3ra-21/21 — anularea actului administrativ, repararea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata

3ra-21/21 — anularea actului administrativ, repararea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-21/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (I. Chirtoaca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

D E C I Z I E

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Teodor Deli,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Teodor Deli împotriva Primăriei municipiului Chișinău, persoană terță

Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei municipiului

Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Teodor Deli împotriva hotărârii din 06 decembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 14 februarie 2017, Teodor Deli a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ,

repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că este pensionar și invalid xxxx. Direcția de

colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău, încearcă

să estorcheze bani, emițând în acest sens un aviz de plată pentru anul 2016 a

impozitului pe bunul imobil, în pofida faptului că este scutit prin lege de mai mulți

ani de la plata impozitului.

Reclamantul a mai invocat că situația sa este cunoscută Direcției de colectare a

impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău, ca urmare a

vizitelor persoanelor din cadrul Direcției la domiciliul său în anii 2002, 2006 și 2008.

La 26 decembrie 2016, a depus cerere privind calcularea ilegală și nejustificată

a impozitului pe bunul imobil, însă prin răspunsul din 16 ianuarie 2017, recepționat

1

la 17 ianuarie 2017, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul

Primăriei din mun. Chișinău a refuzat în soluționarea cererii sale.

A solicitat reclamantul anularea actelor Primăriei mun. Chișinău și anume

avizului de plată pentru impozitul imobiliar pentru anul 2016 nr. 0150678947 din 13

decembrie 2016 cu somația nr. 0150678947 din 13 decembrie 2016, emise în

privința lui Teodor Deli ca fiind ilegale și neîntemeiate, încasarea prejudiciului

moral în mărime de 20 000 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică.

Prin încheierea din 15 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru nu

a fost dat curs cererii de chemare în judecată depuse de către Teodor Deli,

comunicându-i reclamantului despre necesitatea înlăturării neajunsurilor cererii de

chemare în judecată, acordându-i termen până la 13 martie 2017 (f.d. 4-5).

Prin încheierea din 24 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

restituită cererea de chemare în judecată înaintată de Teodor Deli, din motivul că în

termenul acordat de către instanță, reclamantul nu a înlăturat neajunsurile stabilite

la depunerea cererii de chemare în judecată (f.d. 7-8).

Prin decizia din 25 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul

declarat de Teodor Deli, a fost casată încheierea din 24 martie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu trimiterea cauzei la rejudecare la faza de primire a cererii

de chemare în judecată, în aceeași instanță și același complet de judecată (f.d. 14-

17).

Prin hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată înaintată de către Teodor Deli împotriva Primăriei

mun. Chișinău privind anularea actului administrativ, a fost respinsă ca nefondată.

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, Teodor Deli la 03

ianuarie 2019 a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 06 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 21 martie 2019, în termenul acordat de

către instanța de apel, a depus și apelul motivat.

Prin încheierea protocolară din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

proces a fost atrasă în calitate de terță persoană Direcția de colectare a impozitelor

și taxelor locale a Primăriei mun.Chișinău (f.d. 101-102).

Prin decizia din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Teodor Deli și menținută hotărârea din 06 decembrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 09 martie 2020 Teodor Deli a depus recurs împotriva deciziei din 26

noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei decizii noi, prin care să fie

admisă cererea de chemare în judecată.

În motivarea recursului a invocat că instanțele inferioare nu au constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii și că

normele dreptului material și procedural au fost aplicate eronat.

A menționat recurentul că instanțele inferioare au examinat cauza superficial și

au ignorat prevederile art. 191 Cod fiscal, astfel nu au aplicat legea cerea trebuia să

fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

La 03 septembrie 2020, în adresa intimatei, Primăria mun.Chișinău, a fost

expediată copia recursului (f.d. 166, 168), care însă nu și-a valorificat dreptul de a

depune referință pe marginea recursului declarat de Teodor Deli.

2

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 26 noiembrie 2019, în prezența

recurentului Deli Teodor, fiind expediată în adresa participanților la proces la data

de 03 februarie 2020 și recepționată de către recurent, conform avizului de recepție,

la data de 06 februarie 2020 (f.d. 159).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că Deli Teodor s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul la 09 martie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod

administrativ.

