2ra-459/21 — obligarea restituitii documentelor contabile

2ra-459/21 — obligarea restituitii documentelor contabile (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-459/21

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) O. Parfeni

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, V. Cotorobai, L. Pruteanu

Î N C H E I E R E

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către SA ”Institutul de

Proiectări Drumuri Auto” și SRL ”Articole Betonate și Co”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de SA ”Institutul de

Proiectări Drumuri Auto” și SA ”Alet” împotriva lui Dolganiuc Alexei,

intervenienți accesorii SRL ”Articole Betonate și Co”, SRL ”Plastan”,

SA ”Izotermocom”, SRL ”Articole Betonate”, SA ”Semnal” cu privire la obligarea

restituirii documentelor privind organizarea, evidența, funcționarea, documentele

contabile și alte documente ce aparțin altor întreprinderi, încasarea prejudiciului

material,

la cererea intervenientului principal SRL ”Plastan” împotriva lui Dolganiuc

Alexei, intervenienți accesorii SRL ”Articole Betonate și Co”, SA ”Alet”, SA

„Izotermocom”, SRL ”Articole Betonate” și SA Semnal” cu privire la obligarea

restituirii documentelor contabile,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2020, prin care

s-au respins apelurile declarate de SA ”Institutul de Proiectări Drumuri Auto”,

SRL ”Articole Betonate și Co”, SA ”Alet” și cererea de alăturare la apel depusă de

SA ”Semnal” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

27 aprilie 2018,

c o n s t a t ă :

La 24 ianuarie 2013, SA ”Institutul de Proiectări Drumuri Auto” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Dolganiuc Alexei cu privire la

obligarea restituirii documentelor privind organizarea, evidența, funcționarea,

documentele contabile și ale altor întreprinderi care dețineau astfel de documente

în încăperile închiriate și încasarea cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea acțiunii, SA ”Institutul de Proiectări Drumuri Auto” a menționat

că este proprietarul bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. Bucuriei, 12A, fapt

confirmat prin adeverința de privatizare nr. 19/03 din 13.02.2001, Actul de

estimare din 01.04.1995, statutul SA „IPDA” nr. 10504441 din 08.06.1999, decizia

Judecătoriei Economice din 19.07.1998, hotărârea Curții de Apel Economice din

15.06.2005 și hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 30.07.2010.

Bunul imobilul constituie parte a capitalului social al societății, corespunzător

acțiunilor emise și subscrise ale acționarilor.

Reclamantul a indicat că, în perioada februarie 2005 - august 2010, complexul

imobiliar situat pe str. Bucuriei 12 A, mun. Chișinău, a fost ocupat abuziv și folosit

de către Dolganiuc Alexei.

Conform datelor din Registrul de stat a persoanelor juridice, în perioada

08.06.1999 - 06.06.2000, administrator al SA „IPDA” a fost Dolganiuc Alexei, iar

în baza procesului-verbal nr.3 al ședinței consiliului SA „IPDA” din 06.06.2000,

au fost consemnate în Registrul de stat a persoanelor juridice date cu privire la noul

administrator.

Astfel, deși începând cu luna iunie 2000, funcția de administrator a fost

ocupată de o altă persoană, Dolganiuc Alexei a efectuat o serie de acțiuni fără a

avea împuterniciri, iar ca urmare activitatea și imaginea SA „IPDA” a fost

prejudiciată considerabil.

La momentul instalării ilegale a lui Dolganiuc Alexei în acest imobil, toate

persoanele juridice care aveau încheiate contracte de locațiune au fost evacuate.

Accesul în bunul imobil a fost interzis administrației SA „IPDA” cât și

persoanelor juridice, iar toate documentele care se aflau în birouri au rămas în

încăperile din imobilul aflat pe str. Bucuriei, 12A, mun. Chișinău.

Astfel, în luna februarie 2005, toate societățile comerciale care închiriau

încăperi în imobilul din str. Bucuriei, 12A, au fost impuse să părăsească clădirea,

unde aveau sediul lor juridic, iar ulterior s-a constatat că aceste documente lipsesc.

Începând cu sfârșitul lunii august anul 2010, SA „IPDA” a recuperat unele

încăperi din imobilul care îi aparține cu drept de proprietate amplasat în mun.

Chișinău, str. Bucuriei, 12A, care a fost administrat ilegal de Dolganiuc Alexei.

La data de 26 august 2010, SA „IPDA” i-a fost permis accesul în complexul

imobiliar, însă după intrarea în imobil, s-a constatat faptul lipsei unor documente

ale societății.

