2ra-459/21 — obligarea restituitii documentelor contabile
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea restituitii documentelor contabile
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-459/21 — obligarea restituitii documentelor contabile (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-459/21 Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) O. Parfeni Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, V. Cotorobai, L. Pruteanu Î N C H E I E R E 17 martie 2021 mun.
Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către SA ”Institutul de Proiectări Drumuri Auto” și SRL ”Articole Betonate și Co”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de SA ”Institutul de Proiectări Drumuri Auto” și SA ”Alet” împotriva lui Dolganiuc Alexei, intervenienți accesorii SRL ”Articole Betonate și Co”, SRL ”Plastan”, SA ”Izotermocom”, SRL ”Articole Betonate”, SA ”Semnal” cu privire la obligarea restituirii documentelor privind organizarea, evidența, funcționarea, documentele contabile și alte documente ce aparțin altor întreprinderi, încasarea prejudiciului material, la cererea intervenientului principal SRL ”Plastan” împotriva lui Dolganiuc Alexei, intervenienți accesorii SRL ”Articole Betonate și Co”, SA ”Alet”, SA „Izotermocom”, SRL ”Articole Betonate” și SA Semnal” cu privire la obligarea restituirii documentelor contabile, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2020, prin care s-au respins apelurile declarate de SA ”Institutul de Proiectări Drumuri Auto”, SRL ”Articole Betonate și Co”, SA ”Alet” și cererea de alăturare la apel depusă de SA ”Semnal” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din 27 aprilie 2018, c o n s t a t ă : La 24 ianuarie 2013, SA ”Institutul de Proiectări Drumuri Auto” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dolganiuc Alexei cu privire la obligarea restituirii documentelor privind organizarea, evidența, funcționarea, documentele contabile și ale altor întreprinderi care dețineau astfel de documente în încăperile închiriate și încasarea cheltuielilor de judecată. 1 În motivarea acțiunii, SA ”Institutul de Proiectări Drumuri Auto” a menționat că este proprietarul bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. Bucuriei, 12A, fapt confirmat prin adeverința de privatizare nr. 19/03 din 13.02.2001, Actul de estimare din 01.04.1995, statutul SA „IPDA” nr. 10504441 din 08.06.1999, decizia Judecătoriei Economice din 19.07.1998, hotărârea Curții de Apel Economice din 15.06.2005 și hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 30.07.2010.
Bunul imobilul constituie parte a capitalului social al societății, corespunzător acțiunilor emise și subscrise ale acționarilor. Reclamantul a indicat că, în perioada februarie 2005 - august 2010, complexul imobiliar situat pe str. Bucuriei 12 A, mun. Chișinău, a fost ocupat abuziv și folosit de către Dolganiuc Alexei. Conform datelor din Registrul de stat a persoanelor juridice, în perioada 08.06.1999 - 06.06.2000, administrator al SA „IPDA” a fost Dolganiuc Alexei, iar în baza procesului-verbal nr.3 al ședinței consiliului SA „IPDA” din 06.06.2000, au fost consemnate în Registrul de stat a persoanelor juridice date cu privire la noul administrator. Astfel, deși începând cu luna iunie 2000, funcția de administrator a fost ocupată de o altă persoană, Dolganiuc Alexei a efectuat o serie de acțiuni fără a avea împuterniciri, iar ca urmare activitatea și imaginea SA „IPDA” a fost prejudiciată considerabil.
La momentul instalării ilegale a lui Dolganiuc Alexei în acest imobil, toate persoanele juridice care aveau încheiate contracte de locațiune au fost evacuate. Accesul în bunul imobil a fost interzis administrației SA „IPDA” cât și persoanelor juridice, iar toate documentele care se aflau în birouri au rămas în încăperile din imobilul aflat pe str. Bucuriei, 12A, mun. Chișinău. Astfel, în luna februarie 2005, toate societățile comerciale care închiriau încăperi în imobilul din str. Bucuriei, 12A, au fost impuse să părăsească clădirea, unde aveau sediul lor juridic, iar ulterior s-a constatat că aceste documente lipsesc. Începând cu sfârșitul lunii august anul 2010, SA „IPDA” a recuperat unele încăperi din imobilul care îi aparține cu drept de proprietate amplasat în mun.