La 04 noiembrie 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de Teodor

Deli împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, completul

de admisibilitate al completului specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție a dispus examinarea recursului, în complet de 5

judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de Teodor

Deli neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de respingere a recursului.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art. 21

și art. 36 din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Conform art. 22 din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și

volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată

competente, faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor

legale nu necesită a fi probate, până la proba contrarie.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019).

3

Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), orice

persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către

o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente

pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei

ce i-a fost cauzată.

Conform art. 3 din aceeași lege, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ

îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este

vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de:

autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi;

subdiviziunile autorităților publice; funcționarii din structurile specificate la lit. a) și

b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

În temeiul art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu

este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

Din actele și lucrările dosarului prezentate de părți, se atestă că la 13 decembrie

2016 Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei

mun.Chișinău a emis avizul de plată a impozitului pe bunurile impbiliare pentru anul

2016 nr. 0150678947 ce vizează imobilul cu numărul cadastral xxxx situat în mun.

xxxx, str.xxxx, ap.xx, contribuabil Deli Teodor, suma totală calculată spre plată

constituind 299,22 de lei (f.d. 30).

Totodată avizul de plată nr. 0150678947 din 13 decembrie 2016 a fost expediat

în adresa contribuabilului Teodor Deli fiind însoțit de o somație, prin care ultimul a

fost atenționat privind achitarea impozitului obligatoriu în termen de 10 zile de la

data recepționării acestei somații, iar în cazul neachitării benevole suma totală va fi

încasată în mod forțat prin aplicarea modalităților de executare silită prevăzute de

legislația în vigoare. Totodată, Teodor Deli a fost atenționat și referitor la faptul că

penalitatea se va calcula până la data achitării. Contribuabilului i s-a explicat dreptul

de a contesta somația în termen de 10 zile de la data recepționării acesteia, iar în caz

contrar se va recurge la măsurile de asigurare a stingerii obligației fiscale prevăzute

la art. 227 din Codul fiscal (f.d. 30, verso).

Actele cauzei atestă că Teodor Deli nefiind de acord cu avizul de plată și

somația din 13 decembrie 2016, a înaintat la 26 decembrie 2016 Direcției de

colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.Chișinău cerere

prealabilă prin care a solicitat anularea avizului de plată a impozitului și somației,

deoarece dânsul este pensionar și invalid xxxx (f.d. 31).

Tot din materialele dosarului, s-a constatat că prin răspunsul nr. 01-18/1231-

06/217 din 11 ianuarie 2017, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din

cadrul Primăriei mun.Chișinău a refuzat în admiterea solicitării înaintate de către

Teodor Deli, indicând că pentru acordarea scutirii prevăzute de art. 283 din Codul

4

fiscal urmează a fi prezentate documente confirmative despre gradul de invaliditate,

deoarece solicitantul nu a fost regăsit în lista furnizată anual în mod automatizat de

către Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d. 31, verso).

Ca rezultat, Teodor Deli a înaintat la 14 februarie 2017 cerere de chemare în

judecată, solicitând anularea actelor Primăriei mun. Chișinău și anume avizul de

plată nr. 0150678947 din 13 decembrie 2016 pentru impozitul imobiliar pentru anul

2016 cu somația nr. 0150678947 din 13 decembrie 2016, încasarea prejudiciului

moral în mărime de 20 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a concluzionat asupra

netemeiniciei acțiunii depuse, fiind respinse integral solicitările reclamantului.

Concluziile instanței de fond, au fost apreciate ca fiind juste și de către instanța

de apel, care a respins apelul depus de Teodor Deli și a menținut hotărârea din 06

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că la momentul emiterii avizului

de plată și a somației, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul

Primăriei municipiului Chișinău nu avea la dispoziție datele despre faptul că Deli

Teodor beneficiază de scutire de la plata impozitului pe bunurile imobiliare, în

temeiul art. 283 din Codul fiscal. Or, abia prin scrisoarea nr. 3328 din 23 octombrie

2017, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei

municipiului Chișinău, a fost informată de către Casa Națională de Asigurări Sociale

că Deli Teodor, este beneficiar de pensie de dizabilitate accentuată, stabilită la 24

septembrie 2000.