Prin urmare, situația descrisă a generat diferite probleme în ceea ce privește

activitatea societății precum și imposibilitatea de a satisface cererile foștilor

angajați, care la moment solicită eliberarea actelor, ce confirmă perioada de

activitate în cadrul societății, acte care sunt necesare persoanelor spre a fi

prezentate la organele de stat pentru a fi calculată pensia pentru limita de vârstă și a

beneficia de alte facilități.

Avînd în vedere că Dolganiuc Alexei a eliberat și eliberează certificate din

numele societății, care nu pot fi eliberate decât în baza documentelor din arhiva

societății, se constată faptul că aceste documente sunt la pârât, astfel fiind încălcat

și lezat dreptul de proprietate, societatea fiind în imposibilitate să dispună în mod

2

liber de bunurile sale și a folosi documentele după destinație, cauzând prejudicii

considerabile societății.

Ulterior, prin cererea din 10.04.2013, SA „IPDA” a solicitat de la pârâtul

Dolganiuc Alexei, următoarele documente (f.d.17 Vol. I):

- Actele de constituire: certificatul de înregistrare a SA „IPDA”; statutul

societății SA „IPDA”; contractul de constituire a societății SA „IPDA”; adeverința

de emisie a hârtiilor de valoare a SA „IPDA”; adeverința de privatizare a

patrimoniului din 13 februarie 2001 a SA „IPDA”;

- Contracte: contract de arendă a spațiilor a încăperilor nelocuibile din

01.10.1999, încheiat între SA „IPDA” și SRL „Stals TDI”; contractul de arendă a

încăperilor nelocuibile din 27.10.1999 încheiat între SA „IPDA” și SRL

„Flanjucom”; contractul de arendă a încăperilor nelocuibile din 01.10.1999

încheiat între SA „IPDA” și SRL „Truck”; contractul de arendă a încăperilor

nelocuibile din 01.04.1999 încheiat între SA”IPDA” și SRL ”Combo”; contractul

de arendă a spațiilor a încăperilor nelocuibile din 01.04.1999 încheiat între SA

„IPDA” și SRL „Avers”; contractul de arendă a încăperilor nelocuibile din

20.01.1999 încheiat între SA „IPDA” și Panurco V.; contractul de arendă a

încăperilor nelocuibile din 01.01.1999 încheiat între SA „IPDA” și Poșta

Moldovei; contractul de arendă a încăperilor nelocuibile din 01.06.2001 încheiat

între SA „IPDA” și SA „Semnal”, contract de arendă a încăperilor nelocuibile din

01.06.2002 încheiat între SA „IPDA” și SA „Transproiect”; contractul de

înstrăinare a imobilului din 03.07.2002 dintre SA „IPDA” și SRL „Bursa de Imobil

IVC”;

- Documente contabile al SA „IPDA”: fișele personale ale salariaților SA

„IPDA” din momentul constituirii pînă în anul 2004, inclusiv; registrul de livrări

pe anii 1999 -2004 inclusiv; registrul de procurări pe anii 1999-2004 inclusiv;

registrul pe casă pe anii 1999-2004 inclusiv; facturile de expediție pe anii 1999-

2004 inclusiv; jurnalul de order; bilanțurile contabile (trimestriale) pe anii 1999-

2004 inclusiv; bilanț contabil (anual) pe anii 1999-2004 inclusiv.

Prin încheierea protocolară din 28 iulie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău s-a admis demersul SA ,,IPDA”, reprezentată de avocatul Doina

Verejan și s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii

SRL ,,Articole Betonate & Co și SRL ,,Articole Betonate”. (f.d. 116-117 Vol.

I).

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22 mai 2015, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SA ,,IPDA”

(f.d. 209, 211-215 Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, au fost admise

apelurile declarate de SA ,,IPDA” și SRL ,,Articole Betonate & Co”, s-a casat

hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22 mai 2015, cu trimiterea

cauzei pentru rejudecare la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, în alt complet

de judecată (f.d. 24-28 Vol. II).

La 07 octombrie 2016, SA ,,IPDA” a depus cerere de concretizare, prin

care a indicat în calitate de intervenienți accesorii de partea reclamantului

SRL ”Plastan”, SA ”Alet”, SA ”Izotermocom”, SRL ”Articole Betonate”,

3

SA ”Semnal” (în proces de insolvabilitate), pentru a nu fi îngrădite drepturile și

interesele legitime ale ultimilor în rezultatul emiterii actului judecătoresc (f.d.

82-83 Vol. II).

La 18 noiembrie 2016, SRL ,,Plastan” a solicitat atragerea sa în proces în

calitate de intervenient principal, cu obligarea lui Dolganiuc Alexei să restituie

documentele contabile (M-2 Delegație, factura de expediție, Anexă factură de

expediție; M-2a Delegație, Fișele personale ale salariaților; registru de casă) și

actele de constituire a societății (f.d. 103-106 Vol. II).

