2r-109/21 — partajarea averii proprietate comună în devălmăsie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajarea averii proprietate comună în devălmăsie
- Temei legal
- Termenul de declarare a apelului. Restituirea apelului
2r-109/21 — partajarea averii proprietate comună în devălmăsie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-109/21
Prima instanță; (Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă) S. Pleșca
Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Anton, A. Panov, V. Cotorobai
DECIZIE
24 februarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând recursul declarat de către Șchiopu Ilie, reprezentat de avocatul
Osoianu Lilian,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Șchiopu Irina
împotriva lui Șchiopu Ilie privind partajarea averii proprietate comună în
devălmășie,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2020, prin care
s-a respins cererea lui Ilie Șchiopu privind repunerea în termenul de declarare a
apelului și s-a restituit apelul ca depus în afara termenului legal,
c o n s t a t ă:
La 11 ianuarie 2017, Șchiopu Irina a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Șchiopu Ilie privind partajarea averii proprietate comună în
devălmășie.
Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 22 martie 2017,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Șchiopu Irina.
S-au partajat automobilele de model ”Audi A6”, anul fabricării 1995 și
model ”Mercedes 312”, anul fabricării 1999, cu transmiterea Irinei Șchiopu în
proprietate a automobilului de model ”Audi A6”, anul fabricării 1995.
S-a atribuit în proprietate lui Șchiopu Ilie automobilul de model ”Mercedes
312”, anul fabricării 1999.
S-a încasat de la Șchiopu Ilie în beneficiul Irinei Șchiopu suma de 2 499,50
de euro cu titlu de diferență de cost a automobilului de model ”Mercedes 312”,
anul fabricării 1999.
S-a încasat de la Șchiopu Ilie în beneficiul Irinei Șchiopu suma de 2 000 lei
cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de
transport, suma de 146 de lei cu titlu de cheltuieli pentru citarea publică a
pârâtului, suma de 125 de lei cu titlu de cheltuieli legate de perfectarea actelor
1
notariale și suma de 1 000 lei cu titlu de taxă de stat.
S-a încasat de la Șchiopu Ilie în beneficiul statului suma de 2 386,2 lei cu
titlu de taxă de stat (f.d. 55).
La 06 august 2020, Șchiopu Ilie a depus cerere de apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 22 martie 2017, solicitând totodată
repunerea în termen a apelului (f.d. 63-66).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2020, s-a respins
cererea lui Ilie Șchiopu privind repunerea în termenul de declarare a apelului și
s-a restituit apelul ca depus în afara termenului legal.
La 13 noiembrie 2020, Șchiopu Ilie, reprezentat de avocatul Osoianu Lilian, a
depus cerere de recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu restituirea cauzei spre
rejudecare în instanța de apel.
Recurentul Șchiopu Ilie, în motivarea recursului a invocat că nu a cunoscut
despre existența litigiului, deoarece s-a aflat peste hotarele țării.
De asemenea, a menționat că intimata nu a comunicat instanței de judecată
datele sale de contact, iar avizul publicitar din ziarul local nu poate fi considerat ca
o realizare a procedurii de citare și comunicare.
În opinia recurentului, faptul dat constituie încălcarea dreptului la un proces
echitabil,
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 29 octombrie
2020.
Astfel recursul declarat la data de 13 noiembrie 2020, este în termen.
În conformitate cu art. 426 al. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și
a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a
fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,
dacă legea nu prevede altfel.
În conformitate cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de
procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei
calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii
evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.
Din actele cauzei rezultă că la 22 martie 2017, a fost pronunțat dispozitivul
hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă.
2
Totodată, din materialele cauzei rezultă că la pronunarea dispozitivului
hotărârii primei instanțe, Șchiopu Ilie nu a fost prezent, înștiințările expediate de
prima instanță referitor la data, ora și locul ședinței de judecată, au fost restituite în
adresa instanței de judecată cu mențiunea ”plecat” (f,.d 33-36).
Astfel, a fost dispusă citarea publică a lui Șchiopu Ilie prin intermediul
Monitorului Oficial nr. 67-71 din 03martie 2017 (f.d. 46).
În conformitate cu art. 113 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare la
momentul pronunțării dispozitivului hotărârârii primei instanțe), dreptul de a efectua
actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori
stabilit de instanța judecătorească (judecător).
Contrar normei procedurale, cererea de apel împotriva hotărârii primei instanțe
a fost depusă de Șchiopu Ilie numai la 06 august 2020, cu depășirea termenului de
30 de zile prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se reține
că termenul de declarare a apelului curge de la pronunțarea dispozitivului hotărârii.
Prin urmare, legislația nu prevede alte excepții privitor la termenul de declarare
a apelului.
Mai mult, odată cu depunerea apelului împotriva hotărârii primei instanțe,
Șchiopu Ilie nu a prezentat prin probe incontestabile, dovada imposibilității
îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege.
Or, în conformitate cu art. 116 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură
civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a
unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere
în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și
se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul,
data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în
termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care
nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele
respective etc).
Deci, instanța de apel întemeiat a concluzionat că în astfel de circumstanțe,
calea de atac a fost epuizată, iar temeiuri de repunere în termen a apelului lipsesc.
Instanța de recurs consideră că nu poate fi reținut argumentul recurentului cu
referire la faptul că a făcut cunoștință cu hotărârea primei instanțe la data de 10 iulie
2020, deoarece însuși recurentul a reiterat că despre emiterea hotărârii instanței de
fond a aflat la data de 29 iunie 2020 de la reprezentanții IP ”Agenția Servicii
Publice”.
În conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi
dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este
obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze despre
dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege.
3
Prin urmare Colegiul relevă că recurentul nu a dat dovadă de diligență și bună
credință în realizarea drepturilor sale.
În atare circumstanțe, instanța de recurs concluzionează că soluția adoptată de
instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, este
compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor
art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, avînd în vedere obligația părților privind exercitarea
drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.
Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul declarat de Șchiopu Ilie, reprezentat de avocatul Osoianu Lilian și de a
menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2020.
În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Codul de procedură civilă, Colegiul
Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Șchiopu Ilie, reprezentat de avocatul Osoianu
Lilian.
Se menține încheierea din Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2020, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Șchiopu Irina împotriva lui
Șchiopu Ilie privind partajarea averii proprietate comună în devălmășie.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
4