3ra-221/21 — contestarea actului administrativ

3ra-221/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-221/2021

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

03 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Societatea cu Răspundere

Limitată „Queengiada”, reprezentată de avocatul Adrian Barbăneagră și Consiliul

comunei Grătiești, reprezentat de avocatul Oleg Bîrca,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunei

Grătiești, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Queengiada” privind

anularea deciziei Consiliului com. Grătiești nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la

aprobarea tarifelor pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din

comuna Grătiești”,

împotriva hotărârii din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 24 august 2020, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Grătiești, persoană terță

Societatea cu Răspundere Limitată „Queengiada” cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 29 mai 2020 Consiliul

com. Grătiești a adoptat decizia nr. 2/12 „Cu privire la aprobarea tarifelor pentru

serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna Grătiești”.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în conformitate cu prevederile

art. 64 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică

locală, a efectuat controlul de legalitate și a constatat că decizia vizată a fost adoptată

contrar prevederilor legale.

Astfel, la data de 22 iunie 2020, în conformitate cu art. 68 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a

înaintat Consiliului com. Grătiești notificarea nr. 1304/OT4-511 din 22.06.2020, prin

1

care a solicitat abrogarea deciziei nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea

tarifelor pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna

Grătiești”.

A menționat că potrivit alin. (3) și (4) al art. 68 din Legea nominalizată, în termen

de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să

modifice sau să abroge actul contestat. În cazul în care, în termenul stabilit la alin. (3),

autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat,

oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ

în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a

abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de

zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

A susținut că, în interiorul termenului prevăzut de lege Consiliul com. Grătiești

nu a examinat notificarea înaintată și nu a oferit un răspuns.

A notat că potrivit art. 8 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, în problemele de importanță deosebită pentru unitatea

administrativ - teritorială, populația poate fi consultată prin referendum local, organizat

în condițiile Codului electoral. În problemele de interes local care preocupă o parte din

populația unității administrativ-teritoriale pot fi organizate, cu această parte, diverse

forme de consultări, audieri publice și convorbiri, în condițiile legii. Proiectele de

decizii ale consiliului local se consultă public, în conformitate cu legea, cu respectarea

procedurilor stabilite de către fiecare autoritate reprezentativă și deliberativă a

populației unității administrativ - teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, după caz.

A indicat reclamantul că urmare a exercitării controlului asupra actului indicat și

examinarea actelor ce au stat la baza adoptării deciziei contestate, s-au constatat abateri

de la prevederile art. 3 alin. (4), art. 12 alin. (6) din Legea nr. 239 din 13 noiembrie

2008 privind transparența în procesul decizional, art.15 alin. (1) lit. e) din Legea

nr.1402-XV din 24 octombrie 2002 privind serviciile publice de gospodărie comunală.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei

Consiliului com. Grătiești nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea tarifelor

pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna Grătiești”.

Prin încheierea protocolară din 16 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a

fost atras în proces în calitate de persoană terță compania SRL „Queengiada”.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost anulată

decizia Consiliului com. Grătiești nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea

tarifelor pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna

Grătiești”.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, contrar

prevederilor art. 8, 14 alin. (2) lit. z1) din Legea nr. 436 - XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, art. 3 alin. (4), art. 12 alin. (6) din Legea nr. 239-

XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, art. 15 alin. (1)

din Legea nr. 1402 - XV din 24 octombrie 2002 privind serviciile publice de gospodărie

comunală, administrația publică locală exercitându-și dreptul discreționar, la adoptarea

deciziei Consiliului com. Grătiești nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea

tarifelor pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna

Grătiești”, nu a respectat procedura legală de adoptare a actului administrativ normativ,

nu a respectat procedura consultărilor publice a populației privind tarifele pentru

2

evacuarea deșeurilor, ca urmare, nici nu a luat în considerație eventualele propuneri și

obiecții care ar fi putut fi înaintate, nefiind respectat principiul transparenței

decizionale.

La fel, prima instanță a conchis că, administrația publică locală nu a organizat

licitația, în vederea concesionării serviciului de gestionare a deșeurilor, reieșind din

necesitatea obținerii serviciului la cel mai convenabil preț.

