3ra-221/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
3ra-221/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3ra-221/2021
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
Î N C H E I E R E
03 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Societatea cu Răspundere
Limitată „Queengiada”, reprezentată de avocatul Adrian Barbăneagră și Consiliul
comunei Grătiești, reprezentat de avocatul Oleg Bîrca,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunei
Grătiești, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Queengiada” privind
anularea deciziei Consiliului com. Grătiești nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la
aprobarea tarifelor pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din
comuna Grătiești”,
împotriva hotărârii din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 24 august 2020, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Grătiești, persoană terță
Societatea cu Răspundere Limitată „Queengiada” cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 29 mai 2020 Consiliul
com. Grătiești a adoptat decizia nr. 2/12 „Cu privire la aprobarea tarifelor pentru
serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna Grătiești”.
Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în conformitate cu prevederile
art. 64 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică
locală, a efectuat controlul de legalitate și a constatat că decizia vizată a fost adoptată
contrar prevederilor legale.
Astfel, la data de 22 iunie 2020, în conformitate cu art. 68 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a
înaintat Consiliului com. Grătiești notificarea nr. 1304/OT4-511 din 22.06.2020, prin
1
care a solicitat abrogarea deciziei nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea
tarifelor pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna
Grătiești”.
A menționat că potrivit alin. (3) și (4) al art. 68 din Legea nominalizată, în termen
de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să
modifice sau să abroge actul contestat. În cazul în care, în termenul stabilit la alin. (3),
autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat,
oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ
în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a
abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de
zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.
A susținut că, în interiorul termenului prevăzut de lege Consiliul com. Grătiești
nu a examinat notificarea înaintată și nu a oferit un răspuns.
A notat că potrivit art. 8 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind
administrația publică locală, în problemele de importanță deosebită pentru unitatea
administrativ - teritorială, populația poate fi consultată prin referendum local, organizat
în condițiile Codului electoral. În problemele de interes local care preocupă o parte din
populația unității administrativ-teritoriale pot fi organizate, cu această parte, diverse
forme de consultări, audieri publice și convorbiri, în condițiile legii. Proiectele de
decizii ale consiliului local se consultă public, în conformitate cu legea, cu respectarea
procedurilor stabilite de către fiecare autoritate reprezentativă și deliberativă a
populației unității administrativ - teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, după caz.
A indicat reclamantul că urmare a exercitării controlului asupra actului indicat și
examinarea actelor ce au stat la baza adoptării deciziei contestate, s-au constatat abateri
de la prevederile art. 3 alin. (4), art. 12 alin. (6) din Legea nr. 239 din 13 noiembrie
2008 privind transparența în procesul decizional, art.15 alin. (1) lit. e) din Legea
nr.1402-XV din 24 octombrie 2002 privind serviciile publice de gospodărie comunală.
Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei
Consiliului com. Grătiești nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea tarifelor
pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna Grătiești”.
Prin încheierea protocolară din 16 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a
fost atras în proces în calitate de persoană terță compania SRL „Queengiada”.
Prin hotărârea din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost anulată
decizia Consiliului com. Grătiești nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea
tarifelor pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna
Grătiești”.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, contrar
prevederilor art. 8, 14 alin. (2) lit. z1) din Legea nr. 436 - XVI din 28 decembrie 2006
privind administrația publică locală, art. 3 alin. (4), art. 12 alin. (6) din Legea nr. 239-
XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, art. 15 alin. (1)
din Legea nr. 1402 - XV din 24 octombrie 2002 privind serviciile publice de gospodărie
comunală, administrația publică locală exercitându-și dreptul discreționar, la adoptarea
deciziei Consiliului com. Grătiești nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea
tarifelor pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna
Grătiești”, nu a respectat procedura legală de adoptare a actului administrativ normativ,
nu a respectat procedura consultărilor publice a populației privind tarifele pentru
2
evacuarea deșeurilor, ca urmare, nici nu a luat în considerație eventualele propuneri și
obiecții care ar fi putut fi înaintate, nefiind respectat principiul transparenței
decizionale.
La fel, prima instanță a conchis că, administrația publică locală nu a organizat
licitația, în vederea concesionării serviciului de gestionare a deșeurilor, reieșind din
necesitatea obținerii serviciului la cel mai convenabil preț.
