3ra-308/21 — cu privire la obligarea achitarii contributiilor, anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil, repararea prejudiciului moral

3ra-308/21 — cu privire la obligarea achitarii contributiilor, anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-308/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

10 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Casa Națională de

Asigurări Sociale și Societatea pe Acțiuni „Basarabia-Nord”, reprezentată de

avocatul Alexandru Goiman,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Liuba

Cozmulici împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Societății pe Acțiuni

„Basarabia-Nord” cu privire la obligarea achitării contribuțiilor la bugetul

asigurărilor sociale, anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de către Casa Națională de Asigurări Sociale și

Societatea pe Acțiuni „Basarabia-Nord” împotriva hotărârii din 26 decembrie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La data de 30 iulie 2018 Liuba Cozmulici a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, prin care a solicitat recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1207/18 din 06 iulie 2017; obligarea emiterii

actului administrativ, prin care să înlăture încălcările comise prin reexaminarea

dreptului la pensie, cu includerea în stagiul de cotizare a perioadei activității

reclamantei 01 iulie 2008-05 august 2009 în cadrul SA „Basarabia-Nord”, cu

efectuarea recalculării cuantumului pensiei stabilite anterior greșit începând cu data

stabilirii pensiei; repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta Liuba Cozmulici a indicat că la data

stabilirii pensiei, în stagiul de cotizare nu a fost inclusă perioada de activitate a sa,

din 01 iulie 2008 până la 05 august 2009 în cadrul SA „Basarabia-Nord”, care a

fost confirmată prin decizia din 05 august 2009 a Curții de Apel Chișinău.

1

La data de 11 aprilie 2018 s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări

Sociale sectorul Rîșcani mun. Chișinău, cu o cerere privind emiterea actului

administrativ, prin care să înlăture încălcările dreptului la pensie, reexaminarea

dreptului la pensiei cu includerea în stagiul de cotizare a perioadei de activitate din

01 iunie 2008 până la 05 august 2009 în cadrul SA „Basarabia-Nord”, însă n-a

primit nici un răspuns.

La data de 05 iunie 2018, a depus o cerere prealabilă Casei Naționale de

Asigurări Sociale, prin care a solicitat reexaminarea dreptului la pensie, cu

includerea în stagiul de cotizare a perioadei activității sale din 01 iunie 2008 până

la 05 august 2009 în cadrul SA „Basarabia-Nord”, însă prin răspunsul din 06 iulie

2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a dispus de a refuza în admiterea cererii.

Consideră ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1207/18

din 06 iulie 2018, din considerentul că, în stagiul său de cotizare la data stabilirii

pensiei nu a fost inclusă perioada de activitate din 01 iunie 2008 până la 05 august

2009 în cadrul SA „Basarabia-Nord”, fiindu-i lezat dreptul la pensie pentru limita

de vârstă în mărimea stagiului total, adică prin neincluderea perioadei din 01 iunie

2008 până la 05 august 2009. A menționat că temei pentru confirmarea stagiului de

muncă servesc înscrisurile ce se conțin în carnetul de muncă și cuprind această

perioadă.

Conform art. 3 lit. e), art. 25 alin. (1) și art. 29 ale Legii cu privire la

sistemul public de asigurări sociale, obligația de a vira contribuțiile de asigurări

sociale în bugetul public de asigurări sociale ține de sarcina angajatorului, iar

răspunderea pentru executarea necorespunzătoare a obligației date nu poate fi

imputată salariatului, fiind inadmisibilă în conformitate cu legislația în vigoare la

data stabilirii pensiei, sancționarea pensionarului pentru inacțiunea angajatorului

său precedent.

În consecință, executarea necorespunzătoare a obligațiilor stabilite expres

prin lege de către angajator față de bugetul public național de asigurări sociale, nu

poate fi pusă pe seama salariatului, acesta fiind partea raportului de muncă care nu

dispune de posibilitatea de a monitoriza desfășurarea de către angajator a activității

de întreprinzător în conformitate cu prevederile legale și partea căreia nu-i este

imputată plata cotizațiilor, cu atât mai mult că controlul executării obligațiilor de

evidență a asiguraților și de plată a contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii

urma a fi efectuată de către organele competente.

Astfel, pârâta fiind conștientă de netemeinicia acțiunilor sale, contrar

legislației nu a emis actul administrativ solicitat.

Totodată, consideră reclamanta că prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei,

ar constitui un remediu echitabil pentru suferințele cauzate, fiind unul rezonabil,

justificat și nu urmărește un alt scop decât cel reparatoriu.