Reieșind din considerentele expuse mai sus, prima instanță a constatat că în cauza

dată sunt întrunite temeiurile de ilegalitate a deciziei Consiliului com. Grătiești nr. 2/12

din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea tarifelor pentru serviciul de colectare și

evacuare a deșeurilor menajere din comuna Grătiești”, motiv pentru care urmează a fi

anulată.

La 13 ianuarie 2021, SRL „Queengiada”, reprezentantă de avocatul Adrian

Barbăneagră, a depus recurs nemotivat (f.d.124-125), iar la 28 ianuarie 2021 a depus

motivarea recursului împotriva hotărârii din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea hotărârii contestate și pronunțarea unei decizii noi de

respingere a acțiunii ca depusă tardiv, neîntemeiată și nefondată.

În motivarea recursului SRL „Queengiada”, reprezentantă de avocatul Adrian

Barbăneagră, a invocat că, nu este de acord cu hotărârea instanței de judecată,

considerând-o nemotivată, instanța nu a luat în considerare circumstanțele de fapt și de

drept invocate de pârât și persoana terță, dând dovadă de un comportament părtinitor,

astfel încălcând dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6§1 din Convenție.

Recurentul a indicat că la judecarea cauzei în fond, SRL „Queengiada” a invocat

că acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat este tardivă,

întrucât a omis termenul de 60 de zile, prevăzut în art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28

decembrie 2006 privind administrația publică locală, de a depune acțiune în instanță. În

acest sens, a menționat că, conform cererii de chemare în judecată Oficiul teritorial al

Cancelariei de Stat a înaintat notificarea la data de 22.06.2020 (fila 3 din dosar, rândul

3 de sus), iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 24.08.2020, adică

peste termenul indicat de reclamant în cererea de chemare în judecată de 60 zile.

Reclamantul menționează la fila 3 din dosar că, în termenul de 30 de zile pârâtul nu a

răspuns la notificare. Astfel, recurentul consideră că cererea de chemare în judecată este

depusă peste termenul de 60 zile, indicat de reclamant, în cazul lipsei unui răspuns,

aceasta fiind depusă peste 63 de zile, a 60-a zi expirând în zi lucrătoare de vineri.

A menționat că instanța de judecată nu a aplicat prevederile art. 68 alin. (1) - (4)

din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală,

astfel temei de casare a hotărârii constituie art. 432 alin. (2) lit. a) din Codul de

procedură civilă or, dacă instanța aplica prevederile articolului invocat de persoana terță

atunci acțiunea urma a fi respinsă ca fiind depusă tardiv.

A afirmat că potrivit art. 14 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, Consiliul com. Grătiești avea competențe necesare și

dreptul discreționar de a decide asupra acestui fapt, ședințele au fost publice, fiecare

participant a avut posibilitatea reală de a depune ofertele sale. Consiliul a probat tarifele

conform standardelor și practicilor anterioare de colectare a deșeurilor. Agentul

economic a depus oferta câștigătoare având o experiență vastă în domeniu și o reputație

bună. Totodată, susține că din informația prezentată de persoana terță, la moment

locuitorii com. Grătiești au încheiat cu SRL „Queengiada” circa 933 de contracte de

3

colectare și evacuare a deșeurilor nepericuloase, or acest fapt denotă clar aprobarea prin

acțiuni concludente a locuitorilor com. Grătiești. La fel, numai puțin importat este că

din cele 933 de contracte încheiate, din informațiile deținute, nu există acțiuni înaintate

în instanța de judecată depuse de locuitorii com. Grătiești referitor la decizia contestată,

ceea ce denotă că locuitorii au aprobat tarifele și serviciile oferite de terțul SRL

„Queengiada”. Mai mult, o decizie legală nu poate fi anulată pe motive formale or,

anularea acestei decizii pe motive formale ar provoca locuitorilor com. Grătiești, prin

acumularea pentru o perioadă nedeterminată a deșeurilor.

A notat că anunțul cu privire la posibilitatea de a depune ofertele de participare, a

fost publicat în Monitorul Oficial nr. 94 - 96 (7423 - 7427) din 27 martie 2020, iar oferta

participantului SRL „Queengiada” a fost apreciată de membrii grupului de lucru ca cea

mai convenabilă, fiind și cel mai competitiv preț.

