2r-155/21 — încasarea sumei în ordine de regres
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei în ordine de regres
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
2r-155/21 — încasarea sumei în ordine de regres (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-155/21
Prima instanță : Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. : G. Stratulat)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. : I. Secrieru ; I. Cotruță ; V. Mihaila)
D E C I Z I E
03 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând recursul declarat de Neamțu Vitalie, reprezentat de avocatul Țaulean
Vitalie,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Profesională
“Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva lui Neamțu Vitalie
privind încasarea sumei în ordine de regres,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2020, prin care s-a
restituit apelul depus de Neamțu Vitalie, ca depus în afara termenului legal,
c o n s t a t ă :
La 07 mai 2020, Asociația Profesională “Biroul Național al Asigurătorilor de
Autovehicule” s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere de chemare în judecată
împotriva lui Neamțu Vitalie privind încasarea sumei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 08 septembrie 2020,
acțiunea a fost admisă.
S-a încasat de la Neamțu Vitalie în beneficiul Asociației Profesionale “Biroul
Național al Asigurătorilor de Autovehicule” suma de 48 641 (patruzeci și opt mii
șase sute patruzeci și unu) lei cu titlu de despăgubire de asigurare, 12 030,42
(doisprezece mii treizeci,42) lei.cu titlu de dobânda de întârziere, 800 (opt sute) lei
cu titlu de costul cheltuielilor de instrumentare a dosarului, 1 844,14 (o mie opt sute
patruzeci și patru,14) lei cu titlu de taxa de stat de stat și 1 500 (o mie cinci sute) lei
cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 18 noiembrie 2020, Neamțu
Vitalie, reprezentat de avocatul Vitalie Țaulean, a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 08 septembrie 2020, solicitând admiterea
apelului, rejudecarea cauzei și casarea hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
din 08 septembrie 2020.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2020 s-a restituit
apelul declarat de Neamțu Vitalie, reprezentat de avocatul Vitalie Țaulean, ca fiind
1
depus în afara termenului legal.
La 11 ianuarie 2021, Neamțu Vitalie, reprezentat de avocatul Vitalie Țaulean a
declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea recursului,
casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2020 și restituirea cauzei
spre rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului a menționat că încheierea instanței de apel este
neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept procesual.
Recurentul a invocat că, termenul de atac împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 08 septembrie 2020 nu a expirat la 09 octombrie 2020,
deoarece hotărârea nu a fost comunicată participanților al proces.
Astfel, recurentul nu a avut posibilitatea reală de contesta actul de procedură în
termenul stabilit de art. 362 alin.(1) Cod de procedură civilă.
În opinia recurentului concluzia instanței de apel precum că apelul a fost depus
în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitata repunerea în termen este
eronată.
Hotărârea primei instanțe a fost recepționată de către Neamțu Vitalie la 20
octombrie 2020, astfel că apelul depus la 18 noiembrie 2020 este depus în termen de
30 de zile de la dată comunicării actului de procedură.
Astfel, consideră că termenul de declarare a apelului nu a fost omis și nu era
oportun solicitarea repunerii în termen.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că,
încheierea de restituire a cererii de apel a fost emisă la 17 decembrie 2020.
Potrivit art. 425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Recurentul a indicat că, a recepționat încheierea instanței de apel la 30
decembrie 2020, respectiv cererea de recurs declarată la 11 ianuarie 2021, este
depusă în termenul prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.
La 17 februarie 2021 instanța de recurs a expediat intimatului, Asociația
Profesională “Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” copia recursului.
Conform art.426 alin. (2) și (3) din Codul de procedura civilă, recursul se depune
la instanța a cărei încheiere se atacă.
Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din
3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a
referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Examinând recursul declarat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi
respins cu menținerea încheierii din următoarele considerente.
În temeiul art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină
încheierea.
Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel
restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal,
iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze
repunerea în termen.
2
Din actele cauzei rezultă că la 08 septembrie 2020, a fost pronunțat dispozitivul
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Potrivit scrisorii de comunicare, instanța de fond la 11 septembrie 2020 a expediat
părților copia dispozitivului hotărârii.
Conform art.362 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă termenul de declarare
a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu
prevede altfel.
Deci, termenul de 30 de zile de declarare a apelului a început să curgă începând cu
09 septembrie 2020, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii
primei instanțe și a expirat la 09 octombrie 2020.