La data de 07 februarie 2019 Liuba Cozmulici a înaintat cerere cu privire la

concretizarea pretențiilor împotriva SA ,,Basarabia-Nord”, solicitând obligarea SA

„Basarabia-Nord” să achite în termen de 7 zile calendaristice de la data devenirii

hotărârii definitive contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale pentru perioada

absenței forțate de la serviciu din vina angajatorului în perioada 01 iunie 2008-06

august 2009, din suma dispusă în temeiul deciziei Curții de Apel Chișinău din 05

2

august 2009, spre încasare irevocabil cu titlu de salariu mediu pentru lipsa forțată

de la serviciu pentru perioada 01 iunie 2008 până la 05 august 2009. (f.d. 47- 48)

Prin hotărârea din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis parțial acțiunea depusă de către Liuba Cozmulici. S-a obligat SA

„Basarabia-Nord” să achite contribuții la bugetul asigurărilor sociale pentru Liuba

Cozmulici din suma dispusă spre încasare în baza deciziei din 05 august 2009 a

Curții de Apel Chișinău cu titlu de salariu pentru lipsa forțată de la serviciu pentru

perioada 01 iunie 2008-05 august 2009. S-a anulat decizia de refuz a Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1207/18 din 06 iulie 2018. S-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual, prin care să

includă în stagiul de cotizare perioada de activitate a Liubei Cozmulici în cadrul

SA „Basarabia-Nord” din 01 iunie 2008 până la 05 august 2009, cu efectuarea

recalculării cuantumului pensiei stabilite anterior, începând cu data stabilirii

pensiei. În rest, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei,

acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d. 91, 98-107 )

Casa Națională de Asigurări Sociale, cât și SA „Basarabia-Nord” au depus

apel nemotivat la 17 ianuarie 2020 și la 22 ianuarie 2020, ulterior, la 18 mai 2020

și 19 mai 2020 apel motivat asupra hotărârii din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani. Astfel, apelanții s-au conformat prevederilor legale și au

depus apeluri în termen.

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de către Casa Națională de Asigurări Sociale și SA „Basarabia-

Nord” împotriva hotărârii din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani. (f.d. 142, 143-158)

Instanța de apel în motivarea soluției sale au reținut că prima instanță just a

concluzionat netemeinicia refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

includerea în stagiul de cotizare perioada de activitate a Liubei Cozmulici în cadrul

SA ,,Basarabia-Nord” din 01 iunie 2008 până la 05 august 2009 și efectuarea

recalculării cuantumului pensiei stabilite anterior, începând cu data stabilirii

pensiei, or, în ședința de judecată cu certitudine s-a stabilit că Curtea de Apel

Chișinău prin decizia din 05 august 2009, a stabilit încălcarea de către SA

,,Basarabia-Nord” a dreptului la muncă al Liubei Cozmulici, prin concedierea

ilegală a acesteia și a încasat în folosul ultimei din contul angajatorului, salariul

pentru absența forțată de la lucru, a restabilit-o în drepturile încălcate de către

angajator, ceea ce denotă că perioada 01 iunie 2008-05 august 2009 urma a fi

inclusă în stagiul de muncă al Liubei Cozmulici și reținute toate plățile obligatorii

(fond social, asigurare medicală, impozit pe venit).

Astfel, SA ,,Basarabia-Nord” urma să execute întocmai dispozițiile actului

judecătoresc și să achite Liubei Cozmulici, suma adjudecată de 17 136 lei cu titlu

de salariu și să rețină toate plățile obligatorii, deoarece nici autorității publice Casa

Națională de Asigurări Sociale, nici angajatorului SA ,,Basarabia-Nord”, potrivit

legii, nu aparține dreptul discreționar de a alege să includă sau să nu includă

perioada 01.06.2008-05.08.2009 în stagiul de muncă al reclamantei, și respectiv, să

rețină plățile obligatorii pentru fondul social, asigurarea medicală și impozitul

prevăzut de lege, fiind o obligație.

3

Instanța de fond, cât și instanța de apel au reținut că, ca urmare a încălcărilor

admise de angajator prin neincluderea în stagiu de muncă al reclamantei a

perioadei de la 01.06.2008 până la 05.08.2009 și neachitarea contribuțiilor sociale,

a dus la încălcarea în continuare a drepturilor Liubei Cozmulici de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, prin neincluderea perioadei de la 01.06.2008 până

la 05.08.2009 în stagiul de cotizare, ceea ce a dus la emiterea unei decizii

defavorabile, prin care este încălcat dreptul Liubei Cozmulici la pensie prin

micșorarea nejustificată a cuantumului acesteia, drept care este imprescriptibil și

urmează a fi protejat.