Reieșind din considerentele expuse mai sus, prima instanță a constatat că în cauza
dată sunt întrunite temeiurile de ilegalitate a deciziei Consiliului com. Grătiești nr. 2/12
din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea tarifelor pentru serviciul de colectare și
evacuare a deșeurilor menajere din comuna Grătiești”, motiv pentru care urmează a fi
anulată.
La 13 ianuarie 2021, SRL „Queengiada”, reprezentantă de avocatul Adrian
Barbăneagră, a depus recurs nemotivat (f.d.124-125), iar la 28 ianuarie 2021 a depus
motivarea recursului împotriva hotărârii din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând casarea hotărârii contestate și pronunțarea unei decizii noi de
respingere a acțiunii ca depusă tardiv, neîntemeiată și nefondată.
În motivarea recursului SRL „Queengiada”, reprezentantă de avocatul Adrian
Barbăneagră, a invocat că, nu este de acord cu hotărârea instanței de judecată,
considerând-o nemotivată, instanța nu a luat în considerare circumstanțele de fapt și de
drept invocate de pârât și persoana terță, dând dovadă de un comportament părtinitor,
astfel încălcând dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6§1 din Convenție.
Recurentul a indicat că la judecarea cauzei în fond, SRL „Queengiada” a invocat
că acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat este tardivă,
întrucât a omis termenul de 60 de zile, prevăzut în art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28
decembrie 2006 privind administrația publică locală, de a depune acțiune în instanță. În
acest sens, a menționat că, conform cererii de chemare în judecată Oficiul teritorial al
Cancelariei de Stat a înaintat notificarea la data de 22.06.2020 (fila 3 din dosar, rândul
3 de sus), iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 24.08.2020, adică
peste termenul indicat de reclamant în cererea de chemare în judecată de 60 zile.
Reclamantul menționează la fila 3 din dosar că, în termenul de 30 de zile pârâtul nu a
răspuns la notificare. Astfel, recurentul consideră că cererea de chemare în judecată este
depusă peste termenul de 60 zile, indicat de reclamant, în cazul lipsei unui răspuns,
aceasta fiind depusă peste 63 de zile, a 60-a zi expirând în zi lucrătoare de vineri.
A menționat că instanța de judecată nu a aplicat prevederile art. 68 alin. (1) - (4)
din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală,
astfel temei de casare a hotărârii constituie art. 432 alin. (2) lit. a) din Codul de
procedură civilă or, dacă instanța aplica prevederile articolului invocat de persoana terță
atunci acțiunea urma a fi respinsă ca fiind depusă tardiv.
A afirmat că potrivit art. 14 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind
administrația publică locală, Consiliul com. Grătiești avea competențe necesare și
dreptul discreționar de a decide asupra acestui fapt, ședințele au fost publice, fiecare
participant a avut posibilitatea reală de a depune ofertele sale. Consiliul a probat tarifele
conform standardelor și practicilor anterioare de colectare a deșeurilor. Agentul
economic a depus oferta câștigătoare având o experiență vastă în domeniu și o reputație
bună. Totodată, susține că din informația prezentată de persoana terță, la moment
locuitorii com. Grătiești au încheiat cu SRL „Queengiada” circa 933 de contracte de
3
colectare și evacuare a deșeurilor nepericuloase, or acest fapt denotă clar aprobarea prin
acțiuni concludente a locuitorilor com. Grătiești. La fel, numai puțin importat este că
din cele 933 de contracte încheiate, din informațiile deținute, nu există acțiuni înaintate
în instanța de judecată depuse de locuitorii com. Grătiești referitor la decizia contestată,
ceea ce denotă că locuitorii au aprobat tarifele și serviciile oferite de terțul SRL
„Queengiada”. Mai mult, o decizie legală nu poate fi anulată pe motive formale or,
anularea acestei decizii pe motive formale ar provoca locuitorilor com. Grătiești, prin
acumularea pentru o perioadă nedeterminată a deșeurilor.
A notat că anunțul cu privire la posibilitatea de a depune ofertele de participare, a
fost publicat în Monitorul Oficial nr. 94 - 96 (7423 - 7427) din 27 martie 2020, iar oferta
participantului SRL „Queengiada” a fost apreciată de membrii grupului de lucru ca cea
mai convenabilă, fiind și cel mai competitiv preț.