Apelul pârâtului împotriva hotărârii a fost declarat abia la 18 noiembrie 2020.
Instanța de apel a respins ca tardiv apelul considerând că motivul invocat de pârât
nu îndeplinește cerințele art. 362 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă.
În cerere de recurs, recurentul a susținut că a fost în imposibilitatea de a formula
apelul în 30 zile de la pronunțarea, deoarece dispozitivul hotărârii nu a fost comunicat
participanților la proces.
Colegiul consideră că, motivul indicat de recurent privind imposibilitatea legală de
a ataca în termen hotărârea primei instanțe este neîntemeiat, întrucât chiar din conținutul
dosarului reiese că acesta a cunoscut despre stabilirea ședinței de judecată pentru data
de 08 septembrie 2020, fiind citat legal și totodată, depunând și o cerere de amânare
pentru ședința din 08 septembrie 2020.
În acest sens este de menționat faptul că, argumentul recurentului precum că
termenul de atac a hotărârii nu a expirat la 09 octombrie 2020 este lipsit de orice temei
în condițiile în care dispozițiile art. 362 alin.(1) și (3) din Codul de procedură
reglementează clar termenul de formulare a căii de atac.
Or, calcularea termenului de atac de 30 de zile din momentul comunicării hotărârii,
constituie o interpretare neîntemeiată a legii din partea recurentului.
Așa cum se poate observa în cauză nu sunt îndeplinite nici condiția prevăzută de
art. 116 alin. (1) și (4) din Codul de procedură, care prevede în mod imperativ că
repunerea în termen poate fi solicitată din motive întemeiate, de persoane care au omis
termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
Astfel, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a
exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din
ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică
depășirea termenului de procedură.
Neprocedând în acest fel, în mod voluntar pârâtul și-a asumat consecințele
comportamentului său procesual.
Termenul limită în care Neamțu Vitalie putea formula apel este 09 octombrie 2020,
însă acesta a declarat apel la 18 noiembrie 2020, fără a solicita repunerea în termen.
Prin urmare, soluția instanței de apel este legală și întemeiată, or Neamțu Vitalie
declarând apel la 18 noiembrie 2020 urmau să solicite și repunere în termenul de
declarare a apelului, dat fiind faptul că apelul a fost declarat cu depășirea termenului de
30 de zile, termen prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Colegiul menționează că, instituția repunerii în termen este condiționată de
formularea unei cereri în acest sens, de către partea interesată, întrucât nu există o
dispoziție legală expresă, care să abiliteze instanța de judecată să se pronunțe din oficiu.
3
Deci instanța de apel întemeiat a concluzionat că în astfel de circumstanțe, calea de
atac a fost epuizată.
Curtea Europeană a Dreptului Omului a evidențiat că accesul la justiție trebuie să
fie asigurat în mod efectiv și eficace. Principiul accesului liber la justiție implică și
respectarea termenelor în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale.
În cauza Stubbings și alții împotriva Regatului Unit, pct. 51-52, Curtea a
menționat că dreptul de acces la o instanță poate fi astfel supus, în anumite
circumstanțe, unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale pentru prescripție.
În situația dată, apelantul a omis termenul de declarare a apelului, însă cerere de
repunere în termenul exercitării căii de atac, nu a formulat.
Nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că termenul de atac urmează a
fi calculat din data recepționării dispozitivului hotărârii, dat fiind faptul că dispoziția art.
362 alin. (1) din Codul de procedură civilă indică expres termenul de declarare a
apelului.
Astfel că, din moment ce obligația instanței de fond de a comunica hotărârea la
adresa indicată în dosar a fost legal îndeplinită și din moment ce pârâtul a declarat calea
de atac a apelului cu depășirea termenului de 30 zile fără solicitarea și dovedirea vreunei
situații obiective care l-a împiedicat să acționeze în termen, în sensul dispozițiilor art.
116 alin. (1) și (4) din Codul de procedură, în mod corect instanța de apel a restituit ca
tardiv apel.
Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul
declarat de Neamțu Vitalie, reprezentat de avocatul Țaulean Vitalie, și de a menține
încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2020.
În conformitate cu art. 427 lit. (a) 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul
Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Neamțu Vitalie, reprezentat de avocatul Țaulean
Vitalie.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2020 în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Profesională “Biroul
Național al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva lui Neamțu Vitalie privind
încasarea sumei în ordine de regres.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
4
5