Chișinău, str. Bucuriei, 12A, care a fost administrat ilegal de Dolganiuc Alexei. La data de 26 august 2010, SA „IPDA” i-a fost permis accesul în complexul imobiliar, însă după intrarea în imobil, s-a constatat faptul lipsei unor documente ale societății. Prin urmare, situația descrisă a generat diferite probleme în ceea ce privește activitatea societății precum și imposibilitatea de a satisface cererile foștilor angajați, care la moment solicită eliberarea actelor, ce confirmă perioada de activitate în cadrul societății, acte care sunt necesare persoanelor spre a fi prezentate la organele de stat pentru a fi calculată pensia pentru limita de vârstă și a beneficia de alte facilități.
Avînd în vedere că Dolganiuc Alexei a eliberat și eliberează certificate din numele societății, care nu pot fi eliberate decât în baza documentelor din arhiva societății, se constată faptul că aceste documente sunt la pârât, astfel fiind încălcat și lezat dreptul de proprietate, societatea fiind în imposibilitate să dispună în mod 2 liber de bunurile sale și a folosi documentele după destinație, cauzând prejudicii considerabile societății.
Ulterior, prin cererea din 10.04.2013, SA „IPDA” a solicitat de la pârâtul Dolganiuc Alexei, următoarele documente (f.d.17 Vol. I): - Actele de constituire: certificatul de înregistrare a SA „IPDA”; statutul societății SA „IPDA”; contractul de constituire a societății SA „IPDA”; adeverința de emisie a hârtiilor de valoare a SA „IPDA”; adeverința de privatizare a patrimoniului din 13 februarie 2001 a SA „IPDA”; - Contracte: contract de arendă a spațiilor a încăperilor nelocuibile din 01.10.1999, încheiat între SA „IPDA” și SRL „Stals TDI”; contractul de arendă a încăperilor nelocuibile din 27.10.1999 încheiat între SA „IPDA” și SRL „Flanjucom”; contractul de arendă a încăperilor nelocuibile din 01.10.1999 încheiat între SA „IPDA” și SRL „Truck”; contractul de arendă a încăperilor nelocuibile din 01.04.1999 încheiat între SA”IPDA” și SRL ”Combo”; contractul de arendă a spațiilor a încăperilor nelocuibile din 01.04.1999 încheiat între SA „IPDA” și SRL „Avers”; contractul de arendă a încăperilor nelocuibile din 20.01.1999 încheiat între SA „IPDA” și Panurco V.; contractul de arendă a încăperilor nelocuibile din 01.01.1999 încheiat între SA „IPDA” și Poșta Moldovei; contractul de arendă a încăperilor nelocuibile din 01.06.2001 încheiat între SA „IPDA” și SA „Semnal”, contract de arendă a încăperilor nelocuibile din 01.06.2002 încheiat între SA „IPDA” și SA „Transproiect”;
contractul de înstrăinare a imobilului din 03.07.2002 dintre SA „IPDA” și SRL „Bursa de Imobil IVC”; - Documente contabile al SA „IPDA”: fișele personale ale salariaților SA „IPDA” din momentul constituirii pînă în anul 2004, inclusiv; registrul de livrări pe anii 1999 -2004 inclusiv; registrul de procurări pe anii 1999-2004 inclusiv; registrul pe casă pe anii 1999-2004 inclusiv; facturile de expediție pe anii 1999- 2004 inclusiv; jurnalul de order; bilanțurile contabile (trimestriale) pe anii 1999- 2004 inclusiv; bilanț contabil (anual) pe anii 1999-2004 inclusiv. Prin încheierea protocolară din 28 iulie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău s-a admis demersul SA ,,IPDA”, reprezentată de avocatul Doina Verejan și s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii SRL ,,Articole Betonate & Co și SRL ,,Articole Betonate”.
(f.d. 116-117 Vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22 mai 2015, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SA ,,IPDA” (f.d. 209, 211-215 Vol. I). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, au fost admise apelurile declarate de SA ,,IPDA” și SRL ,,Articole Betonate & Co”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22 mai 2015, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, în alt complet de judecată (f.d. 24-28 Vol. II). La 07 octombrie 2016, SA ,,IPDA” a depus cerere de concretizare, prin care a indicat în calitate de intervenienți accesorii de partea reclamantului SRL ”Plastan”, SA ”Alet”, SA ”Izotermocom”, SRL ”Articole Betonate”, 3 SA ”Semnal” (în proces de insolvabilitate), pentru a nu fi îngrădite drepturile și interesele legitime ale ultimilor în rezultatul emiterii actului judecătoresc (f.d.