A mai relatat recurentul că, deși reclamantul invocă că se puteau convoca
consultări publice, ultimul ignoră faptul că în perioada respectivă, prevederile art.8 din
Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, nu doar
că nu erau aplicabile, din motivul interdicțiilor pentru evitarea răspândirii virusului
Covid – 19, dar prevederile art.8 alin.(2) din Legea nominalizată, nu impun organizarea
unor consultări publice, ci lasă la discreția Consiliului local acest fapt.
A susținut că nu există un prejudiciu material, dat fiind faptul că a fost aleasă cea
mai avantajoasă ofertă în cadrul unui concurs organizat în mod public, publicat în
Monitorul Oficial, iar ședințele Consiliului la care a fost luată decizia contestată au fost
publice, oricare locuitor al comunei putea participa la această ședință, în așa mod fiind
respectate prevederile art. 15 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind
administrația publică locală. Mai mult, în prezent locuitorii com. Grătiești au acceptat
serviciile, achită bonurile, sunt satisfăcuți de calitatea serviciilor prestate, iar prin
achitarea bonurilor de plată manifestă acordul lor la colaborarea cu agentul economic a
cărui ofertă a fost cea mai avantajoasă.
Recurentul consideră că la adoptarea deciziei contestate, Consiliul local a respectat
prevederile art. 10, 16, 39, 87, 137, 225 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006
privind administrația publică locală și prevederile Legii nr.1402-XV din 24 octombrie
2002 privind serviciile publice de gospodărie comunală, adoptând decizia în interesul
locuitorilor comunei Grătiești.
La 20 ianuarie 2021 (data de pe plicul poștal), Consiliul com. Grătiești, reprezentat
de avocatul Oleg Bîrca, a depus recurs motivat, solicitând casarea hotărârii din 21
decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, emiterea unei decizii noi de declarare
inadmisibilă a acțiunii sau de respingere a acțiunii (f.d.178-184).
În motivarea recursului, Consiliul com. Grătiești, reprezentat de avocatul Oleg
Bîrca, și-a manifestat dezacordul cu hotărârea din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău, invocând că la examinarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei în fond, au fost
interpretate eronat normele de drept material la examinarea admisibilității acțiunii,
normele de drept material privind caracterul normativ al actului administrativ contestat,
normele de drept material privind obligația de a consulta public proiectul de act
normativ contestat, precum și examinarea cauzei a avut loc cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
4
A menționat că prevederile art. 63 și 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie
2006 privind administrația publică locală, contravin principiilor Codului administrativ
și nu pot fi aplicate direct. Or, Consiliul com. Grătiești nu neagă competența Cancelariei
de Stat în exercitarea atribuțiilor de control administrativ, însă odată cu stabilirea unei
noi ordini de drept, prin intrare în vigoare a Codului administrativ, acțiunea în
contencios administrativ nu poate fi valorificată de către Cancelaria de Stat, similar
practicii instituite prin Legea contenciosului administrativ care este abrogată, or aceasta
nu poate invoca un drept propriu vătămat în sensul prevederilor codului.
A notat că din analiza pct. 21 - 24, 32, 35, 36, 42, 44 al hotărârii contestate, se
observă că instanța de fond eronat a apreciat caracterul normativ al actului administrativ
contestat și greșit a aplicat normele de drept relevante exclusiv acestui tip de act
administrativ, or acest act nu întrunește elementele componente specifice unui act
administrativ normativ, după cum este prevăzut de legislația în vigoare.
În acest sens susține că, decizia nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea
tarifelor pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna
Grătiești”, nu posedă un caracter public fiind acceptate strict tarifele propuse de SRL
„Queengiada”, respectiv vizează doar drepturile și obligațiile individuale ale acesteia,
nici nu stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice (nu conține spre exemplu o metodologie
de calculare a tarifelor aplicabilă unui număr nedeterminant de agenți economici
potențiali operatori), nefiind astfel aplicabilă unui număr nedeterminat de situații
identice.
La caz, este adoptat un act normativ care vizează doar aprobarea tarifelor propuse
de SRL „Queengiada”, în cadrul unui concurs public de selectare a operatorului de
colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna Grătiești. Actul normativ
respectiv reprezintă un act normativ individual favorabil pentru SRL „Queengiada”,
căreia i-a fost acceptată oferta comercială în cadrul concursului public numit,
propunând o ofertă cu cel mai mic preț pentru serviciile solicitate.