Totodată, instanța de fond a ajuns la concluzia că este neîntemeiată și

urmează a fi respinsă pretenția Liubei Cozmulici cu privire la recuperarea

prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, având în vedere că refuzul autorității

pârâte se datorează nu numai vinovăției acesteia, dar, și în mare parte, rezultă din

acțiunile angajatorului în coraport cu Liuba Cozmulici. Mai mult, reclamanta a

solicitat repararea prejudiciului moral în mod solidar de la autoritatea publică și de

la societatea comercială. Potrivit art. 797 alin. (1) din Codul civil, reclamanta

formulând cerința, nu a invocat actul juridic sau legea, în baza cărora poate fi

angajată răspunderea solidară a pârâților.

Concluziile instanței de fond au fost susținute de către instanța de apel.

Cu referire la respingerea pretențiilor formulate de către Liuba Cozmulici,

privind încasarea prejudiciului moral în suma de 10 000 lei, cât și încasarea

cheltuielilor de judecată, instanța de apel a menționat că nu se va expune din

considerentul că ultima n-a contestat hotărârea instanței de fond, examinând

legalitatea hotărârii primei instanțe în limitele apelului declarat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale și SA ,,Basarabia-Nord”.

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 25 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii

depusă de către Liuba Cozmulici ca fiind neîntemeiată. (f.d. 160, 174-177)

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că

apare incertitudinea la executarea hotărârii, deoarece instanțele nu au intrat în

esența litigiului, iar cuprinsul dispozitivului este imposibil de executat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, generând în viitor, artificial, un alt litigiu de

neexecutare a hotărârii.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, SA „Basarabia-Nord”,

reprezentată de avocatul Alexandru Goiman, a depus recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea hotărârii din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani în partea admiterii pretențiilor și deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii

depusă de către Liuba Cozmulici. (f.d. 162-163, 182-186)

În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că instanțele

ierarhic inferioare nu au motivat inadmisibilitatea normelor de drept material ce

guvernează raportul juridic litigios invocate de către SA „Basarabia-Nord” la

examinarea cauzei, ori instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

4

motivelor invocate de către apelantă, iar instanța de fond urmează să indice în

hotărârea sa argumentele la respingerea unor probe.

Recurenta consideră că instanțele la examinarea cauzei nu au aplicat normele

de drept material ce reglementează raportul juridic litigios prevăzute la art. 90 alin.

(1), (2) lit. a) și alin. (4) din Codul muncii, art. 21 alin. (1) lit. a), art. 22 alin. (1),

art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489

din 08.07.1999.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art.

245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 25 noiembrie 2020.

Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa căsuței poștale

„liliana.matei@justice.md” rezultă că la 28 noiembrie 2020, ora 16:30, Curtea de

Apel Chișinău a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale și

avocatului Alexandru Goiman, reprezentant al SA „Basarabia-Bord” la adresele de

e-mail „jurist@cnas.gov.md”, „alexandru.goiman@gmail.com” pentru notificare,

dispozitivul deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 159)

La data de 09 decembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale și la data

de 15 decembrie 2020 SA „Basarabia-Nord”, reprezentată de avocatul Alexandru

Goiman, au depus recursuri nemotivate. (f.d. 160, 162-163)

Ulterior, la data de 19 ianuarie 2021 Curtea de Apel Chișinău, a expediat în

adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale și avocatului Alexandru Goiman la

adresele de e-mail „jurist@cnas.gov.md”, „alexandru.goiman@gmail.com” copia

deciziei motivate, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică cu adresa

căsuței poștale „liliana.matei@justice.md”. (f.d. 166)

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs motivat la data de 04

februarie 2021, iar SA „Basarabia-Nord”, reprezentată de avocatul Alexandru

Goiman, la data de 09 februarie 2021, la Curtea Supremă de Justiție. Astfel,

obligația de contestare în termen a fost îndeplinită. (f.d. 174-177, 182-186)

La 02 februarie 2021 și la 08 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, SA „Basarabia-Nord”,

Liubei Cozmulici și avocatului Serghei Mocanu copia recursurilor declarate de

către Casa Națională de Asigurări Sociale și SA „Basarabia-Nord”, reprezentată de

avocatul Alexandru Goiman. (f.d. 172, 180, 181, 190)

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție le consideră drept inadmisibile, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

5

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

6

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererile de recurs depuse de către recurenți sunt inadmisibile.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de către Casa Națională de Asigurări Sociale și Societatea

pe Acțiuni „Basarabia-Nord”, reprezentată de avocatul Alexandru Goiman, se

declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7