82-83 Vol. II). La 18 noiembrie 2016, SRL ,,Plastan” a solicitat atragerea sa în proces în calitate de intervenient principal, cu obligarea lui Dolganiuc Alexei să restituie documentele contabile (M-2 Delegație, factura de expediție, Anexă factură de expediție; M-2a Delegație, Fișele personale ale salariaților; registru de casă) și actele de constituire a societății (f.d. 103-106 Vol. II). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06 decembrie 2016, a fost atrasă în proces SRL ,,Plastan” în calitate de intervenient principal (f.d. 127 Vol. II). La 16 ianuarie 2017, SA ,,Alet” a depus cerere de atragerea sa în proces în calitate de coreclamant, solicitând admiterea cererii de chemare în judecată și încasarea de la Dolganiuc Alexei a prejudiciului material în sumă de 20 000 lei (f.d.
138-141 Vol. II). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 martie 2017, s-a atras în proces SA ,,Alet” în calitate de coreclamant (f.d. 167 Vol. II). Prin hotărârea din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-au respins ca neîntemeiate, cererea de chemare în judecată depusă de SA ,,IPDA” și SA ,,Alet” și cererea intervenientului principal SRL ,,Plastan”. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 aprilie 2018, s-au respins ca neîntemeiate, cererea de chemare în judecată depusă de SA ,,IPDA” și SA ,,Alet” și cererea intervenientului principal SRL ,,Plastan” (f.d. 116,133-144 Vol. III). Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a reținut că în perioada februarie 2005 – august 2010, imobilul SA ”IPDA”, situat pe str. Bucuriei 12A din mun.
Chișinău, a fost administrat de Dolganiuc Alexei. De asemena, instanța de fond a menționat că din procesul-verbal al executorului judecătoresc Romaliischi Maxim din 26 august 2010, rezultă că ieșind la fața locului pe str. Bucuriei 12A din mun. Chișinău, în vederea executării titlului executoriu din 02 iunie 2010 emis de Judecătoria Economică de Circumscripție privind instalarea SA ”IPDA” în imobilul menționat conform situației anterioare perfectării contractului de vânzare-cumpărare din 03 iulie 2002, cu participarea reprezentantului Comisariatului de Poliție Buiucani, a reprezentantului SA ”IPDA” și a martorilor, a fost permis accesul SA ”IPDA” în imobil în mod forțat, prin tăiera lacătului de la ușa din mijloc.
La fel, instanța a stabilit că prin ordonanța Procuraturii Buiucani mun. Chișinău din 16 septembrie 2013, a fost clasat procesul penal în cauza penală inițiată la 01 octombriw 2012 în baza semnelor infracțiunii prevăzută de art. 360 alin. (1) Cod penal, pe faptul sustragerii socumentelor ce aparțin SA ”IPDA”. Temeiul clasării procesului penal a constituit cererea administratorului SA ”IPDA” Coroșanu Grigore, în care a mențiinat că societatea nu s-a adresat organului de urmărire penală cu careva plângeri în privința sustragerii actelor din arhiva sa, iar de către administrație nu au fost împuternicite persoane în acest sens. 4 Potrivit ordonanței menționate, s-a stabilit faptul că la momentul evacuării lui Dolganiuc Alexei și instalării SA ”IPDA” în imobilul situat pe str. Bucuriei 12A din mun.
Chișinău, arhiva și alte documente erau în subsolul imobilului, iar procurorul a stabilit că persoanele evaxuate, printre cae era și Dolganiuc Alexei, au fost supravegheate până și-au împachetat bagajele și au fost imediat conduse la ieșire. Deci, instanța de fond a specificat că reclamantul nu și-a justificat prin probe pretențiile invocate în cererea de chemare în judecată. Or, prin procesul-verbal al executorului judecătoresc Romaliischi Maxim din 26 august 2010, nu s-a constatat disparițiaarhiveu și a documentelor solicitate de reclamant. Mai mult ca atât, din ordonanța Procuraturii Buiucani mun. Chișinău din 16 septembrie 2013, rezultă că în momentul executării titlului executoriu și după aceasta, de către factorii de decizie a SA ”IPDA”, nu a fpst efectuată predarea- primirea, precum și inventaroerea bunurilor materiale și a documentelor ce se aflau în incinta clădirii.
