prezenta cauză.

Recurenta a indicat că Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova se

afla deja în raporturi de locațiune cu autoritățile din mun. Chișinău. În speță, părțile

contractului de locațiune a încăperilor au convenit doar la aspecte de optimizare și

asigurare a activității acceptabile pentru ambele părți, inclusiv utilizarea unor spații

nefolosite afectate de incendiu fapt probat în instanță, care ar fi adus inclusiv venituri

la bugetul mun. Chișinău. În rezultatul negocierilor și a deciziei respective a Consiliului

municipal, a avut loc o ajustare a spațiului între părți. Uniunea de Persoane Juridice

Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova a cedat o cameră mai mare, unde

erau amplasați majoritatea specialiștilor lor, pentru specialiștii locatorului, și pentru

optimizarea activității structurii municipalității, în schimbul a unor camere mai mici în

același loc, dar amplasate la un etaj mai sus, care nu erau utilizate de mult timp. Aceasta

era absolut necesar pentru a perfecționa serviciile prestate de către administrația

publică locală, inclusiv mun. Chișinău, ca membru a Congresul Autorităților Locale

din Moldova, reieșind din faptul că specialiștii Congresul Autorităților Locale din

Moldova nu aveau spațiu de lucru și unii erau amplasați chiar în sala de ședință. Cele

menționate demonstrează că actul administrativ contestat a fost aprobat pentru a

asigura perfecționarea relațiilor contractuale existente, ceea ce este o chestiune ce

vizează numai părțile și nu necesită licitație, respectiv instanța de apel a facut o

apreciere eronată.

Recurenta a indicat că Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova

(CALM), este o asociație obștească cu statut special, fiind creată în baza art. 10 din

Carta Europeană a Autonomiei Locale din 15 octombrie 1985, iar Consiliul mun.

Chișinău este membru fondator al Congresului Autorităților Locale din Moldova. Art.

14, 15 și 29 din Statutul Congresului Autorităților Locale din Moldova prevăd drepturi

6

și obligații ale membrilor privind susținerea materială a activității Asociației. Cu atât

mai mult, conform art. 10 din Carta Europeană a Autonomiei Locale din 15 octombrie

1985, trebuie să fie asigurat dreptul de asociere al autorităților administrației publice

locale, iar spațiul accesibil este un element important activității respective, însă,

instanțele judecătorești inferioare restricționează asigurarea și realizarea drepturilor

respective.

Recurenta a invocat prevederile art. 33 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 837 din

17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești care prevede că autoritățile publice

centrale și locale sprijină activitatea asociațiilor obștești, fundațiilor și instituțiilor

private prin închirierea, în condiții preferențiale, de spații pentru activități sau darea lor

în folosință gratuită. Cu atât mai mult aceasta ar fi aplicabil, în cazul când autoritatea

locală este membru fondator a asociației. În context, ar fi un non-sens ca structurile

fondate de autoritățile mun. Chișinău (întreprinderi și instituții) să li se poată fi date în

locațiune bunuri, doar prin licitație. Prin urmare, consideră apelanta că instanța a omis

să aprecieze statutul și specificul relațiilor subiecților actului administrativ, condiție

cheie la încadrarea juridică și aplicarea justă a cadrului normativ.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 noiembrie 2020, fiind

notificată Consiliului mun. Chișinău și Uniunii de Persoane Juridice Asociația

Congresul Autorităților Locale din Moldova prin intermediul oficiului poștal, la data

de 27 ianuarie 2021, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la materialele

cauzei (f.d.1136-137, vol. II). Astfel, recursurile depuse la 22 ianuarie 2021 și

26 februarie 2021 sînt depuse în termen.

La 08 februarie 2021 și 26 februarie 2021 în adresa intimaților Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat și Uniunii de Persoane Juridice Asociația Congresul

Autorităților Locale din Moldova și Consiliului mun. Chișinău au fost expediate copiile

recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 147, 168 vol.

II).

Intimații Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și Uniunea de Persoane

Juridice Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova și Consiliului mun.

Chișinău nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe la

recursurile depuse de Consiliul mun. Chișinău și Uniunea de Persoane Juridice

Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Consiliul mun. Chișinău

și Uniunea de Persoane Juridice Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova,

în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

7

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

8

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile

depuse de Consiliul mun. Chișinău și Uniunea de Persoane Juridice Asociația

Congresul Autorităților Locale din Moldova.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Consiliul mun. Chișinău și Uniunea de Persoane Juridice

Asociația Congresul Autorităților Locale din Moldova se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

9