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06 decembrie

2016, a fost atrasă în proces SRL ,,Plastan” în calitate de intervenient principal

(f.d. 127 Vol. II).

La 16 ianuarie 2017, SA ,,Alet” a depus cerere de atragerea sa în proces în

calitate de coreclamant, solicitând admiterea cererii de chemare în judecată și

încasarea de la Dolganiuc Alexei a prejudiciului material în sumă de 20 000 lei

(f.d. 138-141 Vol. II).

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 martie 2017,

s-a atras în proces SA ,,Alet” în calitate de coreclamant (f.d. 167 Vol. II).

Prin hotărârea din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-au respins ca neîntemeiate, cererea de chemare în judecată depusă de

SA ,,IPDA” și SA ,,Alet” și cererea intervenientului principal SRL ,,Plastan”.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 aprilie 2018,

s-au respins ca neîntemeiate, cererea de chemare în judecată depusă de SA

,,IPDA” și SA ,,Alet” și cererea intervenientului principal SRL ,,Plastan” (f.d.

116,133-144 Vol. III).

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că în perioada februarie 2005 – august 2010, imobilul SA ”IPDA”, situat

pe str. Bucuriei 12A din mun. Chișinău, a fost administrat de Dolganiuc Alexei.

De asemena, instanța de fond a menționat că din procesul-verbal al

executorului judecătoresc Romaliischi Maxim din 26 august 2010, rezultă că ieșind

la fața locului pe str. Bucuriei 12A din mun. Chișinău, în vederea executării titlului

executoriu din 02 iunie 2010 emis de Judecătoria Economică de Circumscripție

privind instalarea SA ”IPDA” în imobilul menționat conform situației anterioare

perfectării contractului de vânzare-cumpărare din 03 iulie 2002, cu participarea

reprezentantului Comisariatului de Poliție Buiucani, a reprezentantului SA ”IPDA”

și a martorilor, a fost permis accesul SA ”IPDA” în imobil în mod forțat, prin

tăiera lacătului de la ușa din mijloc.

La fel, instanța a stabilit că prin ordonanța Procuraturii Buiucani mun.

Chișinău din 16 septembrie 2013, a fost clasat procesul penal în cauza penală

inițiată la 01 octombriw 2012 în baza semnelor infracțiunii prevăzută de art. 360

alin. (1) Cod penal, pe faptul sustragerii socumentelor ce aparțin SA ”IPDA”.

Temeiul clasării procesului penal a constituit cererea administratorului

SA ”IPDA” Coroșanu Grigore, în care a mențiinat că societatea nu s-a adresat

organului de urmărire penală cu careva plângeri în privința sustragerii actelor din

arhiva sa, iar de către administrație nu au fost împuternicite persoane în acest sens.

4

Potrivit ordonanței menționate, s-a stabilit faptul că la momentul evacuării lui

Dolganiuc Alexei și instalării SA ”IPDA” în imobilul situat pe str. Bucuriei 12A

din mun. Chișinău, arhiva și alte documente erau în subsolul imobilului, iar

procurorul a stabilit că persoanele evaxuate, printre cae era și Dolganiuc Alexei, au

fost supravegheate până și-au împachetat bagajele și au fost imediat conduse la

ieșire.

Deci, instanța de fond a specificat că reclamantul nu și-a justificat prin probe

pretențiile invocate în cererea de chemare în judecată.

Or, prin procesul-verbal al executorului judecătoresc Romaliischi Maxim din

26 august 2010, nu s-a constatat disparițiaarhiveu și a documentelor solicitate de

reclamant.

Mai mult ca atât, din ordonanța Procuraturii Buiucani mun. Chișinău din

16 septembrie 2013, rezultă că în momentul executării titlului executoriu și după

aceasta, de către factorii de decizie a SA ”IPDA”, nu a fpst efectuată predarea-

primirea, precum și inventaroerea bunurilor materiale și a documentelor ce se aflau

în incinta clădirii.

Prin urmare, prima instanță a concluzionat faptul că în perioada februarie

2005 – august 2010, Dolganiuc Alexei a administrat imobilul SA ”IPDA”, nu

constituie temei de a concluziona că documentele solicitate de reclamant se află la

pârât, dat fiind faptul că la materialele cauzei nu este anexat nici un act

judecătoresc definitiv și irevocabil prin care s-ar constata că pârâtul a reținut fără

un drept documentele privind organizarea, evidența, funcționarea, precum și

documentele contabile ale SA ”IPDA” și alte documente ce aparțin altor

întreprinderi.