Prin urmare, prima instanță a concluzionat faptul că în perioada februarie 2005 – august 2010, Dolganiuc Alexei a administrat imobilul SA ”IPDA”, nu constituie temei de a concluziona că documentele solicitate de reclamant se află la pârât, dat fiind faptul că la materialele cauzei nu este anexat nici un act judecătoresc definitiv și irevocabil prin care s-ar constata că pârâtul a reținut fără un drept documentele privind organizarea, evidența, funcționarea, precum și documentele contabile ale SA ”IPDA” și alte documente ce aparțin altor întreprinderi. Totodată, instanța de judecată a reținut că din momentul instalării în imobilul din str. Bucuriei 12A din mun. Chișinău – 26 august 2010 și până la 24 ianuarie 2013 – depunerea cererii de chemare în judecată, nu au fost înaintate careva pretenții cu referire la lipsa arhivei și alte documente ce apațin altor întreprinderi.
La fel nici întreprinderile care închiriau încăperi în imobilul respectiv în această perioadă, nu au înaintat careva pretenții referitoare la lispa documentației. În consecință, instanța de fond a specificat că circumstanțele descrise determină că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2020, s-au respins apelurile declarate de SA ”IPDA”, SRL ”Articole Betonate și Co”, SA ”Alet” și cererea de alăturare la apel depusă de SA ”Semnal” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 aprilie 2018. La 05 februarie 2021, SA ”IPDA” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.
Recurentul SA ”IPDA”, în motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, precum și faptul că a interpretat eronat legea, iar circumstanțele în cauză constituie temei de casare a deciziei recurate. De asemenea, a menționat că potrivit procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc Romaliischi Maxim la 26 august 2010, se constată că lui Dolganiuc 5 Alexei i s-a solicitat să părăsească încăperile din imobilul situat pe str. Bucuriei 12A mun. Chișinău, iar în birouri și în subsol nu s-au depistat careva acte care ar aparține SA ”IPDA” sau altor societăți comerciale. Astfel, în lipsa depistării în imobil a documentației privind organizarea, funcționarea și documente contabile care aparțin SA ”IPDA” și altor întreprinderi, se denotă faptul că intimatul deține aceste documente solicitate, iar dreptul SA ”IPDA” de a solicita restituirea acestora este primordial.
Mai mult ca atât, la materialele cauzei au fost anexate documente certificate eliberate de Dolganiuc Alexei unor presupuși angajați ai SA ”IPDA” referitor la perioada de activitate și remunerația acestora, care au fost bazate pe date contabile și a fost aplicată ștampila SA ”IPDA”. Prin urmare, faptul ce denotă că documentația întreprinderii s-a aflat și se află în posesia lui Dolganiuc Alexei. La 19 februarie 2021, SRL ”Articole Betonate și Co” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă. Recurentul SRL ”Articole Betonate și Co”, în motivarea recursului a invocat că instanța de apel eronat a concluzionat că nu a fost dovedit faptul că Dolganiuc Alexei a ocupat abuziv imobilul situat pe str. Bucuriei 12A mun.
Chișinău. La caz, recurentul a invocat procesul-verbal din 26 august 2010, întocmit de executorul Romaliischi Maxim, din care rezultă că Dolganiuc Alexei a ocupat abuziv imobilul respectiv, precum și faptul că prezentându-se la fața locului, ultimul a menționat că și-a luat lucrurile personale și eliberează benevol bunul imobil. Astfel, în opinia recurentului, din motiv că Dolganiuc Alexei a reținut fără nici un drept și nu a restituit documentele solicitate, a fost încălcat dreptul de proprietate al întreprinderii, societatea fiind în imposibilitate de a dispune în mod liber de bunurile sale și a folosi documentele după destinație, în consecință fiind cauzate prejudicii considerabile. La 18 februarie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat de SA ”IPDA”, iar la 22 februarie 2021, copia recursului declarat de SRL ”Articole Betonate și Co”, fiind recepționate de intimați conform avizelor de recepție (f.d.
41-43 Vol. V), iar plicul expediat în adresa lui Dolganiuc Alexei, a fost restituit instanței de recurs cu mențiunea ”nereclamat” (f.d. 44-45 Vol. V). Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 27 octombrie 2020. La 23 decembrie 2020, instanța de apel a expediat în adresa părților decizia motivată a instanței de apel, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la materialele cauzei lipsesc. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi 6 restabilit. Recursul a fost declarat la 05 februarie 2021 de către SA ”IPDA” și la 19 februarie 2021 de către SRL ”Articole Betonate și Co”, respectiv se consideră depuse în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursurilor completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva 7 Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de SA ”Institutul de Proiectări Drumuri Auto” și SRL ”Articole Betonate și Co”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibile recursurile înaintate de către Societatea pe Acțiuni ”Institutul de Proiectări Drumuri Auto” și Societatea cu Răspundere Limitată ”Articole Betonate și Co”. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.