A mai relatat recurentul că, deși reclamantul invocă că se puteau convoca

consultări publice, ultimul ignoră faptul că în perioada respectivă, prevederile art.8 din

Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, nu doar

că nu erau aplicabile, din motivul interdicțiilor pentru evitarea răspândirii virusului

Covid – 19, dar prevederile art.8 alin.(2) din Legea nominalizată, nu impun organizarea

unor consultări publice, ci lasă la discreția Consiliului local acest fapt.

A susținut că nu există un prejudiciu material, dat fiind faptul că a fost aleasă cea

mai avantajoasă ofertă în cadrul unui concurs organizat în mod public, publicat în

Monitorul Oficial, iar ședințele Consiliului la care a fost luată decizia contestată au fost

publice, oricare locuitor al comunei putea participa la această ședință, în așa mod fiind

respectate prevederile art. 15 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală. Mai mult, în prezent locuitorii com. Grătiești au acceptat

serviciile, achită bonurile, sunt satisfăcuți de calitatea serviciilor prestate, iar prin

achitarea bonurilor de plată manifestă acordul lor la colaborarea cu agentul economic a

cărui ofertă a fost cea mai avantajoasă.

Recurentul consideră că la adoptarea deciziei contestate, Consiliul local a respectat

prevederile art. 10, 16, 39, 87, 137, 225 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală și prevederile Legii nr.1402-XV din 24 octombrie

2002 privind serviciile publice de gospodărie comunală, adoptând decizia în interesul

locuitorilor comunei Grătiești.

La 20 ianuarie 2021 (data de pe plicul poștal), Consiliul com. Grătiești, reprezentat

de avocatul Oleg Bîrca, a depus recurs motivat, solicitând casarea hotărârii din 21

decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, emiterea unei decizii noi de declarare

inadmisibilă a acțiunii sau de respingere a acțiunii (f.d.178-184).

În motivarea recursului, Consiliul com. Grătiești, reprezentat de avocatul Oleg

Bîrca, și-a manifestat dezacordul cu hotărârea din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, invocând că la examinarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei în fond, au fost

interpretate eronat normele de drept material la examinarea admisibilității acțiunii,

normele de drept material privind caracterul normativ al actului administrativ contestat,

normele de drept material privind obligația de a consulta public proiectul de act

normativ contestat, precum și examinarea cauzei a avut loc cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

4

A menționat că prevederile art. 63 și 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, contravin principiilor Codului administrativ

și nu pot fi aplicate direct. Or, Consiliul com. Grătiești nu neagă competența Cancelariei

de Stat în exercitarea atribuțiilor de control administrativ, însă odată cu stabilirea unei

noi ordini de drept, prin intrare în vigoare a Codului administrativ, acțiunea în

contencios administrativ nu poate fi valorificată de către Cancelaria de Stat, similar

practicii instituite prin Legea contenciosului administrativ care este abrogată, or aceasta

nu poate invoca un drept propriu vătămat în sensul prevederilor codului.

A notat că din analiza pct. 21 - 24, 32, 35, 36, 42, 44 al hotărârii contestate, se

observă că instanța de fond eronat a apreciat caracterul normativ al actului administrativ

contestat și greșit a aplicat normele de drept relevante exclusiv acestui tip de act

administrativ, or acest act nu întrunește elementele componente specifice unui act

administrativ normativ, după cum este prevăzut de legislația în vigoare.

În acest sens susține că, decizia nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea

tarifelor pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna

Grătiești”, nu posedă un caracter public fiind acceptate strict tarifele propuse de SRL

„Queengiada”, respectiv vizează doar drepturile și obligațiile individuale ale acesteia,

nici nu stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice (nu conține spre exemplu o metodologie

de calculare a tarifelor aplicabilă unui număr nedeterminant de agenți economici

potențiali operatori), nefiind astfel aplicabilă unui număr nedeterminat de situații

identice.