Colegiul a invocat că, la momentul depunerii cererii prealabile Deli Teodor, a

avut posibilitatea de a prezenta probe pertinente și concludente care ar dovedi faptul

că beneficiază de scutire de la plata impozitului pe bunurile imobiliare în temeiul

art. 283 din Codul fiscal.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind întemeiată concluzia instanței de

fond privind respingerea pretenției cu privire la anularea avizului de plată nr.

0150678947 din 13 decembrie 2016 pe impozitul imobiliar pentru anul 2016, cât și

a somației nr. 0150678947 din 13 decembrie 2016, emise în privința lui Deli Teodor.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată de către

instanțele judecătorești este corectă.

În conformitate cu prevederile art. 283 din Codul fiscal, de impozitul pe

bunurile imobiliare sînt scutiți: a) autoritățile publice și instituțiile finanțate de la

bugetele de toate nivelurile;

b) societățile orbilor, surzilor și invalizilor și întreprinderile create pentru

realizarea scopurilor statutare ale acestor societăți;

c) întreprinderile penitenciarelor;

d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie și Reabilitare

al Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei;

e) obiectivele de protecție civilă;

f) organizațiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

5

g) misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în Republica Moldova,

precum și reprezentanțele organizațiilor internaționale acreditate în Republica

Moldova, în baza principiului reciprocității, în conformitate cu tratatele

internaționale la care Republica Moldova este parte;

h) persoanele de vîrstă pensionară, persoanele cu dizabilități severe și

accentuate, persoanele cu dizabilități din copilărie, persoanele cu dizabilități medii

(participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și

independenței Republicii Moldova, participanți la acțiunile de luptă din Afghanistan,

participanți la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, precum și

persoanele supuse represiunilor și ulterior reabilitate.)

i) familiile participanților căzuți în acțiunile de luptă pentru apărarea integrității

teritoriale și independenței Republicii Moldova și persoanele care au fost întreținute

de aceștia;

j) familiile militarilor căzuți în acțiunile de luptă din Afghanistan și persoanele

care au fost întreținute de aceștia;

k) familiile care au copii cu dizabilități în vîrstă de pînă la 18 ani și membrii

familiilor care au la întreținere și îngrijire permanentă persoane cu dizabilități;

l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor

la lucrările de lichidare a consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl și persoanele

care au fost întreținute de acestea.

m) instituțiile medico-sanitare publice finanțate din fondurile asigurării

obligatorii de asistență medicală.

n) Compania Națională de Asigurări în Medicină și agențiile ei teritoriale.

o) Banca Națională a Moldovei;

p) proprietarii sau deținătorii bunurilor rechiziționate în interes public, pe

perioada rechiziției, conform legislației.

r) persoanele fizice deținătoare de case de locuit sau alte încăperi de locuit

(folosite ca locuință de bază) în locațiune ce se află în proprietatea publică a statului

sau în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale.

s) organizațiile necomerciale care corespund cerințelor art. 52, în cadrul cărora

funcționează instituțiile de asistență socială.

Categoriile de persoane indicate la alin.(1) lit. h)- l) beneficiază de scutire la

plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru terenurile pe care este amplasat

fondul de locuințe, pentru loturile de pe lîngă locul de trai (inclusiv terenurile

atribuite de către autoritățile administrației publice locale ca loturi de pe lîngă locul

de trai și distribuite în extravilan din cauza insuficienței de terenuri în intravilan),

precum și pentru bunurile imobiliare (clădiri, construcții, apartamente) de pe acestea

în limita costului imobilului-domiciliu (în lipsa acestuia – reședință) de pînă la 30

mii lei. Pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă (apartamente și case de

locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii și orașe, inclusiv

din localitățile aflate în componența acestora, cu excepția satelor (comunelor) ce nu

se află în componența municipiilor Chișinău și Bălți, scutirea de plata impozitului

pe bunurile imobiliare pentru categoriile de persoane indicate la alin. (1) lit. h)–l) se

acordă în limita valorii imobilului – domiciliu (în lipsa acestuia – reședință),

conform anexei la prezentul titlu.

6

În cazul în care dreptul la scutire de impozitul pe bunurile imobiliare se naște

sau se stinge pe parcursul anului fiscal, recalcularea impozitului se efectuează

începînd cu luna din care persoana are sau nu are dreptul la această scutire.