Totodată, instanța de judecată a reținut că din momentul instalării în imobilul

din str. Bucuriei 12A din mun. Chișinău – 26 august 2010 și până la 24 ianuarie

2013 – depunerea cererii de chemare în judecată, nu au fost înaintate careva

pretenții cu referire la lipsa arhivei și alte documente ce apațin altor întreprinderi.

La fel nici întreprinderile care închiriau încăperi în imobilul respectiv în această

perioadă, nu au înaintat careva pretenții referitoare la lispa documentației.

În consecință, instanța de fond a specificat că circumstanțele descrise

determină că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2020, s-au respins

apelurile declarate de SA ”IPDA”, SRL ”Articole Betonate și Co”, SA ”Alet” și

cererea de alăturare la apel depusă de SA ”Semnal” și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 aprilie 2018.

La 05 februarie 2021, SA ”IPDA” a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Recurentul SA ”IPDA”, în motivarea recursului a invocat că instanța de apel

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, precum și faptul că a interpretat

eronat legea, iar circumstanțele în cauză constituie temei de casare a deciziei

recurate.

De asemenea, a menționat că potrivit procesului-verbal întocmit de executorul

judecătoresc Romaliischi Maxim la 26 august 2010, se constată că lui Dolganiuc

5

Alexei i s-a solicitat să părăsească încăperile din imobilul situat pe str. Bucuriei

12A mun. Chișinău, iar în birouri și în subsol nu s-au depistat careva acte care ar

aparține SA ”IPDA” sau altor societăți comerciale.

Astfel, în lipsa depistării în imobil a documentației privind organizarea,

funcționarea și documente contabile care aparțin SA ”IPDA” și altor întreprinderi,

se denotă faptul că intimatul deține aceste documente solicitate, iar dreptul

SA ”IPDA” de a solicita restituirea acestora este primordial.

Mai mult ca atât, la materialele cauzei au fost anexate documente certificate

eliberate de Dolganiuc Alexei unor presupuși angajați ai SA ”IPDA” referitor la

perioada de activitate și remunerația acestora, care au fost bazate pe date contabile

și a fost aplicată ștampila SA ”IPDA”.

Prin urmare, faptul ce denotă că documentația întreprinderii s-a aflat și se află

în posesia lui Dolganiuc Alexei.

La 19 februarie 2021, SRL ”Articole Betonate și Co” a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să

fie admisă.

Recurentul SRL ”Articole Betonate și Co”, în motivarea recursului a invocat

că instanța de apel eronat a concluzionat că nu a fost dovedit faptul că Dolganiuc

Alexei a ocupat abuziv imobilul situat pe str. Bucuriei 12A mun. Chișinău.

La caz, recurentul a invocat procesul-verbal din 26 august 2010, întocmit de

executorul Romaliischi Maxim, din care rezultă că Dolganiuc Alexei a ocupat

abuziv imobilul respectiv, precum și faptul că prezentându-se la fața locului,

ultimul a menționat că și-a luat lucrurile personale și eliberează benevol bunul

imobil.

Astfel, în opinia recurentului, din motiv că Dolganiuc Alexei a reținut fără

nici un drept și nu a restituit documentele solicitate, a fost încălcat dreptul de

proprietate al întreprinderii, societatea fiind în imposibilitate de a dispune în mod

liber de bunurile sale și a folosi documentele după destinație, în consecință fiind

cauzate prejudicii considerabile.

La 18 februarie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia

recursului declarat de SA ”IPDA”, iar la 22 februarie 2021, copia recursului

declarat de SRL ”Articole Betonate și Co”, fiind recepționate de intimați conform

avizelor de recepție (f.d. 41-43 Vol. V), iar plicul expediat în adresa lui Dolganiuc

Alexei, a fost restituit instanței de recurs cu mențiunea ”nereclamat” (f.d. 44-45

Vol. V).

Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la

27 octombrie 2020.

La 23 decembrie 2020, instanța de apel a expediat în adresa părților decizia

motivată a instanței de apel, însă date referitor la recepționarea de către părți a

deciziei motivate, la materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

6

restabilit.

Recursul a fost declarat la 05 februarie 2021 de către SA ”IPDA” și la

19 februarie 2021 de către SRL ”Articole Betonate și Co”, respectiv se consideră

depuse în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursurilor completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

7

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de SA ”Institutul

de Proiectări Drumuri Auto” și SRL ”Articole Betonate și Co”, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibile recursurile înaintate de către Societatea pe Acțiuni

”Institutul de Proiectări Drumuri Auto” și Societatea cu Răspundere Limitată

”Articole Betonate și Co”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

8