A mai invocat că reieșind din prevederile art. 191 alin. (2) din Codul
administrativ, se atestă cu certitudine că Curtea de Apel Chișinău a încălcat competența
jurisdicțională deoarece actul normativ contestat nu posedă caracter normativ.
A indicat că este greșită interpretarea primei instanțe precum că consultarea
publică a proiectului deciziei nr. 2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea tarifelor
pentru serviciul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din comuna Grătiești”
constituie o obligație a autorității publice locale, întrucât o astfel de obligație nu este
instituită într-o normă legală. Mai mult, instanța de apel nu a identificat și nu a inclus
în motivarea hotărârii o oarecare problemă de interes local soluționată prin decizia nr.
2/12 din 29.05.2020 „Cu privire la aprobarea tarifelor pentru serviciul de colectare și
evacuare a deșeurilor menajere din comuna Grătiești”, întrucât nu se regăsește în
conținutul acesteia o astfel de problemă.
Consideră recurentul că obligațiile instituite prin Legea nr. 239-XVI din 13
noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, nu sunt aplicabile cazului,
deoarece decizia în litigiu, nu constituie un act administrativ normativ, iar prevederile
art. 3 alin. (4) din Legea numită, vizează în exclusivitate acest tip de acte.
Recurentul susține că constatarea instanței precum că administrația publică locală
nu a organizat o licitație în vederea selectării operatorului de servicii de colectare și
5
evacuare a deșeurilor menajere din com. Grătiești, este datorată faptului examinării
superficiale a cauzei, fiind neelucidate pe deplin aceste circumstanțe faptice, iar drept
rezultat în motivarea hotărârii fiind transpuse argumentele părții reclamante, fapt care
denotă repetat netemeinicia hotărârii contestate. Or, tarifele pentru evacuarea deșeurilor
au fost fixate reieșind din ofertele participanților la concursul anunțat de administrația
publică locală Grătiești în Monitorul Oficial al RM nr.94-96 (7423-7427) din
27.03.2020, respectiv oferta concurentului SRL „Queengiada” a fost apreciată de
grupul de lucru al Primăriei com. Grătiești ca fiind cea mai convenabilă.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de
Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Completul relevă că la 21 decembrie 2020 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
hotărârea contestată, fiind notificată recurenților SRL „Queengiada” și Consiliul com.
Grătiești la 13 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice (f. d. 118).
La 13 ianuarie 2021, SRL „Queengiada”, reprezentantă de avocatul Adrian
Barbăneagră a depus recurs nemotivat (f.d.124-125), iar la 28 ianuarie 2021 a depus
motivarea recursului împotriva hotărârii din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău.
La 20 ianuarie 2021 (data de pe plicul poștal), Consiliul comunei Grătiești,
reprezentat de avocatul Oleg Bîrca, a depus recurs motivat, solicitând casarea hotărârii
din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, emiterea unei decizii noi de
declararea a acțiunii drept inadmisibilă sau de respingere a acțiunii (f.d.178-184).
Prin urmare, recursurile depuse de către Societatea cu Răspundere Limitată
„Queengiada” și Consiliul com. Grătiești, sunt în termen.
Deși la data de 01 și 03 februarie 2021, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat a recepționat copia cererilor de recurs, fapt confirmat prin avizele de recepție
anexate (f.d.199-200), până la data stabilită pentru examinarea cererilor de recurs, nu
și-a valorificat dreptul procedural de a depune referință.
Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră inadmisibile recursurile SRL „Queengiada”, reprezentantă de avocatul
Adrian Barbăneagră, și a Consiliului comunei Grătiești, reprezentat de avocatul Oleg
Bîrca, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se
declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,
recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
6
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural
și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai
sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.
(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea
în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway,
hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
conchide că recursurile depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Queengiada”,
reprezentantă de avocatul Adrian Barbăneagră și Consiliul comunei Grătiești,
7
reprezentat de avocatul Oleg Bîrca, sunt inadmisibile.
În conformitate cu art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursurile depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Queengiada”,
reprezentantă de avocatul Adrian Barbăneagră și Consiliul comunei Grătiești,
reprezentat de avocatul Oleg Bîrca, se declară inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
8