De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiți

proprietarii și beneficiarii ale căror terenuri și loturi de pămînt:

a) sînt ocupate de rezervații, parcuri dendrologice și naționale, grădini botanice;

b) sînt destinate fondului silvic;

b1) sînt destinate fondului apelor în cazul în care nu sînt antrenate în activitatea

de întreprinzător;

c) sînt folosite de organizațiile științifice și instituțiile de cercetări științifice cu

profil agricol și silvic în scopuri științifice și instructive;

d) sînt ocupate de plantații multianuale pînă la intrarea pe rod;

e) sînt ocupate de instituțiile de cultură, de artă, de cinematografie, de

învățămînt, de ocrotire a sănătății; de complexele sportive și de agrement (cu

excepția celor ocupate de instituțiile balneare), precum și de monumentele naturii,

istoriei și culturii, a căror finanțare se face de la bugetul de stat sau din contul

mijloacelor sindicatelor;

f) sînt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor

fluviale și pistelor de decolare;

g) sînt atribuite zonelor frontierei de stat;

h) sînt de uz public în localități;

i) sînt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind recunoscute

distruse, dar ulterior restabilite – pe o perioadă de 5 ani.

j) sînt supuse poluării chimice, radioactive și de altă natură dacă Guvernul a

stabilit restricții privind practicarea agriculturii pe aceste terenuri.

Pornind de la prevederile normelor legale enunțate supra, Colegiul reține că,

avizul de plată cu nr. 0150678947 a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul

2016, figurând în calitate de contribuabil Deli Teodor, și somația cu nr. 0150678947

prin care ultimul este atenționat despre achitarea impozitului în termen de 10 zile,

au fost emise de Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul

Primăriei municipiului Chișinău.

La acest capitol se remarcă că, la momentul emiterii acestor acte Direcția de

colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei municipiului Chișinău

nu avea la dispoziție datele despre faptul că Deli Teodor beneficiază de scutire de la

plata impozitului pe bunurile imobiliare în temeiul art. 283 din Codul fiscal. Or,

conținutul scrisorii nr. 3328 din 23 octombrie 2017, Direcția de colectare a

impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei municipiului Chișinău a fost

informată de către Casa Națională de Asigurări Sociale că, Deli Teodor este

beneficiar de pensie de dizabilitate accentuată stabilită la 24 septembrie 2000.

În acest context, așa cum a stabilit și instanțele ierarhic inferioare, Deli Teodor

la momentul depunerii cererii prealabile a avut posibilitatea de a prezenta probe

pertinente și concludente care ar dovedi faptul că beneficiază de scutire de la plata

impozitului pe bunurile imobiliare în temeiul art. 283 din Codul fiscal, fapt care nu

a fost realizat de către recurent.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că, este justă și întemeiată soluția

instanțelor ierarhic inferioare privind respingerea pretenției privind anularea

7

avizului de plată nr. 0150678947 din 13 decembrie 2016 pe impozitul imobiliar pe

anul 2016, cât și somația nr. 0150678947 din 13 decembrie 2016, emise în privința

lui Deli Teodor. Or, în absența unor probe precum că, Deli Teodor beneficiază de

scutire de la plata impozitului pe bunurile imobiliare în temeiul art. 283 din Codul

fiscal, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei

municipiului Chișinău în temeiul legal a emis avizul de plată cu nr. 0150678947, a

impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2016, și somația cu nr. 0150678947,

prin care se atenționează despre achitarea impozitului în termen de 10 zile, pe

numele lui Deli Teodor.

În continuare, instanța de recurs reține ca fiind corectă concluzia instanțelor

ierarhic inferioare cu privire la respingerea cerțințelor privind repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată or, aceste pretenții sunt subsecvente,

pretenției principale, care a fost respinsă.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs constată că, susținerile

recurentului nu constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele

invocate mai sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și

elucidate pe deplin de către instanța de apel și prima instanță, având la bază cumulul

de probe apreciate cu respectarea normelor de drept material și procedural.

Prin prisma jurisprudenței CEDO și anume cauza Rebai și alții contra Franței

din 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că art. 6 § 1 al

Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în recurs, cu atât

mai mult, că acestea nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt neîntemeiate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Teodor Deli.

Se menține decizia din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Teodor Deli

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, persoană terță Direcția de colectare a

8

impozitelor și taxelor locale a Primăriei municipiului Chișinău cu privire la anularea

actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

9