La caz, este adoptat un act normativ care vizează doar aprobarea tarifelor propuse

de SRL „Queengiada”, în cadrul unui concurs public de selectare a operatorului de

colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna Grătiești. Actul normativ

respectiv reprezintă un act normativ individual favorabil pentru SRL „Queengiada”,

căreia i-a fost acceptată oferta comercială în cadrul concursului public numit,

propunând o ofertă cu cel mai mic preț pentru serviciile solicitate.

A mai invocat că reieșind din prevederile art. 191 alin. (2) din Codul

administrativ, se atestă cu certitudine că Curtea de Apel Chișinău a încălcat competența

jurisdicțională deoarece actul normativ contestat nu posedă caracter normativ.

A indicat că este greșită interpretarea primei instanțe precum că consultarea

publică a proiectului deciziei nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea tarifelor

pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna Grătiești”

constituie o obligație a autorității publice locale, întrucât o astfel de obligație nu este

instituită într-o normă legală. Mai mult, instanța de apel nu a identificat și nu a inclus

în motivarea hotărârii o oarecare problemă de interes local soluționată prin decizia nr.

2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea tarifelor pentru serviciul de colectare și

evacuare a deșeurilor menajere din comuna Grătiești”, întrucât nu se regăsește în

conținutul acesteia o astfel de problemă.

Consideră recurentul că obligațiile instituite prin Legea nr. 239-XVI din 13

noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, nu sunt aplicabile cazului,

deoarece decizia în litigiu, nu constituie un act administrativ normativ, iar prevederile

art. 3 alin. (4) din Legea numită, vizează în exclusivitate acest tip de acte.

Recurentul susține că constatarea instanței precum că administrația publică locală

nu a organizat o licitație în vederea selectării operatorului de servicii de colectare și

5

evacuare a deșeurilor menajere din com. Grătiești, este datorată faptului examinării

superficiale a cauzei, fiind neelucidate pe deplin aceste circumstanțe faptice, iar drept

rezultat în motivarea hotărârii fiind transpuse argumentele părții reclamante, fapt care

denotă repetat netemeinicia hotărârii contestate. Or, tarifele pentru evacuarea deșeurilor

au fost fixate reieșind din ofertele participanților la concursul anunțat de administrația

publică locală Grătiești în Monitorul Oficial al RM nr.94-96 (7423-7427) din

27.03.2020, respectiv oferta concurentului SRL „Queengiada” a fost apreciată de

grupul de lucru al Primăriei com. Grătiești ca fiind cea mai convenabilă.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Completul relevă că la 21 decembrie 2020 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

hotărârea contestată, fiind notificată recurenților SRL „Queengiada” și Consiliul com.

Grătiești la 13 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice (f. d. 118).

La 13 ianuarie 2021, SRL „Queengiada”, reprezentantă de avocatul Adrian

Barbăneagră a depus recurs nemotivat (f.d.124-125), iar la 28 ianuarie 2021 a depus

motivarea recursului împotriva hotărârii din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

La 20 ianuarie 2021 (data de pe plicul poștal), Consiliul comunei Grătiești,

reprezentat de avocatul Oleg Bîrca, a depus recurs motivat, solicitând casarea hotărârii

din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, emiterea unei decizii noi de

declararea a acțiunii drept inadmisibilă sau de respingere a acțiunii (f.d.178-184).

Prin urmare, recursurile depuse de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Queengiada” și Consiliul com. Grătiești, sunt în termen.

Deși la data de 01 și 03 februarie 2021, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat a recepționat copia cererilor de recurs, fapt confirmat prin avizele de recepție

anexate (f.d.199-200), până la data stabilită pentru examinarea cererilor de recurs, nu

și-a valorificat dreptul procedural de a depune referință.

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră inadmisibile recursurile SRL „Queengiada”, reprezentantă de avocatul

Adrian Barbăneagră, și a Consiliului comunei Grătiești, reprezentat de avocatul Oleg

Bîrca, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

6

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că recursurile depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Queengiada”,

reprezentantă de avocatul Adrian Barbăneagră și Consiliul comunei Grătiești,

7

reprezentat de avocatul Oleg Bîrca, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Queengiada”,

reprezentantă de avocatul Adrian Barbăneagră și Consiliul comunei Grătiești,

reprezentat de avocatul Oleg Bîrca, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

8