2r-109/21 — partajarea averii proprietate comună în devălmăsie

Dosarul nr. 2r-109/21 Prima instanță; (Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă) S. Pleșca Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Anton, A. Panov, V. Cotorobai DECIZIE 24 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând recursul declarat de către Șchiopu Ilie, reprezentat de avocatul Osoianu Lilian, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Șchiopu Irina împotriva lui Șchiopu Ilie privind partajarea averii proprietate comună în devălmășie, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2020, prin care s-a respins cererea lui Ilie Șchiopu privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul ca depus în afara termenului legal, c o n s t a t ă: La 11 ianuarie 2017, Șchiopu Irina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Șchiopu Ilie privind partajarea averii proprietate comună în devălmășie.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 22 martie 2017, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Șchiopu Irina.

S-au partajat automobilele de model ”Audi A6”, anul fabricării 1995 și model ”Mercedes 312”, anul fabricării 1999, cu transmiterea Irinei Șchiopu în proprietate a automobilului de model ”Audi A6”, anul fabricării 1995. S-a atribuit în proprietate lui Șchiopu Ilie automobilul de model ”Mercedes 312”, anul fabricării 1999. S-a încasat de la Șchiopu Ilie în beneficiul Irinei Șchiopu suma de 2 499,50 de euro cu titlu de diferență de cost a automobilului de model ”Mercedes 312”, anul fabricării 1999. S-a încasat de la Șchiopu Ilie în beneficiul Irinei Șchiopu suma de 2 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de transport, suma de 146 de lei cu titlu de cheltuieli pentru citarea publică a pârâtului, suma de 125 de lei cu titlu de cheltuieli legate de perfectarea actelor 1 notariale și suma de 1 000 lei cu titlu de taxă de stat.

S-a încasat de la Șchiopu Ilie în beneficiul statului suma de 2 386,2 lei cu titlu de taxă de stat (f.d. 55). La 06 august 2020, Șchiopu Ilie a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 22 martie 2017, solicitând totodată repunerea în termen a apelului (f.d. 63-66). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2020, s-a respins cererea lui Ilie Șchiopu privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul ca depus în afara termenului legal. La 13 noiembrie 2020, Șchiopu Ilie, reprezentat de avocatul Osoianu Lilian, a depus cerere de recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Recurentul Șchiopu Ilie, în motivarea recursului a invocat că nu a cunoscut despre existența litigiului, deoarece s-a aflat peste hotarele țării. De asemenea, a menționat că intimata nu a comunicat instanței de judecată datele sale de contact, iar avizul publicitar din ziarul local nu poate fi considerat ca o realizare a procedurii de citare și comunicare. În opinia recurentului, faptul dat constituie încălcarea dreptului la un proces echitabil, În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 29 octombrie 2020. Astfel recursul declarat la data de 13 noiembrie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 426 al. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. În conformitate cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui. Din actele cauzei rezultă că la 22 martie 2017, a fost pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă. 2 Totodată, din materialele cauzei rezultă că la pronunarea dispozitivului hotărârii primei instanțe, Șchiopu Ilie nu a fost prezent, înștiințările expediate de prima instanță referitor la data, ora și locul ședinței de judecată, au fost restituite în adresa instanței de judecată cu mențiunea ”plecat” (f,.d 33-36).

Astfel, a fost dispusă citarea publică a lui Șchiopu Ilie prin intermediul Monitorului Oficial nr. 67-71 din 03martie 2017 (f.d. 46). În conformitate cu art. 113 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare la momentul pronunțării dispozitivului hotărârârii primei instanțe), dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător). Contrar normei procedurale, cererea de apel împotriva hotărârii primei instanțe a fost depusă de Șchiopu Ilie numai la 06 august 2020, cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se reține că termenul de declarare a apelului curge de la pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, legislația nu prevede alte excepții privitor la termenul de declarare a apelului. Mai mult, odată cu depunerea apelului împotriva hotărârii primei instanțe, Șchiopu Ilie nu a prezentat prin probe incontestabile, dovada imposibilității îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege. Or, în conformitate cu art. 116 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.

Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc). Deci, instanța de apel întemeiat a concluzionat că în astfel de circumstanțe, calea de atac a fost epuizată, iar temeiuri de repunere în termen a apelului lipsesc. Instanța de recurs consideră că nu poate fi reținut argumentul recurentului cu referire la faptul că a făcut cunoștință cu hotărârea primei instanțe la data de 10 iulie 2020, deoarece însuși recurentul a reiterat că despre emiterea hotărârii instanței de fond a aflat la data de 29 iunie 2020 de la reprezentanții IP ”Agenția Servicii Publice”.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze despre dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege. 3 Prin urmare Colegiul relevă că recurentul nu a dat dovadă de diligență și bună credință în realizarea drepturilor sale.

În atare circumstanțe, instanța de recurs concluzionează că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, avînd în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Șchiopu Ilie, reprezentat de avocatul Osoianu Lilian și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2020. În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Șchiopu Ilie, reprezentat de avocatul Osoianu Lilian. Se menține încheierea din Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2020, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Șchiopu Irina împotriva lui Șchiopu Ilie privind partajarea averii proprietate comună în devălmășie.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4